Business pozitiv, impact, sustenabilitate, responsabilitate socială și implicarea în comunitate, în contextul pandemiei – au fost conceptele cheie ale conferinței online “POSITIVE BUSINESS. A talk about sustainability and positive impact in business”, eveniment organizat de BusinessMark, pe 26 noiembrie.
Evenimentul a început alături de Dana Dobrescu (Corporate & Government Affairs Manager Mondelez Romania), care a prezentat rezultatele celei de-a doua ediții a “State of Snacking”, studiu despre tendințele de consum în 2020 realizat de Mondelez și The Harris Poll.
„Ne-am dorit să ne uităm cum s-a schimbat comportamentul consumatorilor pentru că anul acesta am avut foarte multe date de vânzări și ne-am uitat la ele să ne pliem și să reacționăm imediat, însă datele de consumator au fost mai puține și sunt relevante și mult mai importante, pentru că ne arată ce urmează”, a explicat ea contextul realizării studiului.
Pandemia a accelerat creșterea globală a snacking-ului și obiceiurile de consum, iar 88% dintre respondeți au avut un consum similar sau crescut în acest an, dintre care 46% au luat mai multe gustări. 70% dintre millennials au avut mai multe gustări în 2020, 67% dintre cei care lucrează de acasă, dar consumul a crescut și în rândul celor preocupați de sănătate (63%). Obiceiul de a lua gustări va fi parte din “noul normal” după ce vom trece de pandemie (60%), iar snacking-ul a fost important pentru a distrage atenția de la acest an dificil, pentru că oferă confort și liniște, iar gustările dau un plus de pozitivism. Peste 40% dintre respondenți regăsesc în gustări confort, recompensare, o stare mai bună, relaxare, timp pentru ei și o modalitate de a înlătura plictiseala, toate crescând ca importanță, comparativ cu 2019.
Consumatorii sunt și mai atenți la controlul porțiilor, mai preocupați de valoarea nutritivă a gustărilor, să fie sănătoase și să ajute la creșterea imunității, iar majoritatea cred că e responsabilitatea companiilor (81%) și a guvernelor (69%) pentru ca oamenii să aibă acces la gustări mai sănătoase. Pandemia i-a direcționat pe consumatori online, iar jumătate dintre consumatorii online spun că au început să cumpere gustări online mai des decât offline / în magazin.
“Deși au socializat mai puțin, oamenii s-au întors spre comunități. Confortul a fost cuvântul cheie în perioada pandemiei, consumatorii au căutat confort și momente de liniște. Oamenii sunt foarte atenți la sănătatea lor, fizică și psihică, ceea ce ne ajută pe noi șă vedem ce facem în perioada următoare cu produsele noastre, bineînțeles, ca să continuăm să răspundem acestor nevoi. Momentele de liniște îi fac să aibă un consum mai conștient și asta ne bucură pentru că vom comunica foarte mult pe zona de mâncat conștient, cu intenție și atenție, iar brandurile cunoscute sunt preferate de consumatori”, a concluzionat Dana Dobrescu.
În continuare, Cristina Hanganu (Director of Communication & CSR Lidl România, Vicepresident Global Women in PR Romania) a oferit mai multe detalii despre cum s-a adaptat Lidl România la contextul provocat de pandemia generată de COVID-19, acțiunile organizației, atât în relația cu cei aproape 10.000 de angajați, dar și cu clienții și comunitatea.
„Investiția în comunități este unul dintre pilonii importanți pe care se bazează politica Lidl de sustenabilitate, o politică care este parte din business-ul nostru. Modelul nostru de responsabilitate se bazează pe niște piloni foarte clari, unul dintre ei se referă la resurse, ne uităm îndeaproape la lanțul de aprovizionare, pentru că facem parte dintr-un ecosistem. De asemenea, suntem atenți la propriile noastre operațiuni, este unul din lucrurile la care ținem foarte mult și, nu în ultimul rând, la clienți. Una din ariile foarte importante pentru noi este crearea de valoare socială și aici vine partea de implicare în comunitate”, a precizat Cristina Hanganu.
În condițiile în care 90% dintre angajați lucrează în magazine și depozite și nu pot sta acasă, focusul Lidl a fost pe procesele critice ale business- ului, pe ajustarea tuturor procedurilor interne la noul context, informarea membrilor echipei, protejarea și susținerea acestora într-o perioadă de criză, motivarea și interacțiunea permanent cu echipa din toată țara.
“Ce ne-am dat seama încă de la început a fost că, în primul rând, trebuie să ne uităm la noi, și cum funcționăm noi ca organizație, ca să putem ulterior să contribuim în comunitate. Și primul lucru care ni s-a părut important a fost să fim foarte bine informați și foarte bine organizați. Într-o situație de criză, marcată de incertitudine și schimbări rapide, prioritatea noastră a fost să ne asigurăm că noi Lidl suntem informați și bine organizați. Strategia noastră a fost să sprijinim pe deplin toți angajații, în funcție de specificul activității lor, în gestionarea impactului provocărilor cauzate de pandemie și să îi menținem implicați și pozitivi. În plus, prioritatea noastră a fost să arătăm recunoștință pentru răspunsul lor fantastic la presiunea pe care toți lucrătorii din retail o simțeau”, a explicat Cristina Hanganu.
În cele aproape 300 magazine din țară, Lidl a luat toate măsurile de siguranță și, pe baza recomandărilor oficiale ale autorităților, a făcut o serie de recomandări pentru clienți, publicate atât în mediul online, pe rețelele sociale, în newsletter, pe site, cât și în incinta și în parcările magazinelor, prin afișe, respectiv billboard uri. În parteneriat cu un alt retailer, Lidl a donat 100 000 bucăți recoltare pentru realizarea testelor Real Time PCR. De asemenea, compania a finanțat Fundația pentru SMURD, în vederea achiziționării primei secții de terapie intensivă mobilă din România, a donat prin intermediul Fundației Mereu Aproape 20 de concentratoare de oxygen pentru Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani.
Compania s-a asigurat în toată această perioadă că stocurile din magazine sunt suficiente pentru a acoperi nevoile clienților. Însă, a fost conștientă de tendința clienților de a face cumpărături în exces, în special la începutul pandemiei. Pentru Lidl, combaterea risipei alimentare este un pilon foarte important în strategia de sustenabilitate și eforturile de informare și implicare a clienților este unul continuu. Lidl a susținut cele 5 Bănci pentru Alimente din rețeaua națională cu alimente și produse de igienă, iar colaborarea cu băncile de alimente va continua și în perioada sărbătorilor de iarnă.
Mihaela Popovici (Manager PR, Comunicare Internă & CSR CEZ România) a împărtășit din proiectele de CSR ale grupului CEZ în România derulate în contextul pandemiei, cum a arătat voluntariatul anul acesta și care au fost acțiunile întreprinse pentru a menține implicarea angajaților.
“Pentru CEZ voluntariatul este parte din ADN-ul nostru ca organizație. Vorbim de peste 300 de colegi care se implică anual în proiecte menite să aducă o schimbare în bine în societate, prin diferite inițiative și proiecte care se încadrează în direcțiile noastre strategice de CSR. Vorbim despre sănătate și well-being, unde în mod obișnuit, avem sute de voluntari prezenți la Maratornul Olteniei, organizat la Râmnicu Vâlcea, un proiect de suflet al nostru, mediu, prin implicarea în campanii de împădurire în zonele noastre operaționale, educație, unde susținem prin mentorat formarea tinerilor pentru carieră și, nu în cele din urmă, dezvoltare regională, unde de patru ani dezvoltăm programul „Generatorii de Bine”, parte a platformei de responsabilitate socială corporativă a Grupului CEZ în România. Anul acesta voluntariatul a cunoscut o nouă formă, cea de la distanță, dar, chiar și așa, am putut să resimțim energia colegilor noștri și impactul pozitiv al acțiunilor lor”, a precizat Mihaela Popovici.
În 2020, în contextul pandemiei, s-au amplificat decalajele dintre mediul urban și cel rural, iar grupul CEZ s-a implicat în susținerea educației, dependentă de accesul la tehnologie. Prin proiectele susținute, aproape 900 de elevi au acces la școala online, iar prin programul educațional Ucenic Electrician aproape 300 de tineri formează noua generație de electricieni ai viitorului.
Comunitatea se află în centrul acțiunilor grupului CEZ, care s-a implicat activ în acest an, prin donații pentru echipamente medicale și hrană pentru grupurile vulnerabile din cele nouă județe în care operează.
„În 2019 am lansat un studiu pentru a afla care este percepția românilor despre un viitor verde. Peste jumătate dintre respondenți încearcă să aibă un impact pozitiv asupra mediului, prin acțiunile lor de zi cu zi, iar dintre românii care sunt responsabili față de mediu, șapte din zece au grijă să nu arunce gunoaie în spații nepermise, șase din zece reciclează selectiv gunoiul, iar peste doi din zece sunt atenți la consumul de apă si energie. Ne bucurăm să vedem că oamenii încep să înțeleagă care este impactul lor și cum pot reduce efectele negative pe care le au asupra naturii pentru că schimbarea vine cu fiecare dintre noi”, a spus Mihaela Popovici.
Generatia tânără este mult mai atentă la mediul încojurator, la resursele pe care ni le oferă natura, dar și la sursele alternative. „Anul acesta am lansat platforma www.promisiuneaverde.ro, prin care ne-am propus să sprijinim, alături de clienții noștri, educația copiilor din mediile defavorizate, oferindu-le astfel acces la educația digitalizată: tablete de ultimă generație, internet timp de doi ani și instruire digitală pentru cadre didactice, părinți și elevi. Consumatorii noștri au fost invitați să facă o promisiune, la fiecare achiziționare a produsului CEZ Verde, un produs de energie 100% regenerabilă, CEZ împreună cu organizația Salvați Copiii România, a oferit copiilor o șansă în plus la educație. Până acum am distribuit 450 de tablete. În plus, prin proiectul CODE Kids, CEZ susține, din 2018, dezvoltarea de cluburi de codare în Oltenia, obiectivul principal este crearea unei mișcări de coding și STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics)”, a explicat Mihaela Popovici.
Printre subiectele abordate de Andrei Dinescu (Commercial Manager, GreenPoint Management) în cadrul evenimentului s-au regăsit: perspectiva organizației GreenPoint Management asupra deșeurilor de ambalaje, aspecte privind tranziția de la economia liniară la economia circulară, radiografia situației actuale și soluții pentru un viitor sustenabil al României.
„Din punctul nostru de vedere, călcâiul lui Ahile în întreg sistemul este colectarea selectivă a deșeurilor menajere. Obstacole cele mai mari în colectarea selectivă a deșeurilor menajere observate de noi sunt de natură sistemică, socială și perceptivă. Obstacol sistemic în contextul în care România se confruntă cu un grad foarte redus de colectare selectivă, deșeurile municipale sunt aruncate în spații publice, apoi ajung în sol sau surse de apă și poluează. Din punct de vedere social, cetățeanul nu conștientizează încă faptul că deșeul de ambalaj este o resursă, are valoare. Această confuzie poate fi combătută doar prin programe naționale și unitare de comunicare, care este foarte important să aibă continuitate. Obstacolul perceptiv este reprezentat de faptul că majoritatea populației percepe deșeurile ca pe un gunoi, cu o viață scurtă, de care trebuie să scape repede și li se pare normal să ajungă la groapa de gunoi. Este foarte important să schimbăm această paradigmă, iar deșeul de ambalaj să fie perceput drept ceea ce este, o resursă valoroasă. Deșeurile au devenit deja o materie primă secundară, ce trebuie recuperată, iar presiunile la nivel european sunt destul de mari în acest sens. GreenPoint Management este o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului, în 2019 am preluat responsabilitatea pentru peste 250.000 tone de ambalaje puse pe piață de către partenerii noștri, asigurând reciclarea pentru peste 140.000 de tone de deșeuri de ambalaje. Acest lucru înseamnă că 24 de camioane pline cu deșeuri de ambalaje au ajuns în fiecare zi a anului 2019 la un reciclator și au fost transformate în materie primă secundară. De asemenea, prin activitatea noastră contribuim la 8 din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, iar toate acestea se întâmplă în timp ce evaluăm constant impactul pe care îl avem asupra mediului”, a precizat Andrei Dinescu.
Provocările pe termen scurt și mediu ale organizației și partenerilor acesteia sunt obiectivele de colectare și reciclare impuse de către comunitatea europeană, printre care obiectivul de colectare separată a materialelor plastice de unică folosință (SUP), care este 77% începând cu 2025 și va urca la 90% din 2029.
În plus, conform legislației europene, sticlele din PET trebuie să aibă un conținut de rPET de cel puțin 25% din 2025 și cel puțin 30% din 2030. România ar trebui sa atingă un grad de reciclare deșeuri menajere de 50% în decembrie 2020, iar în decembrie 2025, țara noastră trebuie să valorifice minim 65% din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje, adică trebuie reciclate 50% din ambalajele din plastic, 50% din aluminiu și 70% din cele de sticlă.
Uniunea Europeană pune la dispoziție mai multe instrumente pentru a susține atingerea obiectivelor, printre care DRS – sistemul depozit (Deposit Return System), “Plătești pentru cât arunci”, impunerea de cote minime de ambalaje reutilizabile folosite, “Taxa la groapă”, taxa de 0.8 EUR/kg pentru deșeuri de plastic puse pe piață și nereciclate și susținerea dezvoltării eco-design-ului.
“Instrumentele oferite de Comisia Europeană sunt gândite ca parte dintr-un proiect ambițios, de transformare a actualei economii liniare într-o economie circulară”, a explicat Andrei Dinescu.
“Pandemia pe care o înfruntăm în prezent a determinat business-urile să găsească soluții de adaptare într-un timp foarte scurt. În ceea ce priveste piața imobiliară, lucrurile au devenit dificile și din punctul de vedere al siguranței mediului din interiorul clădirilor. Companii precum Genesis Property au reușit o aliniere temeinică prin realizarea IMMUNE Building Standard, un standard global de determinare a gradului de imunitate al mediului din interiorul clădirilor, pentru a face față provocărilor sanitare și a minimiza efectele unei pandemii precum cea Covid-19. Stndardul este inspirat din tehnologii și proceduri aplicate spitalelor. ”În aprilie, în timpul primului val al pandemiei de Covid-19, Genesis a stabilit un grup de lucru format din aproximativ 25 de oameni, foarte important, cu formare profesională diferită - medicală, arhitecturală, inginerească. Grupul a inclus companii de tehnologie, de facility management și chiar pe înșiși cei ce ocupă clădirile. Cu o investiție de un milion de euro, am căutat să facem cercetarea și dezvoltarea pentru a ne ocupa de pandemia din prezent, dar și privind spre viitoare pandemii. Asta a dus la crearea IMMUNE Building Standard”, a precizat Gavin Bonner (Vicepreședinte Genesis Property).
De la debutul pandemiei, tehnologia și conectivitatea au devenit mai importante ca oricând, iar operatorii telecom a trebuit sa susțină cererea crescută de servicii.
“În centrul activităților de comunicare și CSR ale grupului Digi în 2020 s-a aflat ideea de grijă, grijă față de angajații noștri, grijă față de clienți, față de parteneri și față de întreaga comunitate, întreaga societate românească, pe care pandemia a pus-o la o destul de mare încercare, atât din punct de vedere sanitar, cât și din punct de vedere economic.
Am decis să derulăm o campanie de comunicare corporate, 360 de grade, împărțită pe trei segmente și trei mesaje centrale. Am început prin a comunica mesajul central – “Am grijă”, am continuat prin a ne concentra asupra eroilor zilei, pentru a transmite mesaje de încurajare și de susținere a celor pentru care era evident că urmează o perioadă deosebit de grea și, cea de-a treia secțiune, orientată spre viitor. Da, ne confruntăm cu o situație extraordinară, ne confruntăm cu o situație deosebit de îngrijorătoare, dar în același timp trebuie să ne gândim la viitor și măsurile și deciziile pe care le luăm acum să privească spre acea normalitate în care vom trăi cu toții odată ce va trece pandemia. În această secțiune focusul s-a îndreptat spre societate, spre comunități, spre acele domenii de activitate care au avut cea mai mare nevoie de sprijin din partea companiilor și a cetățenilor. Această campanie a reprezentat pentru noi un prim exercițiu de comunicare integrată la nivelul grupului Digi”, a explicat Luiza Domnișoru (Director, Departamentul de Comunicare și CSR, Grupul Digi).
Campania de comunicare a inclus realizarea a 3 spoturi TV și difuzarea pe canalele media ale grupului, spoturi ce au inclus testimoniale ale colegilor din televiziune despre modul în care percep ideea de grijă, 29 de postări pe canalele de social media, derularea de proiecte de susținere a eforturilor comunității, sponsorizări și donații pentru dotarea spitalelor cu echipamente medicale, donații de echipamente și servicii de date mobile pentru susținerea școlii online, acordarea de sprijin sub formă de helpline sau call center către mai multe ONG-uri care au ajutat persoane afectate de COVID-19.
Pentru a avea o imagine de ansamblu a percepției publicului asupra activităților și a implicării Digi în răspunsul la pandemie, grupul a derulat în luna noiembrie un sondaj. 78% dintre respondenți au considerat că Digi a susținut sistemul de sănătate, educația și comunitățile în această perioadă, iar 81% consideră compania responsabilă. Dintre participanții la studiu, 31% cred că o companie responsabilă trebuie să se implice în cât mai multe domenii – sănătate, educație, mediu, comunitate, iar 37% consideră că acțiunile trebuie să se îndrepte spre educația de bază.
La rândul său, Cristiana Mateoiu (Director Executiv Fundația Inovații Sociale Regina Maria) a vorbit despre cum să ai impact în schimbarea vieților oamenilor vulnerabili.
“Peste 80% din activitatea noastră este susținută prin sponsorizările corporate, împreună cu companiile care ne sunt prietene și partenere construim proiecte de susținere a comunității, oferim sănătate bolnavilor aflați în afara sistemului medical și oferim educație copiilor din familii defavorizate”, a explicat Cristiana Mateoiu.
În cei 10 ani de activitate, Fundația Inovații Sociale Regina Maria a asigurat 78.636 de consultații și investigații medicale și a avut peste 11.000 de pacienți. De asemenea, a susținut educația a peste 200 de copii și etica în afaceri, prin proiectul UMANager. Printre proiectele fundației se regăsesc Policlinica Socială Baba Novac, Clinica Sala Palatului, Centru Educațional Băneasa și Hero Afterschool Clinceni. Exemple de bună practică ale fundației sunt deschiderea unui cabinet stomatologic dedicat copiilor și adulților cu dizabilități, finanțată prin organizarea Bucharest Charity Fashion Show, susținerea celor două centre educaționale ale fundației prin organizarea evenimentului sportiv Marea Tzopăială, dar și multe alte proiecte derulate cu susținerea mediului de business.
“Obiectivul principal este găsirea unui partener media care să preia cazul unui beneficiar al Fundației nostre, să creeze un material video care să fie difuzat pe TV, pentru a crea vizibilitate în jurul acestei categorii de bolnavi nevoiași, nevăzuți de autorități și pe care nu îi ajută nimeni. De asemenea, dorim atragerea de companii pentru crearea de campanii de cause-related marketing (CRM) care să aducă vizibilitate atât asupra categoriilor de oameni – beneficiari ai fundației și a serviciilor pe care le oferim acestora, dar și companiilor – ca parte a inițiativelor lor de responsabilitate socială”, a precizat Cristiana Mateoiu.
Evenimentul a fost moderat de Alina Liciu, Managing Partner, The Azores Sustainability & CSR Services și Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
***
Eveniment organizat de BusinessMark, susținut de: Mondelez Internațional, LIDL Romania, CEZ Romania, GreenPoint Mangement, Genesis Property, The Azores Sustainability & CSR Services
Partener de tehnologie: Dendrio
Radio-ul oficial al evenimentului: Europa FM
Parteneri media: Ziarul Bursa, DeBizz, Transilvania Business, Revista Piața, IQads, SMARK, Clujul de Buzunar, Energynomics.ro, Administrație.ro, Global Manager, Financial Market, Finzoom, Jurnalul de Afaceri, TopBusiness.