România rurală, cu peste 10 mii de sate și 9 milioane de locuitori, are un potențial de dezvoltare insuficient explorat, conform unui studiu sindicalizat ale cărui rezultate au fost finalizate în luna noiembrie, realizat de Nielsen. 

Compania de cercetare consideră că exista puține informații statistice despre consumatorii din mediul rural, atât pentru că distanța crește costurile și durata unui astfel de studiu, cât și datorită accentului pe care mediul de afaceri îl pune pe mediul urban. Totuși, din datele Nielsen, o proporție semnificativă - 23% - din totalul vânzărilor de retail FMCG vin din mediul rural. Aceste vânzări se realizează preponderent prin canale de comert tradițional, magazinele din rural reprezentand numeric mai mult de jumătate (cca 60%) din totalul retailului din România. Sub 10% din magazinele din rețele de tip modern sunt amplasate în rural, deși 68% din populația activă are venituri decente din salarii, care îi acoperă necesitățile lunare și îi permit și unele cheltuieli adiționale. Se observă și o tendință de convergență între valorile, stilul de viață și comportamentul de consum ale cumpărătorilor din mediul rural și urban, în special la tineri. Pusi in contexte similare, cumparatorii din urban si rural ar avea aceleasi comportamente de consum, prin urmare o dezvoltare a retailului rural este o reală oportunitate.

Conform studiului Nielsen, consumatorii au profile în general similare cu cei din urban. Din cele  5 tipologii identificate, trei ar reprezenta un potențial real pentru comercianții din România, deoarece au un tipar complex de nevoi, un comportament de cumpărare și posibilități financiare comparabile cu cele din urban. 

Majoritatea repondenților au ca principală sursă de venit salariul sau pensia, doar unul din 5 câștigându-și existența și din activități legate de agricultură. Peste 20% din ei au declarat că nu au folosit niciun fel de instrumente bancare pentru că fie nu le sunt necesare fie nu le înțeleg utilitatea. 

În ce privește obiceiurile de cumpărare, acestea sunt influențate de accesul la diferitele canale de comerț, ceea ce implicit determină și alegerea diferitelor categorii de produse sau branduri. De exemplu, peste 70% din repondenții care merg regulat la hipermarket au un automobil în gospodărie. Comerțul de tip tradițional, disponibil majorității populației, este canalul vizitat cu frecvența cea mai mare, considerentele de conveniență punându-și deci amprenta asupra alegerilor, așa cum se întâmplă și în mediul urban. 

Printre categoriile cel mai frecvent cumpărate se regăsesc pâinea, țigările și berea, dar și apa sau guma de mestecat. Coșul de cumpărături este compus în proporție de 66% din produse alimentare. Prețul și experiența anterioară cu produsul sunt principalii factori de decizie în alegerea brandurilor cumpărate, iar tipurile preferate de promoții sunt discountul și gratuitățile.  Penetrarea mărcilor private este destul de redusă (34%)  în principal din cauza distanței față de comerțul modern, dar ele sunt apreciate pentru raportul bun calitate/preț.

Cum 70% din repondenți au declarat că le place să meargă la cumpărături, accesul la o gama mai variată de categorii și mărci în comerțul tradițional, precum și extinderea comerțului modern înspre cumpărătorii din mediul rural este un scenariu ce merită explorat.

Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eșantion de 1000 de locuitori din mediul rural din localități situate la minim 20km de un oras de peste 100,000 locuitori. Eșantionul, format din barbați și femei cu vârste între 18 și 65 de ani, are cote reprezentative pentru mediul rural. Interviurile au fost realizate fata in fata iar rezultatele au o marjă de eroare de ± 3,1%.