Pe Sebastian Câmpian l-am întâlnit la Festivalul Suflet de România, pe care Profi îl organizează în primăvara fiecărui an pe Domeniul Regal de la Săvârșin, în parteneriat cu Casa Regală. Mai exact, am zărit pe pajișlte o mare aglomerare de oameni în jurul a două țesturi așezate pe jar încins, de sub care se disipa în jur miros de pâine caldă. Câteva luni mai târziu, l-am întâlnit la conferința Branduri cu Buletin de România, organizată de revista Piața la  București, însoțit de aceleași țesturi și de soția cu care s-a implicat în producție. Prin intermediul programului Via Profi, ”Pâinea de sub deal” ajunge și la Casa Regală, la Săvârșin, dar și în capitală. Povestea inițiativei antreprenoriale și despre cum a intrat în parteneriat cu Profi vă povestește chiar el.

”Am înființat firma în 2020, în pandemie, din dorința de a duce mai departe produsele noastre tradiționale. A fost un început greu, cum sunt toate lucrurile bune la început, În România. Abia acum aproape am ajuns la ce ne-am dorit să facem.

Plăcerea de a face pâine a venit pe parcurs. Am făcut prima pâine la țest la mine, în Florești, în spatele casei. Apoi am făcut o pagină de facebook și i-am pus numele Cuptorul Fermecat. În scurt timp am avut comenzi multe pentru livrări la domiciliu, că așa era în pandemie. Erau multe comenzi date de tineri pentru părinții lor, izolați în case. Noi făceam pâinea și o livram direct, caldă, iar cei care comandau doreau să-și impresioneze părinții cu pâinea caldă primită. Făceam livrări în Cluj și Turda. Mergând la livrările de pâine și văzând bucuria pe care o pâine caldă o provoacă, în special pe fețele oamenilor bătrâni, te îndrăgostești de această meserie. Acum numele s-a schimbat, se numește Pâinea de sub deal, de când am început să facem pâinea la țest aici, la Turda, în curtea casei mamei mele.

Noi nu vrem să industrializăm producția de pâine la țest. Ce ne dorim noi este să realizăm un proiect, pe care îl avem, să construim o locație unde clienții să asiste la un live cooking și să mănânce ca pe vremea bunicilor. Locația am achiziționat-o, într-o zonă legată de țesturi, lângă cetatea romană Potaisa, iar locația este chiar sub castrul roman. Este o căsuță veche de 100 de ani, pe care dorim să o reabilităm și să o transformăm într-un astfel de spațiu, să fac un cuptor cu țesturi acoperit cu pământ, în curtea casei. În acest răstimp vom continua să participăm la evenimente, pentru a arăta oamenilor lucrurile pe care bunicii noștri le făceau bine.

Cum am intrat în contact cu Profi? În 2021 am început să livrăm pâine într-o locație - Stâna lui Aidan – la Ciurila, lângă Cluj, unde totul este tradițional, o locație administrată de pictorul Aidan și soția lui. Întâmplarea a făcut ca una dintre prietenele doamnei Aidan, soția pictorului, să fie directoare la Profi Brașov, a gustat pâinea și a cerut contactul furnizorului. M-a sunat și m-a întrebat dacă vreau să livrez pâine la Profi, din start am spus nu, pentru că nu vreau să industrializez producția. Știam prin ce am trecut când am deschis brutăria, în primii doi ani au trecut pe la noi toate organele de control, să verifice autorizații, să verifice modul de lucru, să încerce să ne închidă sau să ne amendeze. Un contract cu un retailer înseamnă o expunere mai mare și mai mulți competitori care vor încercă să îți închidă businessul.

Două lumi diferite, același business

La insistențele ei, am zis totuși să încercăm. A zis că vrea pâine mică, la un kilogram, și nebătută. Nu știam în ce ne băgăm. Ne-a anunțat că la Profi din Mărăști se deschide programul de producători locali, să trimitem pâine și să fim și noi acolo. Ne-am trezit dintr-o dată între mulți oficiali, m-au invitat să vorbesc, eu nu știam ce să le spun. Așa am început programul pentru producători locali.

Mai apoi am început să livrez pâine pentru patru magazine. Dar eu duceam pâinea la recepție și le explicam că ea trebuie să ajungă direct pe raft, că pâinea e caldă și nu are amelioratori, iar dacă o bagă la rece pâinea se va întări. Bineînțeles că ei respectau regulile lor, pâinea mergea la rece și era livrată a doua zi în magazine, dar nu se mai vindea, aproape toată pâinea se arunca. Au trecut așa aproape trei luni, în care cei de la Profi au fost foarte corecți și au plătit tot ce livram, dar noi vedeam că pâinea nu se vinde.

A venit la noi în curte și mă întreabă: ”Dar pâinea unde o faceți?”. I-am arătat cuptorul era încântat și m-a întrebat cum merge colaborarea cu Profi. Atunci soția, cu jenă, i-a spus că nu e ce trebuie, iar el a întrebat dacă nu am fost plătiți. I-am explicat că nu era vorba despre bani, eram plătiți, dar i-am spus că aș prefera să facem pâinea de 2 kilograme, dar să pot pune pâinea direct în magazine în coșuri, în ziua producției, nu a doua zi. De atunci treaba merge foarte bine, vânzarea la fel, iar acum livrăm pâine în Cluj, Turda, Câmpia Turzii, Viișoara și Mihai Viteazu, în 11 magazine Profi.

Profi - și mamă și tată

Acum pot spune că pentru noi ca producători, Profi a devenit și mamă și tată. Prin programul ăsta pentru producători locali ne oferă toate condițiile să ne dezvoltăm, să creștem. Practic ei pun produsele noastre undeva în mijlocul magazinului, ne plătesc la termen și adaosul lor la produsele lor este minim, nici nu știu dacă acoperă toate costurile. Dacă 2-3 pâini nu se vând într-un magazin, ei deja nu mai au nici un câștig. Asta ne determină pe noi, producătorii locali, să facem eforturi ca produsele să se vândă și să putem întoarce către Profi sprijinul pe care ni l-au oferit.

Este o strategie foarte bună asta cu producătorii locali, aduce oameni în magazin și ar putea să o aplice toți comercianții. Mai există astfel de programe la alți retaileri, dar sunt pentru producători industriali.

Doar Profi a venit să sprijine producători aflați la firul ierbii, cei care deși fac un produs de bună calitate, nu reușesc sau nu știu să se descurce într-o piața așa competitivă. Profi pe noi ne-a adunat și ne-a pus laolaltă, acum ne sunăm și ne ajutăm între noi cu diverse chestii, iar asta ne ajută să creștem. Am pornit de la câteva zeci de pâini vândute pe lună și am ajuns la o medie de 3.000 de pâini plus alte produse de brutărie. Programul ăsta ne-a unit, iar la români unitatea nu prea există. Pe rețelele sociale, noi promovăm acum și preparate ale altor producători din acest program, iar ei promovează pâinea noastră.”