Tranziția brandurilor către o economie circulară a devenit una dintre priorități în relația acestora cu consumatorii, cu mediul înconjurător și cu comunitatea, au susținut majoritatea celor prezenți la a treia ediție a conferințelor Sustainability & CSR Excelllence, ediție ce a avut tema Next Challenge - Circular Economy. Peste 70 de participanți au asistat la dezbaterile conferinței și au ascultat punctele de vedere a 11 reprezentanți ai unor companii de top din industria bunurilor de larg consum, retaileri, companii de research și nu în ultimul rând, opinia unui reprezentant al autorităților în ceea ce privește tranziția la o economie circulară.

În ciuda instabilității atmosferice – determinată de schimbările climatice, unul dintre argumentele serioase pentru trecerea la o economie circulară – dezbaterile s-au prelungit până seara târziu, mult după finalul conferinței, la cocktailul organizat pe peluza verde de la Complexul Hotelier Caro. Pe parcursul conferinței, două rafale de ploaie torențială nu au reușit să îndepărteze audiența, motiv pentru care mulțumim tuturor participanților pentru atenția și seriozitatea cu care au tratat temele propuse pentru dezbatere.

În contextul post pandemie ce se manifestă printr-o orientare a brandurilor către un grad ridicat de responsabilitate corporativă și de implicare în reducerea impactului activităților economice asupra mediului, se evidențiază preocuparea la nivel european cu privire la adoptarea unui nou model economic. Acest model economic este corelat cu țintelele emisiilor de carbon și cu obiectivele Planului Ecologic European – Green Deal. Mai multe state europene, orașe sau regiuni din UE au formulat strategii proprii pentru dezvoltarea unor sisteme de economie circulară, prin care deșeurile să revină în circuitul economic sub formă de materie primă.

Prezent la Conferința Next Challenge – Circular Economy, Raul Pop, secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și co-fondator al Coaliției pentru Economie Circulară, a punctat importanța stabilirii unui cadru de acțiune în care companiile și toate celelalte instituții să poată stabili propriile strategii în sensul creșterii gradului de circularitate a resurselor.

Pe de altă parte, reprezentanții unor companii au arătat că deja au în derulare acțiuni pentru reducerea amprentei de carbon. Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România și invitatul ei – Ionuț Bădică, Director Executiv la Institutul de Cercetare în Permacultură din România au descris modalitatea prin care agricultura regenerativă contribuie la ”sechestrarea” emisiilor de carbon în sol. Katharina Scheidereiter a descris proiectul pilot derulat de ICPR și de Ionuț Bădică drept un model de business bun pentru a fi multiplicat în agricultura românească.

Gabriel Ivan, Country General Manager, CHEP România, a detaliat audienței cum a decis grupul Brambles, din care face parte și CHEP România, să facă trecerea de la un business cu impact de mediu zero la un business regenerativ, prin plantarera a doi copaci pentru fiecare copac al cărui lemn este utilizat în construcția paleților albaștri.

Marius Brânzea, Strategy Director la Reciclad`OR a vorbit celor prezenți despre transformările pe care un business le parcurge în tranziția către o economie circulară, dar și despre transformările modelelor de afaceri și a lanțului economic pentru a obține perfoirmanță în această direcție.

Coordonatorul programelor de Economie Circulară și Strategii de Sustenabilitate din Universitatea Cambridge, Ana Quintas, a descris și exemplificat punctele critice pe care un brand le poate parcurge în tranziția spre o economie circulară.

În încheierea primului panel de dezbateri, Raul Pop, a precizat că în ceea ce privește Sistemul Garanție Returnare, în perioada următoare(fără a delimita această perioadă) va fi publicată Hotărârea de Guvern, iar anul viitor va fi implementat acest sistem, care ar putea să rezolve între 5-7% din problema deșeurilor de ambalaje.

În partea a doua a conferinței Next Challenge – Circular Economy, liderii de piață din trei mari industrii și un retailer au abordat aspecte legate de responsabilitatea brandurilor în sustenabilitate și în educația consumatorilor.

Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager la Nestlé România a vorbit audienței despre trecerea la ambalaje sustenabile a unui număr impresionant de SKU-uri din portofoliul Neslte, despre strategia de sustenabilitate, bazată pe trei piloni, a liderului de pe piața dulciurilor.

Mihaela Niță, Public Affairs Manager România la Coca-Cola România, a prezentat proiectele de mediu pe care le derulează Sistemul Coca-Cola în România, dar și despre managementul resurselor de apă din perspectiva liderului de pe piața băuturilor nonalcoolice. Mihaela Niță a abordat și măsurile adoptate de cele două companii – Coca-Cola România și Coca-Cola HBC România în cazul crizei de pe piața locurilor de muncă, determinată de pandemie.

Robert Uzună, Vicepreședinte Corporate Affairs la Ursus Breweries, liderul industriei berii în România, s-a remarcat printr-un discus în afara reprezentativității corporate, așa cum el singur a precizat, dar un discurs menit să mobilizeze și să ofere o direcție tuturor părților implicate în procesul de tranziție către o economie circulară. Sintetizat, speach-ul lui Robert Uzună a formulat ideea de a căuta sustenabilitatea în obiceiurile și procesele din trecutul apropiat, al bunicilor noștri, dar și îndemnul de a avea curajul să începem de undeva această tranziție, chiar dacă primii pași vor fi mici și rezultatele vor fi la fel. Dar va fi un bun început.

Edwin Iorgovan, Manager Sortiment la dm drogerie markt a arătat audienței că un retailer se poate remarca prin listarea unui număr mare de produse sustenabile în categoriade produse non food, dar în același timp se poate implica în comunitate cu proiecte de sustenabilitate pentru creșterea gradului de confort și siguranță a membrilor comunității.

Ioana Rizea-Popp, Director Audit la KPMG, și-a construit discursul pe structura ultimelor noutăți în ceea ce privește raportarea nefinanciară –propunerea de directivă a Comisiei Europene din 21 aprilie 2021 privind raportarea de sustenabilitate corporativă. Ioana Rizea-Popp a arătat că viitoarele raportări nonfinanciare vor fi mai riguroase, vor solicita mai multe date concrete comparabile. În plus, numărul companiilor ce vor avea obligativitatea raportării va crește mult, prin redicerea limitei de angajați la minim 250 și prin includerea tuturor companiilor listate în burse.

Concluziile dezbaterilor din Conferința Next Challenge – Circular Economy pot fi structurate în câteva abordări strategice:

• Este necesară o strategie care să stabilească etape și obiective de atins în tranziția către o economie circulară. Fără o astfel de strategie, abordările diverse pot crea dezechilibre în plan concurențial între companiile care tratează cu seriozitate sustenabilitatea businessului și cele care tratează cu indiferență aceste aspecte.

• Transformarea businessului pentru adaptarea la acest nou model economic este însoțită de anumite costuri. O parte din aceste costuri se transferă pe lanțul economic și o altă parte ajunge la consumatorul final. Rezistența la schimbare este un risc pe care companiile trebuie să-l ia în considerare pe toate palierele: în plan intern, în relația cu furnizorii, în relația brandurilor cu consumatorii.

• Raportările nonfinanciare pe baza unor date fără relevanță sau prin declarații pe proprie răspundere vor fi înlocuite cu raportări mult mai riguroase. În plus, acele raportări vor fi auditate, deci nu vor mai putea fi asumate exclusiv de administratorii companiilor.

• Companiile inactive din perspectiva sustenabilității nu se mai pot bucura mult de acest statut. Viitorul apropiat aduce pe lista raportărilor de sustenabilitate inclusiv IMM-urile, conform ultimei propuneri de Directivă a Comisiei Europene.

• Asigurarea unor materii prime pentru industria alimentară prin metode regenerative ar trebui abordată ca obiectiv și de Ministerul Agriculturii, nu doar de factorii implicați în aspecte legate de mediu. Agricultura regenerativă ar putea reprezenta o soluție de viitor, la fel de bine cum business-ul regenerativ poate consolida principiile pe care se bazează economia circulară, respectiv consumând mai puține resurse decât produce acel business.

• Problemele generate de ambalaje în industria FMCG sunt extrem de complexe, însă pentru fiecare în parte există soluții. Acolo unde într-adevăr nu există soluții, companiile investesc în cercetare pentru descoperirea acelor soluții. Important este să începem de undeva colectarea selectivă, și fiecare element din acest lanț al colectării și reciclării ambalajelor să înțeleagă exact scopul și obiectivele acestei schimbări de comportament.

Ediția a treia a Conferinței Sustainability & CSR Excellence, cu tema Next Challenge – Circular Economy, a avut loc pe 16 iunie pe peluza hotelului Caro. În zilele următoare veți putea găsi detalii privind discursurile speakerilor pe www.revista-piața.ro și pe www.csrexcellence.ro.

Înregistrarea video a conferinței Next Challenge - Circular Economy:

Parteneri ai ediției din acest an au fost: