Contextul actual generat de creșterea prețurilor și o rată anuală a inflaţiei de 14,5% în luna mai 2022 comparativ cu luna mai 2021 are impact semnificativ in comportamentul de cumpărare și consum în România. Dar nu numai aici.

Incertitudinile la nivel mondial și problemele legate de lanțul de aprovizionare îi determină pe mulți consumatori să se orienteze mai mult către piețele lor naționale. Opt din zece respondenți la sondajul Global Consumer Insights Pulse 2022 realizat de PwC și-au exprimat intenția de a plăti un preț mai mare decât media pentru produse fabricate la nivel local sau național.

Peste 75% dintre respondenții la sondajul Global Consumer Insights Pulse 2022 se așteaptă în următoarele șase luni la cheltuieli similare sau mai mari față de nivelul actual pentru majoritatea categoriilor de produse. De remarcat că aproape jumătate dintre consumatori (47%) estimează costuri mai mari pentru alimente, iar mulți au în vedere reducerea cheltuielilor pentru bunuri de lux/premium (37% dintre respondenți), mese în oraș (34%), artă, cultură și sport (30%) și modă (25%).

Sondajul arată că oamenii se așteaptă la noi creșteri de prețuri și caută modalități să-și adapteze preferințele de cumpărare pentru a face față noului context, fără însă a renunța la factori precum cea mai bună experiență de cumpărare sau mărcile preferate. În același timp, retailerii și producătorii trebuie să facă față atât cerințelor din partea consumatorilor, cât și propriilor presiuni legate de inflație și de lanțul de aprovizionare”, a declarat Ruxandra Târlescu, Partener și Lider pentru Retail în cadrul PwC România.

Ipsos.Digital: Unul din cinci români a tăiat deja cheltuielile pentru alimente. Unul din trei și-ar dori să cumpere carne la fel ca în iunie 2021

Pe 15 iunie, PIAȚA a solicitat răspunsuri la cinci întrebări legate de remodelarea obiceiurilor de shopping pentru consumatorii români. Am întrebat 300 de români între 19 si 55 ani din mediul urban, folosind platforma automatizată Ipsos.Digital, cum își recalibrează comportamentul când merg la cumpărături, planurile de investiție sau economisire, bugetul alocat diferitelor cheltuieli curente și pe termen mediu precum și cum și-au recalibrat coșul de cumpărături pentru produse și servicii. Răspunsurile au fost obținute în mai puțin de 6 ore, iar rezultatele finale prelucrate în 48 de ore. Astfel încât putem afirma că este cel mai ”proaspăt” sondaj făcut pe consumatorii din România pentru categoria bunurilor de larg consum.

Întrebați ce ar face dacă prețurile actuale nu le mai permit să-și conserve stilul de viață cu care sunt obișnuiți, în proporție covârșitoare românii declară că recurge la scenariul reducerii cheltuielilor. Aproape 60 % vor amâna decizia pentru cumpărăturile de mare valoare. Reducerea frecvenței cu care ies în oraș și socializările cu prietenii este a doua măsură pe care 53% dintre românii din mediul urban o iau pentru a-și echilibra bugetul. 47% dintre români reduc și își vor reduce consumul la utilități (electricitate, căldură, apă) ca o a treia măsură pentru gestionarea mai bună a situației curente.

Doar 5% dintre români spun că vor împrumuta bani sau s-ar muta într-o locuință cu o întreținere mai ieftină. 16% dintre români vor apela la banii albi pentru zile negre, recunoscuți drept ”economiile de la saltea”.
Opțiunea creșterii veniturilor este luată în calcul de o mică parte dintre respondenți. Intenția pentru căutarea unui loc de muncă mai bine plătit este o măsură menționată de 11% dintre respondenți alături de 17% care declară că intenționează să ceară o mărire de salariu de la angajatorul curent.
Întrebați care sunt categoriile de cheltuieli pe care deja le-au redus pentru a face față creșterii prețurilor, resimțită deja de 9 luni, respondenții au menționat cu prioritate cheltuielile pentru amenajarea locuinței (59%), cheltuielile asociate petrecerii timpului liber – teatru, cinematograf, spectacole (58%), cheltuielile pentru ieșirile cu prietenii (56%) și cheltuielile pentru vacanțe (53%). Doar 6% dintre respondenți declară că în ultimele 9 luni nu redus nicio cheltuială.

Comportamentul de cumpărare în hypermarket sau supermarket este și el puternic influențat de creșterea prețurilor.

30% dintre respondenți declară ca au renunțat la achiziționarea unor produse aflate în mod obișnuit în coșul familiei și doar 16% spun că s-au orientat către produse mai ieftine, de calitate inferioară fără să reducă cantitățile cumpărate”, a declarat Flaviu Bobb, Service Line Leader Observer Ipsos.Digital.

Întrebați care sunt categoriile de produse pe care le cumpără în cantități mai mici față de acum un an, respondenții menționează băuturile alcoolice (61%), produsele cosmetice (45%), produsele pentru îngrijirea locuinței (40%), băuturile răcoritoare și apa (39%). Categoriile de produse care sunt cel mai puțin impactate de restructurarea bugetului familiei și schimbarea de comportament de cumpărare sunt: produsele de igienă personală pentru care doar 18% dintre respondenți au menționat cantități mai reduse la cumpărare față de iunie 2021 alături de lactate (18%), produse de bază - făină, zahăr, orez-(20%), legume și fructe proaspete (20%).

Dacă prețurile are reveni la nivelul din iunie 2021 primele trei produse pe care respondeții le-ar include din nou în coșul de cumpărături sunt: carnea și preparate din carne (31%), produsele cosmetice și de îngrijire personală(21%) și dulciurile (16%).
Studiul online a fost realizat de Ipsos Romania, pe platforma Ipsos.Digital, pe un eșantion de 300 respondenți, reprezentativ la nivelul populației urbane a României pentru categoria de vârstă cuprinsă între 19-55 ani.

BNP Paribas: record de consumatori europeni pentru care a scăzut puterea de cumpărare

34% dintre europeni consideră că puterea de cumpărare a scăzut în 2021, iar 45% că a rămas stabilă în ultimul an, conform studiul „L'Observatoire Cetelem de la Consommation” realizat de BNP Paribas la începutul fiecărui an, pe baza datelor din anul anterior. Este important de menționat că rezultatul acestui studiu nu este influențat de evoluția prețurilor din ultimele șase luni sau de impactul economic provocat de războiul dintre Rusia și Ucraina.

Cu o diferență semnificativă față de media europeană, 46% dintre români și unguri sunt de părere că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimele 12 luni.
6 din 10 europeni declară că achiziționează aceeași cantitate de bunuri, dar își reduc deșeurile deoarece vând, donează sau păstrează produsele mai mult timp în loc să le arunce. Această atitudine reflectă responsabilitatea colectivă și dorința de a evita supraconsumul.

Studiul „L'Observatoire Cetelem de la Consommation” a fost realizat la finalul lui 2021 în 17 țări europene, printre care și România, pe un număr de 15.800 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani, pe baza unor interviuri online, în eșantioane naționale reprezentative pentru fiecare țară.