„Legea 321 trebuia abrogată dacă prevederile ei nu mai corespund realităţilor pieţei. Trebuia să ne aşezăm toţi la masa tratativelor pentru o nouă lege funcţională. Modificările pe care le propune comisia de agricultură din Camera Deputaţilor împiedică retailerii să-şi desfăşoare activitatea aşa cum au fost ei autorizaţi la Registrul Comerţului”, a spus George Bădescu, director executiv al Asociația Marilor Rețele Comerciale din România(AMRCR), în cadrul unei conferinţe desfăşurată azi şi având ca temă modificările la legea 321 pe care comisia de agricultură din Camera Deputaţilor le va supune votului în plen. 

Citeste şi: Exclusiv! Interviu cu George Bădescu, director executiv AMRCR: „Scopul modificarilor legii 321 este subminarea activitatii marilor retaileri. Lantul scurt a fost inclus pentru acceptabilitate publica”

Florin Căpăţână, vicepreşedinte AMRCR şi reprezentant al companiei Carrefour în Asociaţie, a precizat că forma propusă pentru modificarea legii 321 nu ţine cont de realităţile din piaţă şi anumite prevederi nu vor putea fi aplicate. „Dacă necesarul de carne pentru a acoperi 51 % din marfa expusă la raft depăşeşte capacitatea fermelor de a livra carne şi preparate, atunci ce vom face, vom întâmpina clienţii cu rafturi goale? E normal că noi să vrem produse româneşti în rafturi, pentru că se vând bine, dar nu orice furnizor are capacitatea de a fi partener cu o reţea de supermarketuri. Asociaţiile de producători şi autorităţile statului trebuie să îi convingă pe furnizori că e nevoie să se asocieze pentru a putea asigura necesarul de marfă de care are nevoie un lanţ de retail”, a spus Florin Căpăţână.

Daniel Cârstea, directorul general al Profi Rom Food, a precizat că stabilirea unor termene de plată extrem de restrictive pentru produsele proaspete va elimina din listele de furnizori tocmai producătorii de dimensiuni mici, care nu pot realiza investiţii. „Un  furnizor mic, în baza avizului de recepţie a mărfii eliberat azi, îmi scrie factura mâine şi o trimite prin poştă. Factura ajunge la mine după trei zile de la recepţia mărfii şi eu trebuie să o plătesc în două zile. Vreau să fac asta, dar avem în medie 250.000 de facturi pe lună, ca să le pot selecta pe cele ce trebuie plătite rapid ele trebuie transmise şi înregistrate într-un sistem electronic. Furnizorii mici nu-şi pot permite să investească într-un sistem electronic de facturare, e o investiţie de câteva mii, poate chiar 10.000 de euro. Atunci eu trebuie să-l elimin din lista de furnizori, pentru că nu am cum să- i plătesc la timp”, susţine Daniel Cârstea, care a mai precizat că  de fapt se încearcă o întoarcere a comerţului cu alimente în zona nefiscalizată, după efectele pozitive pe care le-a avut reducerea TVA la alimente.

Antoniu Radu, vicepreşedinte AMRCR şi reprezentant al retailerului Lidl, spune că prevederile legii cu privire la cuantumul de produse româneşti sunt mai degrabă o formulă de a întoarce comerţul în zona nefiscalizată, exemplificând cu faptul că doar retailerii cu afaceri de peste două milioane de euro sunt supuşi acestor prevederi. „Modificările propuse de comisia de agricultură pot fi amendate pe probele de concurenţă, şi dacă legea va trece în această formă mai există căi de atac la Consiliul Concurenţei şi la Comisia Europeană. Nu înţeleg, retailul modern deţine doar 60 % din total retail, dacă produsele despre care vorbesc asociaţiile de producători  există, sunt bune calitativ şi la preţuri competitive, de ce nu se vând în retailul tradiţional? ”, a precizat Antoniu Radu.