„Trimitem un semnal puternic industriei pentru o tranziţie a ambalajelor” – aşa sună oficial mesajul către companii, transmis prin vocea europarlamentarei Frederique Ries, reprezentanta Parlamentului European în negocierile pe această temă cu guvernele ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Parlamentul European a votat în favoarea interzicerii totale a 10 produse din mase plastice de unică folosinţă, între care paie pentru băut, tacâmuri şi agitatoare de cafea. Până în 2030, toate ambalajele ce nu pot fi reutilizabile sau reciclabile integral ar putea fi interzise, conform oficialilor europeni.

Pe 24 octombrie, deputații europeni au votat - cu 571 voturi pentru şi 53 împotrivă - în favoarea interzicerii totale a 10 produse de unică folosință din materiale plastice, inclusiv paiete, tacâmuri și agitatoare de cafea. „Europa trebuie să se conformeze faptului că nu putem pune povara deşeurilor produse pe umerii altcuiva. Dacă nu ne mișcăm acum, dacă nu ne mișcăm repede ... veți avea mai mult material plastic în ocean decât pește”, a declarat Frans Timmermans, prim vicepreședintele Comisiei Europene, pentru Reuters.

Această măsură adoptată de Parlamentul European nu va fi ultima pe drumul spre o interdicție totală a materialelor plastice de unică folosinţă în Europa. Statele membre ale UE trebuie însă să aprobe o astfel de legislaţie tranşantă și, potrivit Reuters, unii și-au exprimat deja îngrijorarea că interzicerea materialelor plastice de unică folosință va fi prea dificil de pus în aplicare.

Deșeurile provenind de la bucățile de țigări, care pot dura mai mult de un deceniu pentru a se degrada în apă, ar trebui să fie reduse cu 50% până în 2025 și cu 80% până în 2030. Ries a afirmat că restricțiile privind produsele din tutun și obligațiile guvernelor statelor membre de a recicla mai mult ar putea fi lipsite de puncte de negociere.

UE reciclează doar un sfert din cele 25 de milioane de tone de deșeuri de plastic pe care le produce anual. Până în 2025 statele membre trebuie să aplice legislaţia conform căreia 90% din ambalajele din plastic să fie reciclate integral. Asta presupune o iniţiativă comună, a guvernelor şi a sectorului privat, de a înlocui o bună parte din actualele ambalaje de plastic cu ambalaje reutilizabile din alte materiale.

Decizia Chinei de a opri procesarea deșeurilor a împins Parlamentul European să pună capăt dependenței de țările în curs de dezvoltare pentru a face față deșeurilor sale. Autoritățile de reglementare speră că noile reguli vor duce şi la o scădere a prețului materialelor plastice reciclate, dar până la această oră nu este clar mecanismul prin care se va putea produce o scădere a preţurilor.

Legislativul UE a adăugat şi containerele de fast-food din polistiren dar și produse fabricate din materiale plastice oxo-degradabile, despre care criticii spun că nu se descompun în totalitate, pe lista propusă de Comisia Europeană la începutul acestui an pentru a deveni interzise. Din informaţiile de care dispunem până în acest moment, nu este foarte clar ce se va întâmpla şi cum va fi reglementat plasticul 100% biodegradabil sau cel compostabil. De asemenea, s-a estimat că până în 2021, oamenii vor folosi anual câte o jumătate de bilion de sticle de plastic şi este necesar ca toate aceste butelii să fie înlocuite cu recipiente din sticlă sau tot din plastic dar care, odată reciclat, nu va mai avea culorile transparente de acum. Au fost aduse în discuţie diferite formule de trecere de la buteliile de unică folosinţă la cele reutilizabile, inclusiv modalităţi de stimulare a acestei treceri către ambalaje din sticlă reutilizabile. Dar nu a fost adoptată nici o prevedere legată de aceste aspecte, poziţia parlamentarilor europeni fiind mai degrabă una de impunere decât una de negociere.

Ca parte a acestui efort de eliminare a plasticului de unică folosinţă, Parlamentul European evaluează modalitățile de impozitare a materialelor plastice de unică folosință, ca pârghie de accelerare a procesului de tranziţie către materiale alternative, reutilizabile sau integral reciclabile. S-au sugerat chiar că această impozitare ar putea fi o formă semnificativă de sprijin bugetar pentru statele membre, astfel încât responsabilitatea poluatorului să fie costisitoare şi să descurajeze în viitor producţia unor astfel de bunuri.

România – nominalizată între cele patru codaşe la reciclare

România, Malta, Cipru şi Grecia sunt ţările europene în care rata de reciclare a deşeurilor nu a ajuns la 20% în 2016 şi riscă să nu atingă cotele de reciclare nici pentru anul 2020.
Cu 13% rată de reciclare a deşeurilor, România se află pe penultimul loc în Raportul Comisiei Europene, ultima clasată fiind Malta. Mai multe iniţiative legislative privind colectarea şi reciclarea deşeurilor, în special a deşeurilor din ambalaje, au fost sortite eşecului în ultimii 10 ani.

Detalii puteţi citi aici : Greu de colectat

Ultima iniţiativă de acest gen, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 74 din 17 iulie 2018 cu privire la modificarea legislaţiei privind deşeurile, inclusiv deşeurile de ambalaje stabileşte condiţii dure în gestionarea deşeurilor din ambalaje pentru generatorii de deşeuri, prin schema de răspundere extinsă a producătorului – noţiune ce este introdusă şi reprezintă un set de măsuri luate de stat pentru a se asigura că producătorii poartă responsabilitatea financiară sau financiară și organizatorică pentru gestionarea stadiului de deșeu din ciclul de viață al unui produs.

Ordonanţa stabileşte, între altele, obligativitatea organizării şi gestionării unui sistem de colectare pentru ambalajele reutilizabile şi cote privind ponderea ambalajelor reutilizabile începând cu anul 2021 pentru fiecare furnizor de produse ce generează deşeuri de ambalaje. În plus, ordonanţa stabileştze o garanţie de 0,5 lei pentru ambalajul reutilizabil, o valoare consderată prea mică pentru a stimula colectarea şi returnarea ambalajelor.

Abia la jumătatea lunii octombrie, Senatul României a adoptat cu multe modificări prevederile OUG 74, urmând ca aceasta să intre în dezbaterea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi apoi la votul în plen spre sfârşitul acestui an. Prevederile OUG 74 ar urma să intre în vigoare începând cu luna martie 2019.