Toți oamenii de comunicare iubesc până la patimă crizele economice, pentru că atunci au parte de provocarea maximă: cu cel mai redus buget ever trebuie să obţină cea mai înaltă rată de conversie a vizualizărilor mesajului în acte de cumpărare. Cu cât mai crâncenă e criza, cu atât mai eficientă trebuie să fie comunicarea, iar despre criza post-pandemie unii spun că e cea mai cea de după 1945. Pe oamenii de marketing îi aşteaptă gloria!

Aşa cum ne-au arătat experienţele precedente, comunicarea de preţ este paradigma comunicării de brand în vreme de criză, când avântul shopperului e placat dur de disponibilul de pe card. Dar, când toate brandurile comunică SuperPreţ şi MegaDiscount, unde mai e brandul? E loc pentru alt fel de argumente în retorica de brand? Argumente care, eventual, să stârnească entuziasmul Boardului ?

Păi, este loc, altfel nu scriam acest articol. De fapt este mai mult decât atât: există o oportunitate pentru schimbarea de paradigmă în comunicarea de brand în timpul prezentei crize.

Pentru noi, românii, pandemia a avut o dimensiune nouă: solidaritatea. Noi, care eram pronunţat individualişti, am descoperit / regăsit interesul comun, binele colectiv, am înţeles că împreună ne e mai bine decât separaţi. Am înţeles că protejându-i pe ceilalţi ne protejăm şi pe noi, ajutându-i pe ceilalţi ne ajutăm şi pe noi. Asta este o stare de spirit propice cultivării unei altfel de atitudini faţă de branduri. Sau faţă de anumite branduri, cel puţin.

Atunci când alegem să cumpărăm un anumit produs alegem, implicit, să contribuim nu la o singură afacere, ci la mai multe, legate prin lanţul de aprovizionare. Produsele fabricate în România au un lanţ de aprovizionare dezvoltat mai mult pe plan local, cu ramificaţii extinse la furnizorii locali de utilităţi şi de diverse servicii. Cumpărarea unui produs fabricat aici este un gest de solidaritate nu numai cu cei care l-au realizat, ci şi cu mulţi alţii care au contribuit indirect la fabricarea sa.

Preferinţa pentru produsele româneşti există demult, dar tendinţa de solidaritate existentă acum o accentuează şi o transformă în direcţie principală de comunicare de brand în perioada care urmează. Deja primele semne sunt vizibile.

Esenţiale pentru produsele fabricate aici sunt trei lucruri. Primul, să fie recunoscute ca atare. Pare simplu, dar faceţi o cercetare în cercul de prieteni şi o să aveţi surprize (întrebaţi de exemplu, dacă berea Peroni, Coca-Cola, Fanta, Mozzarella Hochland, salata Eisberg, congelatele La Lorraine, produsele marcă proprie K Classic etc. etc. – aţi prins ideea – întrebați dacă sunt româneşti). Al doilea lucru esenţial este să fie cât mai larg şi cât mai exact cunoscute contribuţiile produselor româneşti la economia naţională şi comunitate. Şi, al treilea, este esenţial ca oamenii care fabrică produsele româneşti sau contribuie indirect la fabricarea şi distribuirea lor să fie cunoscuţi celor pentru care muncesc, consumatorilor. Brandurile trebuie personificate.

Noi, echipa Piața, am creat un produs care răspunde acestei nevoi a brandurilor dar și a consumatorilor, nevoia de a cunoaște cu exactitate produsele fabricate aici și de a-i cunoaște pe cei care contribuie direct şi indirect la produsele pe care le consumăm. Aşa a apărut BRANDURI cu BULETIN de ROMÂNIA, un produs multimedia – print, online, video. Produsul va fi lansat în luna iunie, în print alături de revista Piaţa, în online pe websiteul nostru şi pe paginile noastre de social media, precum şi pe canalul nostru de youtube. Alăturat se găseşte prezentarea sa în format video.

Produsul se adresează celor care cred în oportunitatea şi în forţa mesajului centrat pe caracterul românesc al produselor lor, în alternativa puternică a acestuia la comunicarea de preţ sau comunicarea de conjunctură, prilejuită de o anumită ocazie de cumpărare.

Actuala criză este, mai mult ca oricare altă perioadă, propice brand equity-ului, din motivele arătate mai sus. Aşadar: vorbim despre „cetăţenia românească” a produselor ?