GfK Romania a realizat pentru Iqads, cea mai importanta publicatie dedicata industriei de comunicare de pe piata locala, un raport de cercetare despre modul in care romanii percep publicitatea.
Studiul a fost realizat in doua etape – in primul rand, printr-un Omnibus reprezentativ la nivel national si apoi printr-o cercetare derulata pe panelul online GfK care numara in prezent peste 23.000 de respondenti. Rezultatele din Omnibus au fost comparate cu rezultatele obtinute intr-un studiu similar, realizat de GfK Romania in 2002, surprizandu-se astfel evolutia perceptiei consumatorilor de publicitate, precum si transformarile care au avut loc in aceasta perioada in relatia branduri - consumatori.
Desi micsorarea bugetelor de media in publicitate a fost evidenta in ultimii 2 ani, nu acelasi lucru poate fi spus si despre numarul de spoturi TV si radio, machete de presa sau outdoor-uri, care a ramas constant sau chiar a crescut, gratie micsorarii tarifelor de publicitate. Toate acestea pe fundalul unei scaderi a numarului de respondenti care sunt de parere ca mai multa publicitate nu i-ar deranja – de la 12% in 2002 la numai 5% in 2011.
Daca premisele privind deschiderea consumatorilor romani catre publicitate nu sunt promitatoare, exista totusi si parti bune relevate de studiul GfK. De exemplu, 77% dintre respondenti sunt de parere ca reclamele ofera cateodata detalii practice sau folositoare legate de un nou produs. De asemenea, ei sunt de acord cu faptul ca publicitatea ii ajuta sa faca mai usor comparatie intre produse si ca poate crea o competitie mai mare intre producatori, incurajand imbunatatirea produselor.
Cercetarea realizata de GfK Romania scoate la suprafata si diferente remarcabile in perceptia consumatorilor care depind de datele demografice ale acestora. Astfel, in unele privinte, parerile sunt foarte diferite in functie de genul, varsta sau localizarea respondentilor. Prin urmare, daca folosirea vedetelor in reclame are un impact in scadere asupra consumatorilor din orasele mici si din mediul rural, nu acelasi lucru se poate spune despre Bucuresti, unde numarul persoanelor carora le este atrasa atentia de reclamele in care apar vedete creste cu 13%, comparativ cu 2002.
Aceeasi situatie este valabila si in ce priveste gradul in care reclamele reusesc sa ii mai amuze pe consumatori. Daca numarul celor care considera ca publicitatea este de cele mai multe ori distractiva este in scadere (de la 2 treimi in 2002 la 58% in 2011), exceptie si de la aceasta regula fac locuitorii din Bucuresti, carora agentiile de publicitate se straduiesc sa le atraga atentia mai mult, cautand si abordari diferite.
Problema care se pune in aceste conditii este cum trebuie sa isi adapteze companiile strategia de comunicare, astfel incat mesajul transmis sa ajunga in vizorul consumatorilor.