Preţurile legumelor şi fructelor au crescut în weekend-ul trecut la majoritatea comercianţilor cu magazine mici precum şi la comercianţii din pieţe. Ca urmare a lipsei produselor din depozitele de gros din jurul capitalei, comercianţii au ridicat preţurile la anumite produse cu până la 60%, un kilogram de ardei capia afişând preţuri pe alocuri mai mari decât pentru un kilogram de carne de calitate superioară.
Explozia preţurilor în comerţul de proximitate şi în pieţe a fost determinată de informaţiile privind blocarea camioanelor cu produse în vămi, pentru controalele efectuate de ANAF Antifraudă în colaborare cu Direcţia Generală a Vămilor şi cu ANSVSA, reunite sub titulatura „operaţiunea Demetra”. Sâmbătă dimineaţa, centrele de gros pentru legume şi fructe afişau preţuri de comercializate cu 15% mai mari pentru ceapă verde usturoi verde, salata verde comparativ cu săptrămâna precedentă. Pentru produse de import, preţurile afişate erau cu 20 până la 60% mai mari decât în săptămâna anterioară. Creşterea preţurilor era justificată prin cantităţile mici oferite spre comercializare, deoarece „tirurile cu marfă aşteaptă controlul în vamă”, aşa cum declarau comercianţii.

Operaţiunea Demetra a fost declanşată joi, 11 aprilie, din ordinul ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, după ce cu o zi înainte preşedintele partidului său, Liviu Dragnea, dădea un ultimatum către ANAF ŞI ANSVSA cu privire la importurile de produse alimentare care concureză producătorii locali. În cadrul operaţiunii, inspectorii ANAF Antifraudă şi vameşii au sigilat toate transporturile de legume şi fructe până la verificarea acestora, iar inspectorii ANSVSA au prelevat probe din produsele respective. Această operaţiune de control se face în mod obişnuit, dar prin sondaj, diferenţa fiinc că de această dată toate transporturile au fost supuse controlului de trasabilitate, controlului documentelor, controlului fiscal şi controlului privind calitatea şi conformitatea produselor, toate aceste controale fiind realizate simultan.

Impactul acestei măsuri a fost un haos generalizat creat în vămi, cu sute de camioane în aşteptare până le vine rândul la contrul, timpul de aşteptare fiind mai mare de o zi. Cum multe dintre mărfuri sunt perisabile sau pot fi menţinute la o temperatură controlată doar în perioada de funcţionare a mijloacelor de transport, o parte dintre aceste produse riscă să devină improprii comercializării.

Primii care au semnalat problemele generate de acest control supradimensionat, în care organele de control nu fac faţă numărului de transporturi înregistrate la punctele de frontieră, au fost membrii AMRCR. „Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) își afirmă sprijinul total, cu toate mijloacele, pentru eradicarea fraudelor. AMRCR tratează situația cu maximă implicare și promptitudine. Stoparea comerțului ilicit este un obiectiv asumat și de companiile membre AMRCR, prin proceduri de verificări temeinice în raport cu furnizorii, pentru a asigura respectarea deplină a legislației și a tuturor normelor de siguranță. Facem un apel la autorități să țină cont însă de faptul că în acest moment există sute de tiruri cu zeci de mii de tone de legume și fructe perisabile blocate de peste 24 de ore în întreaga țară. Camioanele, care provin inclusiv din UE, adică din spațiul european de liberă circulație a mărfurilor, sunt sigilate de ANAF în vederea controlului, însă inspectorii nu fac față volumului mare de marfă ce trebuie controlată, prin urmare aceasta se deteriorează. Acest blocaj, care durează deja de peste o zi, afectează atât consumatorii, cât și comercianții. Sperăm ca acțiunile autorităților de combatere a comerțului ilicit să fie făcute cu discernământ, astfel încât activitatea celor care operează cu bună-credință, în condiții de legalitate deplină, să nu fie afectată”, se arată în comunicatul transmis de asociaţie.

Directorul adjunct de la Direcţia Generală a Vămilor, Aurelian Constantinescu, a declarat pentru Agerpres că operaţiunile cu legume și fructe "prezintă un risc ridicat fiscal", iar astfel de controale au loc permanent.

"Acţiunea este în plan de mai multă vreme. Au fost inspectori care au participat la verificările la locurile de descărcare. Au verificat inclusiv la locurile de import. S-au verificat de către Direcţia Antifraudă, pentru că operaţiunile au fost derulate împreună cu Direcţia Antifraudă, şi livrările şi achiziţiile intracomunitare cu astfel de produse", a susținut Constantinescu.

El a precizat că DGV face verificări doar pe linia prevenirii şi combaterii fraudelor, deoarece s-a constatat că sunt mărfuri care vin din zone de risc. "Am constatat că sunt mărfuri care vin din zone de risc, de exemplu din Iran. Am constatat că vine pătrunjel sau mărar, din Iran. Era normal să ne sesizăm şi să derulăm nişte verificări pe această linie. Toate societăţile sunt într-un plan de control ulterior. Controlul ulterior se derulează pe o perioadă de 3 ani de la data depunerii declaraţiei", a mai spus oficialul DGV.

ANSVSA a descoperit cele mai multe probleme în comerţul intracomunitar

Într-un comunicat postat azi pe siteul ANSVSA se arată că cele mai multe probleme descoperite la produsele din gama legume şi fructe au fost descoperite, contrar aşteptărilor, în comerţul intracomunitar şi nu în comerţul provenit din zone de risc.

Până luni, 14 aprilie, au fost controlate 430 de mijloace auto destinate transportului de legume-fructe și 3 depozite. Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicare 31 de sancțiuni în valoare totală de 602.200 de lei.

A fost reținută oficial și dirijată către neutralizare o cantitate de 81,35 tone de legume și fructe. Detaliat situația se prezintă astfel: 23 de tone de ceapă uscată din Polonia; 10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia; 23,04 tone de mere din Polonia; 200 de kg de usturoi din China; 6,45 tone de cartofi din Polonia; 1,82 tone de ciuperci din Polonia; 6,78 tone de roșii din Spania; 2,2 tone de vinete din Spania; 7,8 tone ardei gras din Spania; 60 de kg de roșii din Grecia.

Având în vedere rezultatul parţial al controlului, aşa cum a fost el transmis de ANSVSA, nu este încă foarte clar dacă „Operaţiunea Demetra” a fost programată pentru combaterea evaziunii şi a traficului ilicit cu produse sau dacă este o nouă etapă a conflictului deschis purtat de autorităţi cu piaţa comună europeană şi cu multinaţionalele din industria bunurilor de larg consum.