Legea risipei alimentare a ajuns motiv de dispută între Ministerul Agriculturii şi unii parlamentari, deoarece ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat că nu vor fi emise norme metodologice de aplicare a aceste legi până când aceasta nu va suferi câteva modificări esenţiale. Într-un interviu acordat agenţiei Agerpres, ministrul Petre Daea a precizat că se ia în calcul varianta prorogării, astfel încât să se facă  un act normativ care să poată fi aplicat în România și să poată să aibă rezultatele scontate.

„Este nevoie să ancorăm bine în realitate prevederile legii, motiv pentru care ne gândim să abordăm în etapa următoare legea ca atare pentru că sunt solicitări din partea celor care o pun în aplicare să ne uităm cu mai multă atenție la unele prevederi care astăzi nu o pot face aplicabilă”, a declarat pentru Agerpres ministrul Agriculturii.

Reacţiile legate de această poziţie a ministrului şi implicit a instituţiei pe care o reprezintă nu au întârziat. Parlamentarii refuză să accepte că legea votată de ei nu poate fi aplicabilă realităţilor din economia românească şi pun presiune pe Executiv. Deputatul UDMR Lorand Magyar acuză Ministerul Agriculturii că nu a elaborat normele metodologice privind aplicarea legii referitoare la diminuarea risipei alimentare, ceea ce face imposibilă aplicarea legii. „Ministerul Agriculturii nu și-a îndeplinit obligaţiile cu privire la aplicarea Legea risipei alimentare. Parlamentul a elaborat și a votat anul trecut acest act normativ extrem de important. Ministerul, însă, caută portițe și amână elaborarea normelor metodologice privind aplicarea legii și chiar vrea să modifice actul normativ, ceea ce nu mi se pare justificat”, a arătat deputatul UDMR.

„În România, 76 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor sunt aruncate la gunoi în fiecare an, adică aruncăm la gunoi o treime din mâncare”, a mai explicat deputatul UDMR. 

În replică, Dorin Cojocaru, Preşedinte al Patronatului Român din Industria Laptelui, îl roagă pe domnul deputat să se consulte cu industria şi cu operatorii economici din industria alimentară înainte de a face declaraţii fără bază. „Legea risipei alimentare rupe lanţul trasabilităţii produselor alimentare (rog să citească punctul de vedere al ANSVSA), această lege creează o piaţă paralelă a produselor alimentare fără monitorizare sanitară. Această lege obstrucţionează producerea şi comercializarea produselor locale proaspete. Produsele fără conservanţi sunt foarte perisabile şi au termene de valabilitate 2-7 zile. Cât va sta pe raft un produs proaspăt, dacă e nevoie de o zi pentru transport plus 1-2 zile în depozit, iar cu 2 zile inainte de expirare trebuie donat? Mai producem pentru vânzare sau producem să donăm unor ONG cu drept de revânzare? Apropo, TVA se plăteşte şi când donezi?”, întreabă retoric Dorin Cojocaru, semnalând în acest fel o parte din lacunele legii trecute prin Parlament.

Patronatul producătorilor din industria alimentară – Romalimenta –  şi-a manifestat susţinerea pentru opinia ministrului Petre Daea. „Declaraţia dumneavoastră nu este doar realistă, ci de-a dreptul curajoasă, fiind vorba de o lege pe cât de simplistă, pe atât de populistă şi, deci, dificil de atacat în plan politic. Iar abordarea dumneavoastră pune punctul pe i: nu se pot elabora norme bune, care să salveze o lege cu numeroase hibe!”, se arată într-un comunicat transmis de Romalimenta. Federaţia susţine prorogarea Legii 217/2016, pentru a face aplicabil acest act, cu efectele benefice dorite, şi propune ca noua lege să includă nominalizarea autorităţii care constată contravenţii şi aplică sancţiuni, cere excluderea explicită a băuturilor alcoolice din obiectul donaţiilor/sponsorizărilor cu 3% şi avertizează asupra creşterii costurilor şi scumpirii alimentelor, dacă legea şi normele nu sunt realiste şi clare.

Pe de altă parte, conducerea Romalimenta semnalează domnului deputat Lorand Magyar că afirmaţiile dumnealui sunt departe de realitate. „Domnul Magyar spune că fiecare locuitor al României aruncă la gunoi 76 kg mâncare anual. Vă rugăm să reflectaţi dacă, în medie, fiecare dintre noi aruncă săptămânal 1,5 kg, fără a pune la socoteală că aproape jumătate trăim la ţară, unde „risipa” alimentară este chiar neglijabilă!? Asemenea cifre fantasmagorice arată că primul pas necesar este un studiu serios care să arate câtă risipă/pierderi există în fiecare verigă a lanţului alimentar, culminând cu consumatorul, pentru a şti unde şi cum trebuie să acţionăm. Dincolo de acţiuni şi declaraţii politice, cum este şi aceasta, să fie consultaţi toţi actorii, astfel încât aplicarea legii să aducă beneficiile vizate, fără pagube inutile. De aceea este necesară cumpătarea înainte de a aplica o lege care, de altfel, nu există decât în câteva părţi ale Europei. Dacă statele Uniunii nu dau năvală cu asemenea legi, probabil au motive întemeiate!”, se mai arată în comunicatul Romalimenta.

Legea risipei alimentare a fost votată de Parlament în 2016 şi ar fi trebuit să intre în vigoare anul acesta, pe 21 mai, dar în lipsa normelor metodologice elaborate de minister, legea nu poate fi aplicată.