Consumul de pește la finalul anului 2019 era de aproximativ 6,5 – 7 kg anual pe cap de locuitor în România, conform datelor furnizate de Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH - Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România. ”Consumul de pește a crescut cu peste 40% în ultimii șase ani, în 2013 fiind sub 5 kg pe cap de locuitor”, susține Marian Cuzdrioreanu.

Mai este însă mult loc de creștere în această categorie. Înainte de 1989 consumul se situa în intervalul de 9-10 kg pe cap de locuitor, conform datelor existente la companiile românești de pescuit oceanic, cele care asigurau exclusiv livrările pentru piața internă. Prin comparație cu alte țări europene, consumul local de pește este mai mare decât în Bulgaria și Ungaria, unde se înregistrează valori de 2,5 kg pe cap de locuitor, dar foarte mic în raport cu media Uniunii Europene, de 22,5 kg de pește per capita. Țările cu cel mai mare consum de pește sunt Spania – 60 kg/capita anual, Portugalia – 76 kg/capita și Islanda – 90 kg/capita.

Importul de pește a crescut cu 40% în ultimii 6 ani

Care sunt cauzele ce determină un consum de pește mai mic decât înainte de 1989?

Unul dintre motive este prețul produsului, ofertele nefiind însoțite și de o putere de cumpărare pe măsură. Din acest motiv, peștele, cu câteva excepții, reprezintă mai degrabă un răsfăț decât un aliment ce poate exista în meniul zilnic. Consumatorul compară prețurile afișate laraionul de pește cu cele afișate la raionul cu carne de pui. Cu excepție a 5-6 specii de pește - hamsie, șprot, macrou, merluciu, caras și novac de acvacultură - toate celelalte oferte ies din aria de prețuri comparabile, și atunci decizia de cumpărare este pe jumătate luată. Dar despre raportul proteină/preț pentru diverse oferte și tipuri de carne din retail puteți ciți o analiză detaliată la începutul săptămânii viitoare.

Consumul de pește înainte de 1989 se baza, cu excepția conservelor, pe 27 sortimente, din care 23 sortimente erau de pește capturat și doar 4 sortimente din pește de acvacultură. În prezent, din retailul modern pot fi achiziționate, în funcție de sezon, 220 - 250 sortimente de pește în diverse forme(proaspăt, refrigerat, congelat), în diverse ambalaje și porționări, alte 70-100 preparate din pește, de la cel afumat sau marinat în oțet până la preparate din carne de pește precum cârnați, chiftele, batog, ruladă etc. La această ofertă se adaugă 65-85 de sortimente de fructe de mare în diverse forme, de la comercializare vrac la semipreparate. Trebuie menționat că din oferta actuală de sortimente de pește și preparate din pește, peste 70% provine din acvacultură, ceea ce presupune o modificare de gust, textură și proprietăți nutriționale comparativ cu peștele pescuit.

Nu în ultimul rând, categoria pește și fructe de mare nu beneficiază de o promovare susținută și o informare coerentă pentru consumatori. Promovarea o fac mai degrabă nutriționiștii decât producătorii, iar informarea consumatorului este la un nivel foarte scăzut.

CITEȘTE ȘI : Cum se vede ”vitrina de pește” în retailul modern