Revista Piata / Nr.22 / august 2006

30%Acesta a fost soldul conjunctural al anchetei initiate de Statistica privind cresterea vanzarilor de marfuri in luna august. Totusi, luna trecuta, cei care au mizat pe cresterea vanzarilor de marfuri au fost mai numerosi, atestati de soldul conjunctural inregistrat: +36%. Fapt care sugereaza ca, desi se conserva, tendinta pozitiva a ultimelor luni s-a inscris pe o curba evident descendenta.

Inflatia - evolutie peste cele mai optimiste asteptari

Comparativ cu luna preceden ta, luna iunie a adus o crestere a preturilor de consum cu un procent extrem de rezonabil: 0,15%. Marfurile nealimentare au determinat o majorarea a indicelui mentionat cu 0,19%, iar serviciile cu 0,14%. Marfurile alimentare, in schimb, au inregistrat o scadere cvasigenerala a preturilor, contribuind cu -0,18 puncte procentuale la evolutia pozitiva a inflatiei. In cadrul marfurilor nealimentare, influenta cea mai puternica au inregistrat-o majorarile operate la tigari cu +3,1%. Serviciile s-au remarcat prin marirea tarifelor la transport pe calea ferata cu 2,7%, a taxelor la canal, apa si salubritate cu 1,6%. Evolutia preturilor la marfurile alimentare a fost variabila: s-au majorat cartofii (+4,0 %) si fructele proaspete (+6,0%), dar au continuat sa scada preturile la oua (-4,7%), legume si conserve de legume (- 5,2%).

Metodologia anchetei de conjunctura

In cadrul anchetei sale lunare de conjunctura, Institutul National de Statistica s-a adresat unui numar de 1.483 de manageri din intreprinderi comerciale. Desfasurata in luna iunie, ancheta a incercat sa anticipeze tendintele ce se vor manifesta in urmatoarele trei luni, adica pana la sfarsitul lunii august curent. Marimea esantionului de participanti la ancheta a fost astfel stabilita incat eroarea maxima de estimare sa nu depaseasca ±5%. A fost utilizat sondajul simplu aleator, iar variabilele de stratificare alese au fost activitatea si marimea intreprinderii. Pentru obtinerea rezultatelor agregate, raspunsurile intreprinderilor au fost ponderate cu cifra de afaceri.
Diferenta procentuala intre alternativele extreme (% crestere - % scadere) constituie soldul conjunctural, care exprima tendinta de evolutie a indicatorilor fata de perioada de referinta.

Schimbare de strategie pe piata de retail

Daca marile orase ale tarii, in primul rand Bucurestiul, si-au epuizat sau nu capacitatea de dezvoltare a afacerilor in domeniul comertului cu bunuri de larg consum, ramane de vazut si de verificat. Cert este ca, in momentul de fata, are loc o reorientare a marilor retaileri catre orasele de dimensiune mijlocie, creditate cu potential cert de dezvoltare economica.
Este vorba, printre altele, de Craiova, Sibiu, Iasi, Bacau. In stabilirea optiunii lor, acestia pun sub lupa cativa indicatori esentiali: numarul de locuitori, evolutia salariului mediu net si a puterii de cumparare, gradul de ocupare a populatiei. Nu sunt omise din calcule nici alte fluxuri investitionale prezente in aceste orase, nici veniturile trimise acasa de cei plecati la lucru in strainatate - ca elemente ce pot da indicatii despre perspectivele inflatiei si a somajului.

Numarul salariatilor a crescut, salariile s-au mictorat

Luna mai a consemnat o crestere a efectivelor de angajati din economie cu 14.300 de persoane, in raport cu luna anterioara. Noii veniti au fost angajati, cu prioritate, in agricultura, constructii, transporturi hoteluri si restaurante.
In schimb, a scazut salariul mediu brut pana la 1.109 RON, cu un punct procentual mai mic decat in urma cu o luna, precum si cel net pana la 833 RON, cu 0,7% mai putin.
In industria alimentara si a bauturilor, atat salariul mediu brut, cat si cel net au ramas la acelasi nivel in raport cu luna aprilie.

O privire indiscreta in... cosul statiticii"

Statistica ofera o serie de informatii menite sa sugereze drumul spre modernizare parcurs de industria bunurilor de larg consum. In Bucurestiul anului 2001, marfurile achizitionate prin supermarketuri, hipermarketuri, discounteri si retele cash&carry detineau o pondere de 18% din volumul total al produselor comercializate. Astazi, procentul a sarit de 48%. Buticurile, in schimb, au strabatut drumul invers, coborand de la 54 la 35%.

O alta constatare: ponderea alimentelor si a bauturilor in celebrul cos al Statisticii s-a diminuat de la 44,7%, in 2002, la 40,71, astazi. A crescut, in schimb, ponderea marfurilor nealimentare - de la 39,56 la 42,24% - si a serviciilor - de la 15,74% la 17,04%. Fenomenul are o explicatie relativ simpla: produsele la care s-a marit ponderea in "cos" fac parte din categoria bunurilor reglementate (medicamente, telefon, gaze, energie electrica). In cazul lor, consumul nu poate fi redus atunci cand preturile se majoreaza, ci se renunta, pentru echilibrarea bugetului familial, la unele produse alimentare.

De ce nu prea consuma cafea romanii

Pare greu de crezut asa ceva, dar statisticile nu pot fi contestate. In Romania, se consuma anual sub 2 kilograme de cafea pe locuitor, de cateva ori mai putin decat intr-o serie de tari europene. Finlanda conduce detasat in topul bautorilor de cafea, cu 11,94 kilograme, urmata de Austria, cu 7,6 kilograme, si Germania, cu 7,4 kilograme. Mai multa cafea decat romanii, consuma si slovacii (3,5 kilograme), ungurii (3,32 kilograme) sau cehii (3,2 kilograme).

Romania se numara printre tarile in care cafeaua este accizata, si inca la niveluri destul de ridicate: 680 euro/tona de cafea verde, 1.000 de euro/tona de cafea prajita si 4.000 de euro/tona de cafea solubila. Bulgaria, tara care a dus o politica a cafelei similara cu cea a Romaniei, a facut - incepand cu 2005 - un pas important spre armonizarea legislativa cu Uniunea Europeana, cu 60% accizele la cafea. Noile accize sunt sensibil mai mici decat cele practicate de autoritatile romane: 350 de euro/tona de cafea verde, 500 de euro/tona de cafea prajita, 750 de euro/tona de cafea solubila. Un alt efect important al acestei politici mult mai rationale decat cea practicata de Romania consta in anihilarea contrabandei si cresterea corespunzatoare a importurilor oficiale, sursa de venituri mai stabila decat pe vremea accizelor sufocant de mari.