Revista Piata / nr.25 / noiembrie 2006

Pana acum, incursiunile facute in trecutul comercial al romanilor au pacatuit prin atentia cvasiexclusiva acordata Bucurestiului. Motive au fost destule si intemeiate: oricum am privi lucrurile, Bucurestiul ramane cel mai puternic centru economic al tarii; si nu numai economic. Practic, Bucurestiul da tonul in toate sau cum spunea cineva cu emfaza "de la Bucuresti se da ora exacta". Dand Cezarului ce-i al Cezarului, nu putem, totusi, ignora celelalte orase si asezari. fiecare are istoria sa, fiecare a trecut prin timp infruntand un destin mai mult sau mai putin norocos si, mai ales, a avut o viata economica si comerciala distincta, iar uneori plina de farmec.

La rascruce de civilizatii

Cluj-Napoca ocupa un loc de exceptie din acest punct de vedere. Facem abstractie de ceea ce reprezinta Clujul astazi pentru romani si ne intoarcem in timp pentru a-i urmari inceputurile. Marele privilegiu de care s-a bucurat asezarea de pe Somes s-a datorat pozitiei sale geografice. Situat pe axa de comunicare dintre Apusul Europei si sud-estul ei, Cluj-Napoca a fost plasat de soarta in inima evenimentelor care au framantat dintotdeauna cele doua lumi si civilizatii deosebite ale batranului continent. In mod firesc, a fost supus influentelor, bune sau rele, aduse cu sine cand de cei din Vest, cand de cei din Est, in peregrinarile lor pe aceste meleaguri. In perimetrul actualului oras si in imprejurimile sale s-au gasit urme care vorbesc despre continuitatea existentei umane de peste 15 mii de ani. Chiar si prima atestare documentara a asezarii in sine are o vechime venerabila. Ea apartine geografului Claudius Ptolemeu din Alexandria, care - prin secolul al ll-lea inaintea erei crestine - pomeneste intr-unul din textele sale de "Napuca", oras al Daciei preromane. Nimic surprinzator. Tinutul este din cale-afara de bogat. Are piatra, sare, argila, lemn si, inainte de toate, aur. Zacamintele trebuie exploatate. La Napoca si Potaissa (actuala Turda) functioneaza ateliere de pietrari, olari si ceramisti, dar si ale altor mestesugari, semn ca produsele lor au mare cautare. Asa a devenit Cluj-Napoca un centru comercial important si un nod de comunicatie extrem de solicitat.

Stapanirea romana, inceputa o data cu cucerirea Daciei de catre Traian, a coincis cu o epoca de mare prosperitate pentru oamenii locului. Ca atare, sub domnia lui Hadrian, orasul devine municipium, pentru ca pe timpul lui Marcu Aurelius sa fie ridicat la rangul de"ius italicum", colonie cu drept italic, cel mai inalt statut urban din imperiu. Dezvoltandu-se continuu, Napoca atrage ca un magnet colonisti din zonele inconjuratoare, a caror ocupatie de capetenie este comertul. Practica un negot intens cu produse agricole, cu sare, cu minereuri, dar si cu obiecte de lux sau alte marfuri. Timpul se scurge inexorabil si, prin secolul X, este datata fortificatia de la Cluj - Manastur, apartinand formatiunii politice conduse de cneazul Gelu. Infrangerea si moartea acestuia aduc intreaga regiune sub stapanirea regatului ungar. Un document medieval din 1173 mentioneaza Comitatul Cluj, iar un altul din 1213 pomeneste de Cetatea regala Castrum Cluj. Invazia tatara din 1241 intrerupe dramatic si violent cursul vietii prosperului oras. Acesta decade brusc, caracterul sau militar este anihilat, transformandu-l intr-o modesta asezare agricola. Se parea ca acesta a fost sfarsitul Clujului.

Sub zodia benefica a stapanirii romane

Cateva decenii mai tarziu, firul istoriei este reluat cu un eveniment de insemnatate exceptionala: colonizarea germana. Populatia Clujului si zonelor inconjuratoare fusese practic decimata de navalirea tatara. Refacerea ei a deschis calea colonistilor, care ajung in cetatea Clujului pe timpul domniei regelui ungar Isztvan, in jurul anilor 1270. Orasul se afla atunci sub jurisdictie episcopala, suferind apasarea unei grele fiscalitati. Pe de revenire - ramura economica precumpanitoare.

Renasterea dupa prapadul tatar

Domnia lui Carol Robert aduce schimbarea la fata pe care o merita Clujul. Avand nevoie de bani cat mai multi in visterie pentru a-si consolida puterea, bani pe care nu-i putea procura decat prin impozite, regele s- a gandit sa dea un impuls dezvoltarii mestesugurilor - o sursa buna de taxat. Ca sa iei, insa, trebuie mai intai sa dai. Asa ca, la 19 august 1316, regele emite un decret prin care acorda privilegii speciale clujenilor. Astfel, Clujul redevine civitas (oras), cu toate avantajele care decurg din acest statut, iar locuitorilor li se garanteaza proprietatea asupra pamantului. In plus, pentru a rasplati credinta colonistilor sasi, li se acorda - pe tot cuprinsul Ardealului - scutiri de vama"pentru marfurile si lucrurile lor".

Mestesugurile si negotul castiga teren

In anii care vin, privilegiile regale se inmultesc: in 1331, negustorii sunt ocrotiti impotriva atacurilor nobililor, atunci cand trec cu marfurile pe mosiile acestora. Mai obtin, peste cativa ani, scutiri de vama pentru marfurile transportate in Ungaria. Intr-un climat atat de prielnic, viata economica prinde"aripi". Negustorii clujeni ies repede peste granita, facand afaceri la Viena sau Venetia, in Polonia sau Turcia. Duc cu ei si comercializeaza vin, peste, slanina, cai, boi sau tesaturi. Cel mai revolutionar act politic apartine regelui Ludovic I care, in 1370, decreteaza ca iobagii din Transilvania sa nu mai fie opriti sa se mute la Cluj, dupa plata birului datorat pentru pamant. Documentele vremii consemneaza localitatile si locurile de vama frecventate de mestesugarii si negustorii clujeni: Lechinta, Reteag, Bistrita, Reghin, Targu Mures, Huedin.Mestesugurile castiga tot mai mult teren, devin o sursa din ce in ce mai insemnata de venituri. Recunosterea oficiala nu intarzie. In 1473, din 12 membri ai magistraturii orasului patru sunt mestesugari. Pe vremea lui Matei Corvin, ponderea si influenta lor devine dominanta. Din cei o suta de membri ai consililui insarcinat cu administrarea orasului, 50 sunt "breslasi". Unde-i numar, e si putere, dar nu fara organizare. Drept urmare, apar corporatiile. Tabacarii, fierarii, lacausii, pintenarii, argintarii, croitorii, blanarii au format cele mai puternice organizatii de acest fel. Pentru a descatusa comertul de povara sarcinilor fiscale, Matei Corvin acorda noi scutiri de vama la Turda, Nadasel, Oradea, Vadul Crisului, Gilau, Buza.

Breslele aduc prosperitatea

Exportul creste in volum si diversitate. Negustorii clujeni descopera noi trasee si destinatii comerciale sau le adancesc pe cele existente. Oradea- Ungaria - Viena reprezinta o ruta intens circulata. Oradea - Buda - Brno sau Oradea - Buda - Praga sunt alte drumuri batatorite de comercianti care leaga Clujul de Boemia si Moravia. Moment de apogeu in istoria comerciala a Clujului. La 1446, este infiintata prima monetarie a orasului, iar producatorii de aur si argint sunt incurajati sa asigure metalele pretioase necesare baterii monedelor. O data cu cresterea orasului si inmultirea breslelor, unii dintre mestesugari incep sa se imbogateasca. Este vorba de o patura a populatiei relativ subtire, marea majoritate zbatandu-se totuti in saracie. Important este, insa, faptul ca acest patriciat mestesugaresc exista. Pentru ca lui i se datoreaza noi initiative urmarind dezvoltarea vietii sociale. De pilda, inceputurile invatamantului public. O curiozitate: pe la 1500, Municipalitatea a angajat patru satre de tigani, cu misiunea de a intretine ulitele si curatenia cetatii. Este epoca in care orasul isi capata un aspect apropiat de cel pe care il cunoastem astazi. Apar turnurile de paza, portile care i-au dus faima pana departe, zidurile de imprejmuire. In interior, sunt inaltate biserici, dintre care Biserica Sf. Mihail este cea mai renumita, se construiesc manastiri sau cladiri - adevarate monumente in stil gotic. Breslele isi continua evolutia, isi modernizeaza statutele, obtin noi privilegii. Activitatea economica capata valente tot mai dinamice, iar comertul se straduie - si reuseste - sa tina pasul cu ea. Clujul are dreptul sa tina doua iarmaroace pe an: in ajunul Pastelui si pe 5 noiembrie.

De asemenea, poate organiza targuri saptamanale, de luni pana joi. Toate impulsionand suplimentar evolutia sa economica. Sa nu uitam ca, in acele vremuri, in jur situatia politica era tragica. Buda fusese transformata de imperiul otoman in pasalac, iar Tarile Romane se aflau in linia intai a luptei impotriva Semilunei, expuse represaliilor acestuia. Oarecum ferit de primejdia care ameninta lumea crestina, Clujul isi asuma rolul de centru economic al principatului Transilvaniei. Rol pe care il indeplineste cu diplomatie si eficienta.