UPDATE: Odată cu publicarea rezultatelor financiare pentru Supermarket La Cocoș (astăzi, 17 iunie), se schimbă și cifrele din Top 25 Retaileri - „Cei mai mari plătitori de impozit pe venit / profit”. Per ansamblu însă, situația nu se schimbă deloc: 38% din profitul brut raportat de marii retaileri merge la stat.

Publicarea rezultatelor financiare pe anul 2025 ale marilor lanțuri de retail alimentar ne dă ocazia de a vorbi despre Top 25 retaileri și din alte puncte de vedere (decât al încasărilor): cel al impozitului pe venit / profit raportat de operatori și cel al ratei efective a impozitului, mai cunoscută după denumirea internațională – Effective Tax Rate (ETR), adică raportul dintre impozit și profitul brut.

Mai întâi câteva precizări absolut necesare. În timp ce impozitul pe venit (IMCA – impozitul minim pe cifra de afaceri) și impozitul pe profit reprezintă o măsură (nu singura!) a contribuției unui retailer la finanțarea nevoilor statului, profitul brut reprezintă o măsură (iarăși, nu singura!) a capacității retailerului de a-și genera profitul de care are nevoie pentru acționari și pentru dezvoltare.

Profitul brut (sau pierderea brută) NU este același lucru cu profitul impozabil; de regulă, profitul impozabil este mai mare decât cel brut, de aceea sunt frecvente situațiile în care o companie care are pierdere brută plătește impozit pe profit.

Așadar, indicatorul ETR NU reprezintă cota de impozit, ci doar arată în ce proporție profitul brut revine companiei și în ce proporție revine statului.

Ce remarcăm în primul rând în Top 25 Retaileri după impozitul plătit este că, per ansamblu, cei mai mari operatori plătesc 1,2 miliarde de lei către stat și păstrează pentru ei 2 miliarde lei.

Dar de la un operator la altul situația diferă foarte mult. Observăm că Selgros are un ETR de speriat: 1.074%, adică are de achitat un impozit pe venit (IMCA) de peste 10 ori mai mare decât pierderea brută, iar Unicarm este într-o situație asemănătoare, având de achitat un impozit IMCA de șase ori mai mare decât pierderea brută. Carrefour și Paco Supermarkets sunt alți operatori cu un ETR peste 100%: IMCA datorată de Carrefour este aproape dublul profitului brut, iar în cazul rețelei vrâncene Paco, IMCA este o dată și jumătate profitul brut – aceste două din urmă companii trecând, astfel, de la profit brut la pierdere netă.

Lagardere, Metro, Auchan și Diana Supermarket sunt alte companii care plătesc impozite mai mari decât profitul net, adică servesc statului „porții” mai mari decât lor însele.

În sume nete, cele mai mari impozite le plătesc Lidl, Profi, Kaufland și Carrefour, apoi Metro, Mega Image și Penny – fiecare dintre acestea cu peste 100 de milioane de lei. Acești 7 operatori de retail pot fi considerați pilonii de sprijin ai statului, dar nu minimalizăm importanța celorlalți.

Sunt și câteva situații atipice.

Din raportările Froo, reiese că nu datorează impozit, compania înregistrând, cel mai probabil, pierdere fiscală cauzată de dezvoltarea rapidă a rețelei de magazine după intrarea pe piața de retail în urmă cu fix doi ani. Cora, de asemenea, prezintă o situație specială, dat fiind că a beneficiat de transferul businessului către Carrefour și a optat pentru recuperarea pierderilor fiscale din anii anteriori – motive pentru care a înregistrat un profit neobișnuit de mare și un impozit mai mic.

Vezi aici Top 25 Retaileri după cifra de afaceri pentru anul 2025.