"Autoritaţile trebuie sa profite de pe urma acestei perioade de imbunataţire a condiţiilor economice pentru a atenua orice fel de impact pe termen scurt al reformelor, astfel incat sa culeaga roade pe termen lung", declara Bogdan Ion, Country Managing Partner EY Romania (foto). "Continuarea reformelor de pe piaţa muncii, cele privind sistemele fiscale, precum si partea de reglementare vor duce toate la imbunataţirea perspectivelor de crestere economica pe termen lung. De asemenea, imbunataţirea situaţiei financiare si economice aduce companiile intr-o situatie cheie de decizie – investim pentru viitor sau incasam profiturile acum, cu riscul pierderii avantajului competitiv pe termen lung? Balanţa dintre acesti doi factori se va inclina diferit in randul diverselor sectoare economice, unele tintind mai degraba investiţiile si crearea de locuri de munca urmarind astfel imbunataţirea mediului de business atat pe piaţa locala, cat si in Zona Euro."

La nivel general, EY - Eurozone Forecast (EEF) estimeaza o crestere a veniturilor reale ale gospodariilor de 2,5% in acest an, in masura sa permita o crestere a cheltuielilor de consum de la 0,9% in 2014 la 1,6% in acest an. Insa, pe masura ce gradul crescut al ofertei fortei de munca va continua sa tina pe loc veniturile salariale in urmatorii ani, o crestere a cheltuielilor de consum este de asteptat sa ramana constanta in jurul valorii de 1,5% incepand cu 2016.

 
Rata de schimb EUR/USD poate veni in ajutorul exportatorilor
Efectul negativ al scaderii preţului la petrol a constat in scaderea accentuata a inflaţiei, de la un nivel deja coborat, de 0,4% in octombrie, la -0,6% in ianuarie, si in intensificarea temerilor legate de efectele prelungite ale scaderii preturilor in Zona Euro. Prin intermediul economiei reale si al impactului cursurilor de schimb, inflaţia in Zona Euro este asteptata sa creasca de la -0,2% in 2015 la 1,1% in 2016 si la 1,7% pana in 2019.

In condiţiile in care toţi ceilalţi factori raman la fel, acest context ar trebui sa slabeasca moneda europeana de la o rata medie de schimb de 1,14 USD pentru un EUR in februarie, la o rata puţin peste 1 USD pentru un EUR pana la sfarsitul lui 2015, fapt care, conform EEF, ar conferi exportatorilor un stimulent puternic de crestere a competitivitaţii pe piaţa globala.

PIB-ului Romaniei estimat la o crestere de 3,1% in 2015
PIB-ul Romaniei este estimat sa inregistreze o crestere de 3,1% in 2015, sustinuta de o crestere rezonabila atat a cererii interne cat si a celei externe, se arata in editia de primavara a EY - Eurozone Forecast (EEF).

Cresterea PIB-ului in T4 a fost in linii mari, in conformitate cu estimarile EEF, cu o crestere de 0,5% pe trimestru, dupa o crestere mult mai mare de 2,2% in T3. Per ansamblu, in 2014, economia a inregistrat o crestere de 3%, marcand o usoara crestere marginala fata de 2013. Desi o analiza a componentelor PIB-ului din T4 nu este inca disponibila, prognoza EY estimeaza ca industria, exporturile si cheltuielile de consum au fost toate destul de scazute.

In 2014, consumul casnic a inregistrat o crestere reala in toate cele trei trimestre, inclusiv un procent de 1,4% in T3. Iar trendul cheltuielilor ar trebui sa fie pozitiv avand in vedere o mai mare incredere si cresterea veniturilor reale. Volumul vanzarilor cu amanuntul s-a consolidat in T4 2014. In privinta consumului, prognoza EY estimeaza o crestere de aproximativ 4% in 2015, cu un ritm apropiat de cel din 2014.

Productia industriala s-a straduit sa faca progrese in 2014 in pofida unui context fragil care a marcat sectorul de productie din Zona Euro. Acest efort a fost reflectat in trei scaderi trimestriale consecutive ale volumelor exporturilor, ceea ce nu este surprinzator dupa cresterea brusca a exporturilor inregistrata in 2013. Privind in perspectiva, productia si exporturile ar trebui sa inregistreze o crestere solida in 2015, pe masura ce economia Zonei Euro se redreseaza.

Pietele financiare au ramas calme in pofida desfasurarii crizei din Ucraina, cu Leul relativ stabil fata de moneda Euro si rate ale dobanzilor pe termen lung care s-au situat cu mult sub 4%. FMI puncteaza ca pozitive politica de sustinere, o mai buna absorbtie a fondurilor UE, reformele de reglementare si cresterea nivelului de incredere, in timp ce deficitul bugetar s-a redus la mai putin de 2% din PIB in 2014.

Cu toate acestea, exista ingrijorari cu privire la ritmul lent al privatizarii si reformarii companiilor de stat. Avand in vedere perspectivele economice care raman, in general, optimiste si politicile care nu se departeaza foarte mult de eforturile anterioare, increderea investitorilor ar trebui sa depaseasca tensiunile generate de recentul dezacord dintre autoritati si FMI privind directia politicilor fiscale si reformele structurale insuficiente.