Autorităţile  publice şi instituţiile abilitate cu controlul şi siguranţa alimentară  au desfăşurat o adevărată campanie de mediatizare a rezultatelor preliminare ale anchetei privind infestarea unui număr mare de copii din judeţul Argeş cu bacteria Escherichia Coli 26. Rezultatele analizelor lactatelor au arătat că în lotul cu data de fabricaţie 22 februarie 2016 , brânza proaspătă de vaci produsă de compania Brădet SRL a fost infestat cu bacteria ucigaşă, 3 copii fiind morţi până în acest moment.

A urmat apoi un soi de execuţie publică, însuşi ministrul arătând cu degetul către presupuşii vinovaţi:  „Bacteria Escherichia Coli a fost descoperită în produse lactate din judeţul Argeş, mai exact în brânza de vacă produsă de firma Lactate Brădet", a declarat luni ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Autorităţile au dispus stoparea activităţii în secţia de brânzeturi a societăţii respective.

O remarcă este necesară, sub brandul Lactate Brădet se comercializeză preponderent produse preambalate. Brânza proaspătă despre care autorităţile spun că a fost infestată se comercializează vrac. Veţi vedea în cele ce urmează de ce sunt foarte importante aceste observaţii.

1.    Cei 11 copii internaţi iniţial la Marie Curie cu diagnosticul  sindrom hemolitic-uremic au ajunj la spital înainte de 15 februarie, cu o săptămână înainte să fie fabricat lotul găsit infestat. Trei dintre copii au decedat înainte de 22 februarie. În aceste condiţii, afirmaţia ministrului vine mai mult ca să scuze întârzierea cu care „se presupune” că a fost descoperită cauza bolii, decât ca argument  care să soluţioneze problema infestării alimentelor.

Ce a stat la baza acuzaţiilor faţă de compania Brădet SRL în situaţia în care analizele efectuate în companie şi angajaţilor companiei nu au identificat o infestare cu E Coli?

2.    Reprezentanţii din teritoriu ai ANSVSA susţin că la firma Brădet a fost verificată cu o săptămână înainte de fabricarea lotului de produse infestat. Şi că rezultatul analizelor era bun, produsele erau bune pentru consum. Asta înseamnă o verificare în 15 februarie, dată la care deceda al treilea copil la spitalul Marie Curie. De asemenea, se precizează că verificările se fac de două ori pe lună, asta înseamnă că şi loturile fabricate la începutul lunii februarie au fost verificate şi au avut buletine de analize conforme, adică exact perioada în care primii copii erau infestaţi cu bacteria ce provoacă sindromul hemolitic-uremic.

În ce bază poate fi suspect producătorul, atât timp cât nu a fost descoperită bacteria la active sau personalul acestuia, dar a fost descoperită în produsul vrac comercializat deja, deci care a parcurs mai multe etape ce pot provoca infestarea: transport, distribuţie, manipulare, comercializare?

3.    Patronul firmei Brădet, Marius Popa, a confirmat şi el că se fac analize bilunar pentru loturile de produse, dar a „scăpat” şi porumbelul care a trecut neobservat de media: „dar nu se fac şi analize pentru E Coli”. Din discuţiile purtate cu diverşi producători în urmă cu doi ani, când industria produselor lactate era sub observaţie în cazul infestării cu aflatoxină, am aflat că analizele produselor alimentare se fac doar pentru ameninţări certe, nu pentru ameninţări posibile, deoarece în cel de al doilea caz costurile ar fi prea mari! Asta înseamnă că dacă există o infestare cu E Coli la producătorii de lapte, atunci şi produsele altor producători trebuie verificate şi ar putea fi purtătoare ale bacteriei ucigaşe.

Ce au făcut autorităţile pentru a preveni o expansiune a infestarii după ce a fost pus diagnosticul pentru primii copii? A facut ANSVSA analize si pentru E Coli în cadrul buletinelor de analiză pentru produsele lactate şi pentru carnea de vită (cele două căi prin care se transmite preponderent bacteria) după 4 februarie, data primului diagnostic ? Dacă nu, atunci este posibil ca şi produsele provenite de la alte companii să fie infestate, deoarece nu se fac analize pentru depistarea acestei bacterii?

4.    Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, dr. Alexandru Rafila, a declarat că bacteria E Coli 26 este o tulpină mai puternică ce s-ar putea transmite de la o persoană la alta. Declaraţia acestuia vine să clarifice un semn de întrebare: toţi copiii cu SHU au consumat brânză proaspătă de la Brădet?  Din primele semnale şi reacţii ale părinţilor, nu.  Singurul punct comun al acestor copii este faptul că au trecut  prin spitalul de pediatrie din Piteşti, loc în care s-ar fi putut infecta de la un singur purtător.

Cum explică ministrul agriculturii şi ministrul sănătăţii sursa infectării cu E Coli, dacă nu toţi copiii bolnavi au consumat produse Lactate Brădet? 

5.    Medicul Ovidiu Limoncu, specialist în nefrologie pediatrică, afirmă pe Facebook: "Am avut, la Grigore Alexandrescu, o serie de trei copii cu SHU. Toţi trei erau din Buzău. Am încercat să găsesc sursa îmbolnăvirii din discuţiile cu părinţii. Elementul comun era consumul aceluiaşi tip de iaurt colorat, cu arome. Nu pot să spun că am indicii în aceste cazuri, dar din discuţiile cu părinţii de la vremea respectivă, prin 2008, singurul lucru în comun era iaurtul", a scris Ovidiu Limoncu, citat de Evenimentul Zilei.

Dacă au existat semnalele unor eventuale pericole de infestare încă din 2008, de ce nu a fost introdusă de către ANSVSA analiza de depistare a acestei bacterii în lista analizelor obligatorii pentru produse lactate încă de la primele semnale? Câte semnale sau victime sunt necesare ca o măsură de prevenţie să devină  obligatorie pentru producători?

6.    Acelaşi medic  afirmă că „...Sugarii au o alimentaţie destul de restrânsă. Pe lactate ar trebui să se axeze ancheta şi apoi la carne, însă nu cea de pui, pentru că nu se contaminează. Preparatele din lapte şi carne de vită ar trebui controlate în această situaţie”, spune medicul Ovidiu Limoncu. Afirmaţia acestuia vine în contradicţie cu rezultatele comunicate de ANSVSA, care susţine că a descoperit bacteria şi pe o bucată de carne de pui profenit dintr-o gospodărie din Bacău.

Cine şi prin ce pârghii încearcă să muşamalizeze acest caz prin incriminarea unui producător de lactate regional, atât de grobian încât se descoperă bacteria şi pe produse care de regulă nu se pot infesta cu E Coli?

7.    Am pastrat pentru final o întrebare care vizează toată industria alimentară şi care are drept ţintă aceleaşi trei instituţii care ar trebui să fie preocupate de siguranţa alimentară, respectiv Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii şi ANSVSA. 

Dacă HACCP-ul comunitar stabileşte punctele critice în care autorităţile trebuie să intervină cu controale în trasabilitatea produselor,  pentru a oferi siguranţa alimentară, ce măsuri au adoptat aceste instituţii, de la declanşarea alarmei privind copiii infestaţi, până în prezent. În ce fel au fost suplimentate analizele bacteriologice pentru produsele alimentare intrate pe piaţă în luna februarie?