O primă observație privind categoria gluten free este că produsele sunt dispuse separat și semnalizate la raft (deși asta nu se întâmplă încă în toate magazinele). Iuliana Roibu Bonoiu, președintele Asociației Române pentru Intoleranță la Gluten (ARIG), vorbește despre particularitățile și potențialul pieței locale a alimentelor fără gluten.

Cât reprezintă produsele autohtone în cadrul ofertei totale de la raft?

Produsele fără gluten făcute în România reprezintă destul de puțin (aproximativ 15%) din totalul ofertei de la raft. Rafturile fără gluten sunt dominate de produse din import, ale unor branduri care sunt lideri pe segment la nivel european. Procentul acesta, pe care îl putem raporta acum, se datorează programului de certificare Crossed Grain pe care îl derulăm din 2019 și care a adus jucători mari pe acest segment: Sam Mills și Cris-Tim sunt cele mai bune exemple în acest sens. Numărul produselor românești de la raft va continua să crească în următorii doi ani datorită programului nostru de certificare Crossed Grain, care va atrage nu numai producători din zona de panificație, cea mai căutată din categoria fără gluten, ci și din zone adiacente, cum ar fi produsele procesate din carne sau lactate.

Ca orice categorie din FMCG, gluten free are și puncte forte și puncte sensibile. Care sunt acestea?

Punctele forte ale categoriei sunt legate de faptul că produsele fără gluten sunt tot mai căutate de către clienți – persoanele cu boala celiacă, cu intoleranță la gluten, sau o serie de alte boli autoimune, numărul acestora fiind în creștere datorită protocoalelor perfecționate de diagnosticare și datorită campaniilor de conștientizare și testare pe care noi le derulăm.
Un alt punct forte îl reprezintă, în sine, clientul care urmează o dietă fără gluten: este un client fidel, repetitiv, deoarece dieta fără gluten este un stil diferit de viață (pentru cei cu boală celiacă, dieta fără gluten trebuie ținută toată viața), iar clientul revine la cumpărături în locul care îi oferă varietate și siguranță. Pentru retaileri, categoria reprezintă un mix fericit între produse cu valoare adăugată mare și nevoia constantă a clientului de aceste produse. Punctele sensibile sunt gama de produse care mai poate fi îmbogățită, precum și prețurile categoriei, care sunt încă destul de ridicate.

Ce particularități prezintă piața locală, comparativ cu piețele similare din UE?

Piața locală de produse gluten free este o piață mică, dar cu potențial mare de creștere. În multe dintre țările UE vorbim despre peste 20 de ani de experiență a producătorilor și retailerilor cu acest tip de consum. În România, particularitatea este în principal necunoscutul: deocamdată, fiind o piață mică și relativ la început, producătorii sunt încă reticenți să investească, iar retailerii încă se obișnuiesc cu regulile de depozitare sau de prezentare la raft.

Cum vedeți viitorul / potențialul acestui segment de piață?

Viitorul trebuie să fie unul optimist, deoarece nu avem exemplul niciunei țări care să nu fi reușit să crească acest segment de piață. Cu cât sunt mai dezvoltate economia și sistemul medical dintr-o țară, cu atât crește și piața gluten free: vorbim aici despre rata de diagnostic, care este cea mai ridicată actualmente în UK și țările nordice, care duce la o creștere a numărului celor care țin dieta și automat la o creștere a cererii care va impulsiona răspunsul magazinelor și al producătorilor locali.

Ce așteptări aveți de la retaileri?

Cea mai importantă așteptare pe care o avem de la retaileri este dialogul. Prin discuții, putem avea rezultatele pe care ni le dorim în toate magazinele din țară: mai multe produse fără gluten din cât mai multe categorii, semnalizare corectă la raft, separare eficientă față de produsele cu gluten și o cât mai bună negociere a prețului.

Citește și: Produsele dietetice și-au adjudecat regim special la raft