In perioada 21-25 octombrie va avea loc expozitia SIAL Paris, eveniment sustinut de partenerii media: revista Piata, Food & Bar si Modern Buyer. Organizatorii anunta pentru editia pariziana de anul acesta 140.000 de vizitatori, 6.000 de expozanti, 200 de tari reprezentate. Anul acesta au mai avut loc editii ale SIAL si in Canada (9-11 mai), Shanghai (9-11 mai), iar in perioada imediat urmatoare vor avcea loc editiile din Brazilia (25-28 iunie), Abu Dhabi (26-28 noiembrie), Canada (30 aprilie-2 mai 2013).

 

Despre vizitatorii SIAL si piata de retail din Franta

 

• Trei vizitatori din patru viziteaza SIAL Innovation

• 71% din vizitatorii SIAL sunt in cautarea de produse si furnizori noi

• 76% din vizitatori afirma ca au descoperit noi produse datorita SIAL

 

SIAL va ofera una dintre acele oportunitati unice de a arunca, pe parcursul a cinci zile, o privire asupra a ceea ce va poate oferi acest viitor”, a declarat Olivia Grosbois-Milan, Directorul Grupului SIAL.

 

„Conceptul de „Food Connections” (Conexiuni cu alimentele) pe care il lansam anul acesta”, a continuat Grosbois-Milan, „nu este pur si simplu un slogan.  Este indubital cea mai fidela reflectie a ceea ce inseamna SIAL: un eveniment international care aduna laolalta toti profesionistii din domeniul agro-alimentar (cumparare centralizata, comert cu amanuntul, afaceri locale, producatori, furnizori, proprietari de restaurante, etc.), si ajuta la crearea unor legaturi, afinitati si relatii reciproce.  Pe scurt, „connections” („conexiuni”), care sunt comparabile cu acele multe si bogate conexiuni pe care le stabilesc sinapsele intre neuronii unui creier stimulat si sanatos.”

 

Ca spatiu in care se desfasoara activitati si ca locatie interactiva, SIAL 2012 va fi o experienta singulara cu foarte multe lucruri de oferit: unicitatea unei structuri de receptie prietenoasa cu utilizatorul, care ofera servicii de „facilitare”, multiple solutii propuse si informatii furnizate pentru a permite descoperirea tendintelor actuale marcante, a inovatiilor majore si a realitatii pietei de maine.  „Suntem hotarati sa facem din SIAL mai mult decat o simpla expozitie sau un simplu targ...” a concluzionat Olivia Grosbois-Milan: „Ne dorim ca aceasta sa fie un adevarat spatiu de schimb si descoperire, care sa impleteasca afacerile cu placerea”.

 

SIAL Innovation si SIAL D’OR

Pentru a evidentia numeroasele inovatii ale expozantilor sai, SIAL 2012 se foloseste de un mecanism dublu de promovare si descoperire: SIAL Innovation si SIAL d’Or pentru ca inovatia este un generator cheie al cresterii si durabilitatii pentru companiile care activeaza in domeniul industriei alimentare. In Franta, sectorul alimentar trateaza cu foarte mare grija elementul de inovatie, cu aproape jumatate din companiile din acest sector alocandu-si cel putin 10% din venituri Cercetarii & Dezvoltarii (sursa: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei, Pisciculturii, Afacerilor Rurale si Planificarii si Dezvoltarii Nationale din Franta). SIAL Innovation ofera informatii despre toate produsele inovatoare si tendintele de consum din sectorul afacerilor din domeniul agro-alimentar din intreaga lume. Mai ofera de asemenea o vitrina pentru aproape 400 de produse inovatoare din cele 1000 inregistrate. Aceasta este completata de SIAL d’Or, care recompenseaza acele inovatii care se dovedesc a avea succes comercial pe pietele nationale ale fiecareia dintre cele 29 de piete reprezentate. SIAL Innovation si SIAL d’Or sunt combinate in acest an pentru prima oara pentru a putea oferi tuturor (vizitatori, expozanti, mass media) o perspectiva mai cuprinzatoare si mai coerenta asupra inovarii: inovarea vazuta din toate unghiurile!

 

SIAL 2012 priveste spre viitorul comertului cu amanuntul pentru a satisface curiozitatea celor 67.000 de profesionisti din acest sector care vor vizita expozitia.  Numai acestia reprezinta aproape jumatate din vizitatorii SIAL, iar acest an anunta deschiderea unui nou capitol: un parteneriat exclusiv cu Intemarché, care va oferi mostre de produse de la SIAL Innovation 2012 selectionate pentru a fi distribuite in 1000 si ceva din magazinele acesteia din Franta, pe toata durata targului.

 

Pret, drive-in, propria marca DE MAGAZIN si dezvoltarea durabila: Acestea sunt cele 4 provocari ale comertului cu amanuntul.

 

Arareori in istoria comertului cu amanuntul s-au confruntat lanturile de magazine cu o asemenea provocare: urmarirea cresterii acestora pe pietele mature acolo unde cresterea volumului este abia afectata de efectul demografic (+0,4 pana la +0,5% pe an in Franta, de exemplu).  In acest context „tensionat”, comerciantii cu amanuntul se confrunta cu patru mari provocari: asigurarea competitivitatii preturilor, satisfacerea cererii clientilor pentru servicii de drive-in, consolidarea propriei lor marci de produse si, pe termen mai lung, transformarea dezvoltarii durabile intr-o pare integranta a afacerii lor.

 

1 – ASIGURAREA COMPETITIVITATII PRETURILOR

 

Din punct de vedere istoric, competitivitatea preturilor a fost intotdeauna factorul cheie pentru marcile de magazin care se adresau publicului larg. In urma cu foarte multi ani, in 1852, Aristide Boucicaut, fondatorul „Bon Marché” (si, ca atare, al comertului modern de produse alimentare vandute cu amanuntul) era deja preocupat de „reducerea drastica a preturilor”. De atunci, fiecare revolutie comerciala ulterioara a fost caracterizata de acelasi fenomen dual: marginalizarea progresiva a modelului standard de vanzari din nevoia de a dobandi competitivitate, urmata de aparitia de noi concurenti mai noi si mai competitivi. In 160 de ani, faimoasa teorie a evolutiei comerciale nu a incetat niciodata sa se aplice: „Formele de comert traiesc datorita preturilor si mor din cauza preturilor”.

 

Pe termen scurt, in Franta si oriunde altundeva, caracterul primordial al pretului continua sa fie de netagaduit. In Franta, cel mai mare lant de magazine de tip supermarket, considerat astfel din punctul de vedere al cotarii sale pe piata (Leclerc, 18%, cu 0,6 puncte mai sus conform Kantar WorldPanel) este de asemenea si cel mai ieftin, din toate punctele de vedere posibile (Iris/Nielsen/Opus). In Franta, tocmai in aceasta zona a preturilor, Carrefour intentioneaza sa preia din nou initiativa in 2012 cu „Garantia unui pret mic”. Este posibil ca pretul sa nu fie totul, dar nimic nu mai are importanta cand pretul nu este prea bun! Un scenariu similar este folosit in Statele Unite ale Americii; atacata pe piata locala, Wal-Mart a reluat initiativa controlului pretului la finele anului trecut, iar rezultatele s-au facut simtite imediat, oprind noua trimestre consecutive de scaderi la nivelul vanzarilor (vanzari realizate pe baza unor principii de asemanare).

 

2 – Satisfacerea cererii clientilor PENTRU servicii de tip drive-in

 

Initiata in anul 2000 de Auchan in Leers (departamentul Nord), si preluata de Chronodrive la Marcq-en-Baroeul (de asemenea in departamentul Nord) in anul 2004, drive-in-ul, un fenomen autentic frantuzesc, s-a extins in mod neasteptat in ultimii doi ani. Cu exceptia notabila a Match, toate marcile de magazin sunt acum prezente pe aceasta piata incipienta: de la Leclerc la Carrefour, de la Leader Price la Simply Market. Si pe buna dreptate: satisfactia clientilor atinge niveluri nemaiintAlnite vreodata inainte pentru un mod de vanzari. Conform KantarWorldPanel, 96% din clienti se declara „multumiti cu acest mod de a face cumparaturi”, 92% au „recomandat aceasta unui prieten”, in vreme ce 48% il considera a fi „modul preferat de a face cumparaturi”.

 

Acest grad de satisfactie este usor de inteles judecand dupa eficienta si simplitatea principiului: cu alte cuvine, magazinele fac cumparaturile in numele clientilor, garantand acelasi pret ca si in magazin si fara a adauga niciun fel de alte costuri pentru servicii. In prezent, modul drive-in reprezinta 2% din cota de piata (sursa: Kantar) si, avAnd in vedere noile oportunitati aflate in curs de dezvoltare, aceasta va creste cu 3% pe piata produselor alimentare din Franta in 2012.

 

 

PRETUL NU INSEAMNA TOTUL, INSA NIMIC NU MAI CONTEAZA CAND PRETUL NU ESTE BUN!

 

DRIVE-IN: UN SERVICIU TOT MAI POPULAR...

 

Desi drive-in-ul poate constitui astazi un canal de realizare a comertului cu amanuntul destul de „marginal”, dezvoltarea sa rapida inseamna ca pare sa fie menit sa aiba un mare succes, si asta foarte curAnd.

 

• In 2010, sistemele drive-in erau utilizate de numai 2,7% din gospodariile franceze; in 2011, aceasta cifra a crescut la 6,9% - o crestere de 255% intr-un singur an!

Se poate spune acelasi lucru despre cota de piata din Franta:

 

• In 2010, drive-in-urile aveau o cota de piata de doar 0,6%; in 2011, aceasta cifra crescuse deja pana la 1,9%: o crestere de +300% in numai un an!

 

• In 2011, drive-in-urile reprezentau 80% din cresterea marcii Auchan pentru bunurile de larg consum cu rulaj rapid (FMCG, fast moving consumer goods).

 

Motivele acestui succes sunt simplu de inteles:

 

• 89% din clienti spun ca se folosesc de sistemul drive-in pentru a face economie de timp si din spirit practic.

 

• 65% dintre acestia apreciaza faptul ca se pot bucura de timpul lor liber in loc de a si-l irosi facand cumparaturi.

 

• 53% dintre acestia sunt constienti ca in acest fel este mai usor de evitat situatia de a ceda ispitelor din magazin.

 

 

DEZVOLTAREA CALITATII INAINTEA CANTITATII

 

22% DIN VIZITATORII SIAL 2010 AU DECLARAT CA SUNT INTERESATI DE MARCILE PROPRII DE MAGAZIN (26% DIN VIZITATORII FRANCEZI)

2.800 DE EXPOZANTI, SAU UN EXPOZANT DIN DOI, PROPUN PROPRIILE LOR MARCI DE MAGAZIN.

 

INSTRUMENTE CREATE PENTRU A MASURA:

• TURURI TEMATICE PENTRU PREZENTAREA MARCILOR DE MAGAZIN, CU UN GHID CARE ENUMERA TOTI EXPOZANTII CARE PROPUN PRODUSE CARE POARTA MARCA DE MAGAZIN PENTRU TOATE SECTOARELE

• MARCILE DE MAGAZIN CU ACCENTUL PE INOVATIE: O SELECTIE DE PRODUSE CARE POARTA MARCA DE MAGAZIN, PREZENTATE LA SIAL INNOVATION 2012.

 

3 – CONSOLIDAREA MARCILOR PROPRII DE MAGAZIN

 

Aparent, marcile de magazin sunt blocate intr-o stare de rutina. In Franta, de exemplu, cota lor de piata stagneaza: 33% in 2009, 32,7% in 2010 si 32,9% in 2011 (conform KantarWorldPanel). Aceasta situatie este identica, in plus, in alte cateva tari europene, in special in cele in care cota de piata a marcilor de magazin este deja ridicata (de exemplu, Marea Britanie = 43%, Spania = 31%, Germania = 32%).

 

In realitate, chiar daca cota lor din cosul zilnic mediu pare sa fi atins un platou, rolul lor in strategia marcii continua sa fie consolidat, din moment ce acestia reprezinta un vector autentic al diferentierii. Aceasta diferentiere este exprimata prin ingrediente, varietatea produselor si, mai presus de toate, prin ambalaje. Putem asadar interpreta recenta schimbare de aspect pe care Monoprix si Carrefour au aplicat-o produselor care poarta marca proprie ca fiind doua exemple reprezentative pentru o tendinta de dezvoltare care se concentreaza mai multe pe calitate si mai putin pe cantitate.

 

Pe pietele care sunt mai putin „mature” din punct de vedere comercial (America de Sud, Asia), dezvoltarea marcilor de magazin ramane, totusi, in mare parte cantitativa. Cota lor de piata ramane mica: 5% in Brazilia, 6% in Columbia, 2% in Taiwan, 1% in China (sursa: Nielsen). O mare parte a viitoarei cresteri a marcilor de magazin la nivel mondial va fi ca atare o consecinta a unei oferte extinse de produse.

 

INTERMARCHÉ: O ABORDARE UNICA A MARCII DE MAGAZIN

 

Ca parte a grupului Les Mousquetaires fondat in 1969 de Jean-Pierre le Roch, lantul de magazine independente Intermarché este astazi unul dintre actorii principali ai industriei alimentare europene. Acesta are propria viziune particulara despre modul in care poate sa utilizeze marcile de magazin si insoteste aceasta viziune de o abordare specifica prin care Intermarché isi manifesta in mod clar interesul pentru calitatea produselor, pentru inovare si dezvoltare durabila. Prin aceasta abordare, Intermarché are in vedere asigurarea loialitatii clientilor sai, este interesata sa le ofere acestora referinte clare pe rafturi si sa le propuna iesiri intre segmente in asa fel incat sa creeze o legatura emotionala mai puternica intre propriile marci si consumatori.

 

Spre deosebire de cei mai multi competitori care folosesc marci care evoca lantul respectiv, si care se folosesc de furnizori, Intermarché dezvolta o strategie destul de diferita. Recunoscut pentru statutul sau de pionier de peste 35 de ani, precum si in pozitia de lider si expert francez in domeniul managementului portofoliului marcilor de magazin, Intermarché se foloseste de reteaua de abilitati unice a diviziei sale industriale si de cele 60 de unitati producatoare de carne, produse din carne procesate, produse din categoria delicateselor, bauturi, cereale, lapte, legume si fructe, produse nealimentare: 45% sunt marcile proprii Intermarché. Exista unele marci distincte si specifice, caracteristice diferitelor piete, proiectate sa cultive legitimitatea autentica: Monique Ranou (carnuri conservate), Jean Rozé (carne), Paturages de France (produse lactate),  Capitaine Cook (conserve de peste), etc. Acestea sunt marci care sunt fundamentale pentru grup, aducand solutii inovatoare si competitive la asteptarile existente in fiecare segment de piata si garantand atat independenta cat si controlul asupra lantului de furnizori, din moment ce, prin procurarea unitatilor de productie, grupul Intermarché de entitati independente a creat cateva zone de productie proprii pentru toate liniile sale de produse alimentare, si poseda cea mai mare flota de pescuit din intreaga Franta.

 

Astazi, la Intermarché, mai mult de un produs alimentar din doua vandut in acest lant este unul dintre produsele de marca proprie.

 

 

 

Pe teren, zilnic, divizia industriala lucreaza cu fermierii asupra dezvoltarii locale. De 35 de ani, aceasta a lucrat din greu cu fermierii in vederea incurajarii unor parteneriate eficiente si indelungate. Rolul sau a fost acela de a continua imbunatatirea relatiilor cu fermierii la nivelul tuturor liniilor de productie, pentru a stimula, prin solutii unice si originale, initiativele locale din cadrul fiecarei unitati de productie. Provocarea: asigurarea durabilitatii afacerilor din agricultura si industrie care trebuie sa se adapteze permanent la piete intr-un context aflat in continua schimbare din punct de vedere economic si al cadrului juridic aplicabil.

 

Prin dialog, initiative locale si proximitate, producatorii de la Les Mousquetaires si partenerii fermieri ai acestora au reusit sa fie in stare sa dezvolte produse agricole de o inalta calitate, care stau marturie calitatii produselor alimentare create in unitatile de productie ale grupului. Regulamentele privind o buna operare a crescatoriilor, specificatiile tehnice si contractele redactate impreuna cu producatorii, fermierii crescatori de animale, fermierii agricoli si cei viticoli, asigura respectarea unor criterii stricte de satisfacere a cerintelor consumatorilor in ceea ce priveste calitatea, gustul, caracteristicile nutritive, de mediu si sociale ale acestora.

 

• Divizia industriala a Les Mousquetaires
  • 3,2 miliarde cifra de afaceri in 2011, in crestere cu 8,2%

  • Producatorul nr. 1 de produse marca proprie din Franta

  • 60 de unitati de productie in 38 de departamente

  • 11.000 de angajati

  • Al 12-lea cel mai mare grup de produse agro-alimentare din Franta

• Obiective:
  • 4 miliarde cifra de afaceri pana in 2015, din care 30% din vAnzari din afara grupului Les Mousquetaires

  • Clasarea printre primele 5 grupuri de produse agro-alimentare din Franta

• LES MOUSQUETAIRES
  • 37 miliarde cifra de afaceri in 2011, in crestere cu 6,1%

  • Lanturi de magazine: Intermarché, Netto, Bricomarche, Roady, Poivre Rouge

  • Intermarché este prezenta in Franta, Polonia, Portugalia, Belgia si in Balcani

  • Cu peste 3000 de directori de companii independenti, Les Mousquetaires constituie cel mai mare grup de directori de companii din Franta si al doilea din Europa.

 

IN 2012, INTERMARCHÉ DEVINE PARTENER AL SIAL

 

INTERMARCHÉ VA ALEGE INTRE 10 SI 15 PRODUSE DIN SELECTIA SIAL INNOVATION SI VA ORGANIZA O OPERATIUNE DE MARKETING LA NIVEL NATIONAL PENTRU PRODUSELE ALESE, IN PESTE 1000 DE MAGAZINE ALE LANTULUI INTERMARCHÉ.

 

ACEASTA OPERATIUNE DERULATA IN MAGAZINE VA COINCIDE CU SIAL 2012, INCEPAND DE MARTI 23 SI PANA SAMBATA 27 OCTOMBRIE, OFERINDU-LE EXPOZANTILOR OPORTUNITATEA DE A-SI VEDEA PRODUSELE PROMOVATE INTR-UNUL DINTRE CELE MAI MARI LANTURI DE MAGAZINE PENTRU COMERTUL CU AMANUNTUL DIN FRANTA.

 

ACEST PARTENERIAT DINTRE SIAL SI INTERMARCHÉ SE BAZEAZA PE DORINTA COMUNA DE DESCIFRARE A TENDINTELOR ZILEI DE MAINE SI DE A SUSTINE EXPOZANTII SI INOVATIILE ACESTORA IN EFORTUL DE A AJUNGE LA CONSUMATOR. 

 

INTERMARCHÉ VA FI PREZENTA LA SIAL PENTRU A ACORDA PREMIUL PRIX INTERMARCHÉ IN CURSUL CEREMONIEI DIN CADRUL SIAL INNOVATION.

 

21% DIN VIZITATORII SIAL 2010 AU DECLARAT CA SUNT INTERESATI DE PROCEDURI SI PRODUSE FAIR-TRADE (COMERT BAZAT PE AVANTAJE RECIPROCE)

(25% DIN VIZITATORII FRANCEZI)

 

4 – DEZVOLTAREA DURABILA CA PARTE INTEGRANTA A AFACERII

 

Comertul cu amanuntul joaca un rol important in dezvoltarea durabila, in primul rAnd pentru ca exista suficient spatiu pentru imbunatatire la nivelul proiectarii si conducerii magazinelor, prin alegerea materialelor sau surselor de energie electrica, a unor practici de reciclare mai bune, sau chiar – de ce nu? – productie de energie in-situ, prin utilizarea celulelor fotovoltaice, de exemplu.  Tesco si-a fixat ca obiectiv, din acest punct de vedere, reducerea amprentei sale de carbon la jumatate, intre 2010 si 2020.

 

In al doilea rand, lanturile de magazine se pot angaja, prin initiativele lor de comunicare, sa sensibilizeze opinia clientilor in ceea ce priveste problema dezvoltarii durabile (de exemplu, „Ecolopass” a Intermarché sau „Carbon display” care apare pe produsele care poarta marca de magazin Casino). In functie de alegerile lor de marfuri, ele pot avea un efect si asupra dezvoltarii ofertei industriale, cum ar fi Marks & Spencer cu produse organice, Carrefour cu produsele fara GM si Système U, care a eliminat aspartamul din bauturile sale racoritoare.

 

 

50 DE TONE DE PRODUSE COLECTATE DE BANCILE DE ALIMENTE

 

SIAL: O EXPOZITIE CARE ACORDA O ATENTIE DEOSEBITA SIMTULUI CIVIC

 

• O alee cu o tema specifica, „Produse si proceduri responsabile, fair-trade”, prezinta peste 250 de expozanti care sunt dedicati acestei abordari.

La fiecare expozitie de acest gen, aproape 50 de tone de produse sunt colectate si trimise centrelor Crucii Rosii Franceze de la Seine-Saint-Denis.

• Prelucrarea organica a deseurilor rezultate in urma expozitiei: SIAL implementeaza, in efort comun cu Grupul SARIA, procesarea si reciclarea deseurilor organice rezultate dupa inchiderea tArgului. In acest fel, materialele organice de origine animala vor fi transformate in ingrasaminte naturale pentru agricultura; materialele organice de natura vegetala vor fi transformate in energie verde, caldura si substante nutritive pentru pamAnt; iar uleiurile alimentare vor fi folosite in combustibili bio.

• Va exista de asemenea o platforma pentru parteneriate de transport comun si pentru transport colectiv sau public (curse gratuite de la Porte Maillot, gara Montparnasse si aeroportul Roissy Charles de Gaulle), utilizarea de e-ecusoane, digitizarea graduala a documentelor si reciclarea mochetelor.

Parteneriatul cu Utopies va furniza oportunitatea pentru SIAL 2012 de a face niste pasi inainte in politica sa de dezvoltare durabila.

Paris, 21 – 25 octombrie 2012

 

 

 

 

CONSUMUL RESPONSABIL: UNDE SE SITUEAZA RESPONSABILITATEA COMERCIANTILOR CU AMANUNTUL?

 

In ziua de astazi, comertul cu amanuntul in masa ocupa un loc esential in ceea ce priveste consumul responsabil. Acest lucru se intAmpla si din cauza impactului asupra modurilor de consum (consum exagerat, cultul noutatii si al promotiilor, desuetudinea accelerata a produselor, sursele internationale si globalizarea cu sacrificarea canalelor locale, etc.), dar si din cauza faptului ca se afla in contact direct cu consumatorii, cautAnd zilnic sa receptioneze cele mai noi asteptari ale acestora si sa le satisfaca, si pozitionAndu-se perfect in rolul din care poate transmite mesaje acestora in acelasi timp cu actul cumpararii. Din punct de vedere istoric, aceasta responsabilitate s-a concentrat in special asupra produselor care poarta marca proprie de magazin. Acestea sunt pozitionate ca purtatorii de steag al valorilor marcilor (excluderea ingredientelor controversate, produse cu o valoare adaugata de natura sociala sau de mediu, utilizarea unor etichete ecologice, relatii pe termen lung cu IMM-urile furnizoare, etc.).

 

Piata produselor alimentare, al carei impact de mediu decisiv a fost numai recent descoperit la nivel mondial, se afla in mod natural in centrul acestor preocupari:

• Dezvoltarea de analize ale duratelor de viata scot la iveala si evidentiaza importanta impactului agricol upstream (consum de apa; amprenta de carbon, in special in ceea ce priveste animalele; etc.) si a unor practici de conservare (congelarea, ambalarea, etc.).

• Autoritatile publice sunt interesate de aceste aspecte (formalizarea politicilor alimentare nationale durabile in Marea Britanie si Scandinavia, crearea in Franta a unui Minister al Alimentatiei).

• Comertul cu amanuntul in masa, in special, joaca un rol important in consumul alimentar.

 

In termeni mai largi, comerciantii cu amanuntul in masa si-au asumat, de cAtiva ani, rolul de conducere internationala in ceea ce priveste strategiile de dezvoltare durabila. De exemplu, Marks & Spencer, angajata inca din 2007 la un remarcabil Plan A („din moment ce nu exista un plan B pentru a salva planeta”) construit in jurul a cinci subiecte si al 100 de obiective destinate sa transforme in mod radical activitatile acesteia pAna in 2012, si-a reconsolidat aceasta strategie in 2010. Lantul de magazine britanic, care isi planificase deja in 2007 sa aprovizioneze in mod sistematic rafturile cu oua organice (free-range), peste de la ferme piscicole certificate, si cafea, ceai si bumbac fair-trade, a anuntat de aceasta data ca jumatate din productia sa va fi ecologica sau etica in 2015, si pAna la 100% in 2020. Pentru Marks & Spencer, obiectivul enuntat este nu mai putin acela de a deveni cel mai „durabil” lant de magazine din lume, integrAnd deplin dezvoltarea durabila in strategia sa de conducere a afacerii (noul slogan pentru Planul A este acum: „Asa facem noi afaceri”). Marca insasi prezinta propria abordare independenta total de traditionala abordare RSC (Responsabilitate Sociala Corporativa) care are ca scop, mai presus de toate, sa limiteze efectele negative ale activitatilor sale comerciale si mai putin de a le face pe acestea o sursa de oportunitati, exploatate sistematic in orice dimensiune a afacerii. Acest plan de transformare unic si global, menit sa alinieze in mod comprehensiv modalitatea de gestionare a afacerii cu principiile dezvoltarii durabile, este astazi un model care serveste drept exemplu peste tot in lume, in alte sectoare.

 

  

SIAL TV

 

 

In direct de la expozitie si difuzata prin internet, SIAL TV va fi un punct central al organizarii editiei SIAL din 2012.

 

Studiourile acesteia vor constitui o platforma pentru profesionisti, experti, politicieni si numeroase personalitati din domeniu, care vor putea sa isi exprime gAndurile pe marginea stirilor din sectorul industriei agro-alimentare mondiale.

 

Subiecte care vor fi tratate in ceea ce priveste comertul cu amanuntul, marcile proprii de magazin si dezvoltarea durabila:

• Marcile proprii de magazin: denota viitoarele tendinte?

• E-comertul si magazinele locale: complementaritate sau concurenta?

• Comertul cu amanuntul si retelele de socializare

• Comertul cu amanuntul in masa: rolul pe care il joaca in democratizarea consumului responsabil, al limitelor si provocarilor acestuia?

• Ce rol poate ocupa comertul cu amanuntul de masa in a contribui la crearea unei valori mai mari decAt marimea lantului de furnizare?

 

 

PENTRU A AFLA MAI MULTE DETALII, MENTINETI-VA CONECTAT LA WWW.SIALPARIS.COM