Presiunea resimțită de consumatorii români a crescut în al doilea trimestru din 2026 față de începutul anului – și rămâne la un nivel de alertă, arată un nou studiu iSense Solutions.

Românii se confruntă simultan cu scumpiri, instabilitate politică, temeri legate de sănătate și un context internațional tensionat. Cu toate acestea, apare un semnal nou: nervozitatea scade, iar intențiile de cumpărare pentru bunuri mari revin.

Scorul de stres al consumatorului (Consumer Stress Score – CSS) se menține la nivel de alertă în T2 2026, crescând ușor de la 63,3 în T1 2026 la 65 în T2 2026.

Creșterile scorului vin în special din zona financiară. Temerile privind creșterile de prețuri cât și situația economică a țării cresc de la 87% în T1 2026 la 91% în T2 2026 – un nivel care plasează îngrijorările financiare în fruntea tuturor categoriilor măsurate.

Știrile referitoare la diferite epidemii globale – hantavirusul fiind cel mai prezent în spațiul mediatic – și incidentele militare ale războiului din Ucraina, care au afectat și România, au contribuit semnificativ la creșterea scorului de stres în T2 2026. Temerile referitoare la sănătatea personală și a familiei au crescut de la 81% în T1 2026 la 86% în T2 2026, iar îngrijorările legate de siguranța personală și a familiei au urcat de la 75% în T1 2026 la 80% în T2 2026.

Neîncrederea în autorități rămâne ridicată

Lipsa de încredere în autoritățile politice și publice din România se menține la un nivel ridicat în T2 2026 – 61%, față de 58% în T1 2026. Instabilitatea guvernamentală și negocierile fără rezultat concret continuă să alimenteze această percepție.

În mod paradoxal, chiar dacă nivelul de stres al consumatorului se menține ridicat, starea de nervozitate a acestuia scade de la 27% în T1 2026 la 23% în T2 2026. Acest fapt poate semnala un început de creștere a rezilienței consumatorilor și de obișnuire cu un context dificil care se prelungește.

În ceea ce privește comportamentul de consum din ultimele 3 luni, în T2 2026 se menține tendința de a cumpăra cantități mai mici de produse (67%) și de a ieși mai rar în oraș pentru a face economii (78%). Totodată, 8 din 10 români caută discounturi în aplicațiile retailerilor – procent similar față de T1 2026.

Goana după prețuri mici: uptrading-ul scade

Pe fondul goanei după discounturi, în T2 2026 55% dintre românii din mediul urban declară că au achiziționat branduri mai ieftine. Procentul celor care achiziționează branduri mai scumpe este pe un trend de scădere: de la 26% în 2025, la 23% în T1 2026 și 18% în T2 2026 – cifre care confirmă că precauția în cheltuieli își pune amprenta inclusiv pe segmentul premium.

Când vorbim despre intențiile de achiziție pentru următoarele 3 luni, apropierea vacanței aduce o creștere ușoară a intențiilor de cheltuire pentru renovări (35% în T2 2026 – probabil și cu siguranță vor cheltui, față de 30% în T1 2026) și pentru mobilă și decorațiuni (30% în T2 2026, față de 26% în T1 2026).

Al doilea trimestru din 2026 aduce un interes mai crescut pentru achiziția în următoarele 3 luni de bunuri de folosință îndelungată – 24% dintre respondenți declară că probabil sau cu siguranță vor cumpăra, față de 18% în T1 2026.

Prețurile sunt încă ridicate, mediul politic este instabil, iar contextul global rămâne tensionat. Presiunile externe rămân, dar felul în care oamenii reacționează s-a schimbat. Panica s-a mai estompat, nervozitatea s-a redus, iar planurile pentru achizițiile amânate au început să reapară timid.

Pentru business, mesajul e clar: prudența și revenirea merg mână în mână în această perioadă.

Consumer Stress Score (CSS) este un indice trimestrial dezvoltat de iSense Solutions, calculat pe o scală de la 0 la 100. Studiul este realizat online, în a doua lună a fiecărui trimestru, pe un eșantion de 500 de respondenți reprezentativi pentru populația urbană din România cu vârste între 18 și 65 de ani. CSS măsoară nivelul de stres pe 5 dimensiuni: stres financiar, stres legat de sănătate și siguranță, stres psihologic, stres politic și stres tehnologic. Indicatorul este corelat cu atitudinile și comportamentele de consum adoptate de respondenți ca răspuns la starea lor de spirit.

Datele au fost culese in luna februarie pentru T1 si luna mai pentru T2. Marja de eroare este ±4,2% pentru T2, la un nivel de încredere de 95%.