Guvernul a publicat azi proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind rectificarea bugetului de stat aferent anului 2019, care prevede pentru anul în curs un deficit bugetar de 4,3% din produsul intern brut. Dincolo de considerente tehnice prin care s-au operat diminuări bugetare la anumite ministere şi alocări suplimentare pentru alte zone, din documentul privind rectificarea bugetare reies câteva idei importante de luat în calcul pentru proiecţiile evoluţiei consumului de anul viitor.

Un prim aspect este legat de reducerea bugetului alocat pentru Ministerul Agriculturii cu 1,06 miliarde lei. E adevărat, o bună parte din această valoare reprezintă contribuţia statului la proiecte finanţate cu fonduri europene nerambursabile a căror execuţie a fost întârziată şi plăţile nu trebuie efectuate până la finalul anului, întârzieri pentru care factori de decizia ar trebui traşi la răspundere. Nu doar pentru riscul de a pierde finanţarea externă, dar şi pentru incapacitatea de a susţine producţia locală de bunuri de consum alimentar prin proiecte care să includă valoare adăugată realizată intern, pentru a diminua exporturile de materii prime şi importurile de produse finite alimentare.

Un alt aspect este determinat de redistribuirea sumelor prin rectificare către sectoare ce nu contribuie la o creştere economică sustenabilă. Cu exceptia fondurilor suplimentare alocate pentru susţinerea programelor de antreprenoriat, sumele redistribuite merg către sănătate, bugetul asigurărilor sociale şi sunt orientate pentru a acoperi costuri angajate de vechiul guvern. Cel puţin pentru finalul acestui an, nu se întrevăd măsuri prin care să fie încurajate investiţiile, nici măcar acolo unde este vorba de infrastructură, Ministerul Transporturilor fiind şi de această taxat cu o reducere a bugetului cu 1,08 miliarde lei. Poate că bugetul proiectat pentru anul 2020 va arăta altfel.

Pe de altă parte, cabinetul Ludovic Orban anunţă că pentru anul viitor salariul minim pe economie ar putea înregistra o majorare cu 7,6 %, ceea ce, ca impact, poate reprezenta un nou puseu inflaţionist care să conducă la creşterea preţurilor pentru bunuri de larg consum.

Despre perspectivele consumului în 2020 şi proiecţiile acestuia în raport cu factori economici, politici şi sociali aflaţi mai multe în coverul din luna decembrie al revistei Piaţa.