Continuam seria de articole referitoare la trendurile previzionate in 2016. Specialistii PwC Romania au punctat, pentru revista Piata, provocarile la care sunt supusi retailerii ca urmare a reduceriii cotelor de TVA in vigoare de la 1 ianuarie 2016 - o continuare a masurii de scadere a cotei de la 24% la 9% pentru alimente, in vigoare din iunie 2015. 

Autori:

Georgiana Iancu, Senior Manager 

                        & 

Adela Topescu, Senior Consultant

Servicii de consultanta fiscala - Departament Taxe Indirecte,

PwC Romania

Anul 2016 a inceput in forta pentru retaileri, acestia fiind nevoiti sa isi configureze sistemele de gestiune si, in special, pe cele de case de marcat, pentru a se conforma scaderii cotei standard de TVA de la 24% la 20%, si respectiv reducerii cotei de TVA pentru carti, reviste si manuale scolare de la 9% la 5%.

O provocare suplimentara in cazul comerciantilor de produse electronice este taxarea inversa pentru telefoane mobile, console de jocuri, tablete PC si laptopuri. Acestia trebuie sa-si adapteze sistemele de gestiune, inclusiv case de marcat, si sa implementeze proceduri interne pentru a se asigura de calitatea de persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA a cumparatorului. Introducerea plafonului de 22.500 lei per factura pentru astfel de produse rezolva multe dintre problemele operationale generate de taxarea inversa in faza de retail. In acelasi timp, insa, plafonul genereaza complexitate pentru producatori si distribuitori care trebuie sa gestioneze regimuri de TVA diferite (ex. 20% versus taxare inversa) in relatia cu acelasi client.

In general, in cazul in care se aplica mai multe cote sau regimuri diferite de TVA pentru bunuri similare,  gestiunea aspectelor fiscale pe lantul de distributie, producator - distribuitor - retailer, aduce noi provocari prin prisma identificarii cotei de TVA aplicabile unor aspecte comerciale cum ar fi: retururi, reduceri de pret ulterioare, avansuri, regularizari, scheme de fidelizare a clientilor desfasurate in parteneriat intre mai multi operatori economici, sisteme de loializare care implica acordarea unor tichete de reduceri pentru achizitii ulterioare si comercializarea voucherelor cu scop unic sau voucherelor cu scop multiplu. 

In cazul particular al voucherelor cu scop unic, care dau dreptul beneficiarului sa achizitioneze o anumita categorie de produse cunoscuta in prealabil (si pentru care se cunosc informatiile privind regimul de TVA aplicabil inca de la momentul vanzarii), scaderile cotelor de TVA (de la 24% la 20%, respectiv de la 9% la 5%) creeaza probleme din mai multe puncte de vedere: necesitatea de a regulariza sau nu cota de TVA,  potentiale solicitari ale consumatorilor de decontare/returnare a sumelor de TVA rezultate din scaderea cotei sau reflectarea corecta a utilizarii voucherelor cu scop unic in continutul bonului fiscal. In acest context trebuie mentionat ca ar trebui facuta o distinctie intre voucherele cu scop unic care acopera integral valoarea bunurilor/serviciilor ce urmeaza a fi prestate (ex. bilete de transport, bilete la spectacole) si voucherele care nu acopera integral valoarea bunurilor/serviciilor ce urmeaza a fi prestate (ex. carduri cadou pentru imbracaminte/parfumuri etc.), implicatiile de TVA putand fi diferite. 

In speta voucherelor cu scop multiplu, care pot fi folosite pentru achizitia unor bunuri si servicii cu cote diferite de TVA (e.g. produse alimentare, produse non-alimentare, diverse servicii), legislatia de TVA nationala a clarificat faptul ca nu se colecteaza TVA la momentul vanzarii acestora, aspect care deriva oricum din jurisprudenta Uniunii Europene in materie de TVA. 

Totusi, in pofida complexitatii determinate de gestiunea aspectelor fiscale pe intreg lantul de distributie, introducerea cotelor de TVA reduse sau diminuarea cotelor standard de TVA ar trebui sa aiba un impact benefic pe intreg lantul de distributie pana la nivelul consumatorului final, prin reducerea costurilor cosului de consum de baza (ex. 20% pentru produse non-alimentare, 9% pentru produse alimentare si apa de consum), a serviciilor de recreere si cultura (5% pentru carti, reviste, manuale, acces la muzee, evenimente culturale si sportive) sau prin facilitarea relansarii economice pentru anumite sectoare (i.e. sectorul agricol - 9% apa pentru irigatii; sectorul imobiliar - 5% pentru locuintele sociale, taxarea inversa pentru terenuri si constructii). Nu in ultimul rand, exista si schimbari  care pot sa  contribuie la combaterea fraudei fiscale (ex. taxarea inversa pentru produsele electronice). 

Dupa cum am mentionat, introducerea cotelor reduse de TVA sau diminuarea cotei standard de TVA pot avea ca rezultat cresterea costurilor de conformare datorita cresterii complexitatii sistemului fiscal si, nu in ultimul rand, datorita faptului ca legislatia nu tine pasul cu evolutia unei piete atat de dinamice si concurentiale. 

Asadar, in lista punctelor de interes pentru retaileri, in 2106, pot fi mentionate: 

* Noile obligatii de raportare pentru Declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national - formularul 394. In contextul reducerii evaziunii fiscale si cresterii controlului asupra operatiunilor desfasurate pe teritoriul national, noul formular pe care contribuabilii au obligatia sa il depuna pana la data de 25 aprilie 2016 inclusiv, pentru operatiunile efectuate in perioada ianuarie – martie 2016, include suplimentar si declararea valorii totale a bonurilor fiscale, inclusiv a facturilor simplificate. Astfel, contribuabilii vor fi nevoiti sa depuna un efort semnificativ pentru a se conforma noilor obligatii declarative.  

* Clarificarea modalitatii de emitere a bonurilor fiscale in cazul vanzarilor on-line, respectiv a obligativitatii emiterii, in contextul in care pentru aceste operatiuni retailerii emit de regula si o factura. 

* Clarificarea modului de incadrare a perisabilitatilor definite de legislatia specifica in domeniu (i.e. HG831/2004), in lumina regulilor de deductibilitate prevazute de Codul Fiscal prin prisma impozitului pe profit (incepand cu 2016), dar si a TVA. 

In concluzie, speram insa ca toate reducerile de cota de TVA in vigoare cu 2016, venite in continuarea cotei de 9% pentru alimente in vigoare din iunie 2015, alaturi de alti factori (e.g. cresterea salariilor in sectorul bugetar de la sfarsitul anului 2015, cresterea salariului minim pe economie planificata pentru jumatatea acestui an), sa aiba un impact pozitiv asupra puterii de cumparare propagat pe o perioada cat mai indelungata din 2016. 

Citeste si:

Mircea Kivu, sociolog: ”Daca procesul de destabilizare va continua, oamenii vor fi mai putin inclinati catre consum”

Daniel Enescu, Millward Brown Romania: ”O potentiala criza majora pe bursele din China sau din Statele Unite ne va afecta si pe noi”

Diana Scaunasu, GfK Romania: ”Increderea in economie, in social si in politic reprezinta cheia cresterii consumului, in 2016”

Sorana Savu, Premium Communication: "Convingerea ca vom castiga tot mai mult de la an la an este serios subrezita"

Ovidiu Dușleag, Caroli Foods Group: ”Prognozele pentru 2016 sunt optimiste!”