Codul de Bune Practici din industria alimentara va fi fi aprobat in prima saptamana din luna septembrie, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ilie Sarbu, la un post de televiziune.

“Vrem ca acest cod sa fie o prioritate a noastra pentru ca, recunosc, sunt interese foarte mari. Nu e posibil ca atunci cand Guvernul isi asuma raspunderea si il trimite in Parlament in procedura de urgenta, trece de Senat, dar se impotmoleste la Camera”, a precizat Sarbu.

El a subliniat faptul ca a vorbit cu reprezentantii coalitiei pentru a acorda mai multa atentie acestei legi, deoarece, odata intrata in vigoare, va aduce scaderi semnificative de preturi la alimente.

“Preturile la toate alimentele ar putea sa scada cu pana la 30 la suta daca va intra in vigoare acest cod pentru ca, in prezent, se percep de catre retaileri niste taxe aberante”, a adaugat ministrul Agriculturii. Oficialul roman a declarat, recent, ca, desi exista la ora actuala trei variante ale Codului de Bune Practici privind produsele alimentare, va fi adoptat doar cel convenit cu organizatiile profesionale, celelalte coduri initiate de grupurile PNL si PSD vor fi respinse de Guvern.

Patronatele si sindicatele din industria alimentara au definitivat, in luna februarie 2009, in lipsa retailerilor, proiectul ordonantei privind Codul de Bune Practici din industria alimentara.

Prin proiectul respectiv a fost definit un pret de achizitie de la care vor pleca celelalte adaosuri ale retailerilor, precum si reducerea termenului de plata al comerciantilor catre producatori la 20 si 40 de zile.

Reprezentantii organizatiilor profesionale din agricultura si industria alimentara anuntau, in luna aprilie, ca nu au semnat Codul de Bune Practici in domeniul alimentar in forma in care acesta a fost aprobat de Guvern, iar modificarile aduse de Executiv anulau efectele pozitive pe care le-ar fi avut, precum reducerea preturilor la alimente.

Potrivit proiectului, exista cinci capitole care stabilesc anumite conditii in relatia producator-retailer, respectiv negocierile comerciale, preturile si conditiile de plata, promotiile, compensarile, dar si litigii. Codul de Bune Practici din industria alimentara va fi fi aprobat in prima saptamana din luna septembrie, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ilie Sarbu, la un post de televiziune.

"Vrem ca acest cod sa fie o prioritate a noastra pentru ca, recunosc, sunt interese foarte mari. Nu e posibil ca atunci cand Guvernul isi asuma raspunderea si il trimite in Parlament in procedura de urgenta, trece de Senat, dar se impotmoleste la Camera", a precizat Sarbu.

El a subliniat faptul ca a vorbit cu reprezentantii coalitiei pentru a acorda mai multa atentie acestei legi, deoarece, odata intrata in vigoare, va aduce scaderi semnificative de preturi la alimente.

"Preturile la toate alimentele ar putea sa scada cu pana la 30 la suta daca va intra in vigoare acest cod pentru ca, in prezent, se percep de catre retaileri niste taxe aberante", a adaugat ministrul Agriculturii.Oficialul roman a declarat, recent, ca, desi exista la ora actuala trei variante ale Codului de Bune Practici privind produsele alimentare, va fi adoptat doar cel convenit cu organizatiile profesionale, celelalte coduri initiate de grupurile PNL si PSD vor fi respinse de Guvern.

Patronatele si sindicatele din industria alimentara au definitivat, in luna februarie 2009, in lipsa retailerilor, proiectul ordonantei privind Codul de Bune Practici din industria alimentara.

Prin proiectul respectiv a fost definit un pret de achizitie de la care vor pleca celelalte adaosuri ale retailerilor, precum si reducerea termenului de plata al comerciantilor catre producatori la 20 si 40 de zile.

Reprezentantii organizatiilor profesionale din agricultura si industria alimentara anuntau, in luna aprilie, ca nu au semnat Codul de Bune Practici in domeniul alimentar in forma in care acesta a fost aprobat de Guvern, iar modificarile aduse de Executiv anulau efectele pozitive pe care le-ar fi avut, precum reducerea preturilor la alimente.

Potrivit proiectului, exista cinci capitole care stabilesc anumite conditii in relatia producator-retailer, respectiv negocierile comerciale, preturile si conditiile de plata, promotiile, compensarile, dar si litigii.