Prin acest titlu dorim sa subliniem importanta casei de marcat, atat din perspectiva rolului pe care il joaca in economia magazinului, cat si din punct de vedere al reconsiderarii ei ca punct de contact strategic in relatia cu clientii, in comunicarea dintre magazin, produse si consumatori.

Prin acest titlu dorim sa subliniem importanta casei de marcat, atat din perspectiva rolului pe care il joaca in economia magazinului, cat si din punct de vedere al reconsiderarii ei ca punct de contact strategic in relatia cu clientii, in comunicarea dintre magazin, produse si consumatori.

Niciodata nu poti determina cu exactitate viata pe care un produs o va avea de la momentul asezarii lui in raft si pana la cel al achizitiei. Toate variantele incluse aici, de la a fi vandut in prima secunda pana la a nu fi vazut niciodata sunt posibile. Casa de marcat insa este de neevitat, in sensul cel mai bun al cuvantului; indiferent de dimensiunea magazinului, prin asezarea ei, ea conduce in mod obligatoriu pasii clientului fie catre vanzator, fie catre casier(a), ambele versiuni avand in apropierea lor imediata o casa de marcat.

Cu cat magazinul este mai mare, cu atat este mai avantajat de prezenta casei de marcat care are o interfata umana. Omul de la casa este, in supermarket, hipermarket si cash&carry vocea retailerului, cel care saluta si face gesturi, si reprezinta sansa ca impresia pe care magazinul o lasa de fiecare data clientului sau sa fie una imbunatatita.

In magazinele mici, casa de marcat este locul in care zambetul vanzatorului, insotit de cele cateva cuvinte amabile, transforma gestul de schimb de marfuri in unul ceva mai putin prozaic si intr-o ocazie pe care magazinul o are fie de a mai vinde ceva in ultima clipa, fie de a-l face pe client sa revina. La casa de marcat, oamenii se remarca unul pe altul, se saluta, vorbesc, chiar daca minimal.

In plus, daca magazinul este unul care sa se bucure de trafic mediu si intens, casa de marcat este un prilej de pauza pentru client, care poate fi umpluta cu succes de sugestii si recomandari de consum, dictate de trucuri de merchandising. De aceea, produsele de impuls se plaseaza de regula la casa de marcat. Guma de mestecat, dulciuri de intretinere, sucuri, tigari, pliculete de cafea instant, servetele umede si batiste igienice stau la (foarte) indemana clientului care, macar de plictiseala asteptarii la coada si tot va alege din multimea de maruntisuri colorate ceva.

Avand ca importanta atuuri ca zona obligatorie in calea clientului, spatiu viu care face recomandari fara voce, casa de marcat este zona care comunica prin toate mijloacele: vizual, verbal, gestic. Decizia unui client de a cumpara poate fi dictata de gestul similar al altuia, de improspatarea instantanee a memoriei sau de mica plicitseala survenita in asteptarea bonului.

Unele produse sunt nascute pentru a fi comerializate la casa de marcat, iar aici guma de mestecat este de departe regina acestei zone fierbinti din magazin, altele isi folosesc beneficiile prin tehnici inspirate de marketing si merchandising, semnalizand la acest punct de trafic strategic faptul ca sunt acolo pentru a fi cumparate, nu privite sau analizate.

Acest supliment incearca, daca nu sa lamureasca acest subiect, macar sa semnalizeze oportunitatile si punctele forte de care dispune casa de marcat pe harta eficientei oricarui magazin. Imi vine in minte clinchetul viu si vesel al caselor de marcat din filmele americane (cliseu aproape obligatoriu in scenariile in care eroul intra sa isi ia ceva de la grocery sau gas station) si sper ca la fel de sonor sa percuteze si acest element in calculele pe care cititorii revistei Piata, proprietari de magazine, mai mici sau mai mari, si le vor face mereu atunci cand analizeaza importanta casei de marcat, dincolo de rolul ei imediat.

Articol realizat decompania Inside Brand
[email protected]