Consumatorii de alcooluri tari, persoanele care călătoresc și practicanții de sporturi rezistă cel mai bine la stres, la polul opus sitându-se consumatorii de produse din tutun și utilizatorii de servicii medicale private – rezultă dintr-un studiu de specialitate.

Indicele Consumer Stress Score (CSS) a scăzut, în trimestrul 3 din 2026, la 64,2%, de la 65% în trimestrul anterior, potrivit studiului Consumer Climate & Behaviour Report realizat de iSense Solutions.

Pe termen lung însă, indicele parcurge un trend ascendent, deoarece în trimestrul 3 al anului trecut nivelul era de 64%, în creștere de la 63,5% în cele trei luni precedente.

Pe categorii comparate, în perioada iulie – septembrie 2026, femeile (65,7%) sunt mai stresate decât bărbații (62,6%), consumatorii cu vârsta între 45 și 54 de ani suferă de stres într-o măsură mai mare, având un indice de 65,9%, în timp ce consumatorii mai tineri, cu vârstele între 18 și 34 de ani, se situează la un nivel de 62,3%. Totodată, familiile cu venituri mici (sub 6.000 de lei pe lună) înregistrează o cotă de stres mai ridicată, 65,8%, comparativ cu familiile cu venituri mari – la familiile cu peste 11.000 de lei pe lună nivelul fiind de 61,1%.

Concluzii interesante din cercetare se desprind la structurarea pe obiceiuri comportamentale. Astfel, sunt foarte afectați de stres fumătorii (66%) și utilizatorii serviciilor medicale private (65,6%). La polul opus, rezistă bine la stres, având indici scăzuți, consumatorii de alcooluri tari (62,8%), persoanele care călătoresc (62,6%) și cei care practică sport (63%).

Ca factori cauzatori de stres, primează motivele de ordin financiar. Solicitați să acorde note de la 1 (pentru „nu mă îngrijorează”) la 5 („sunt foarte îngrijorat”), respondenții au acordat stresului financiar, în trimestrul 3 al acestui an, un nivel de 74,8%, în scădere de la 76,8% în trimestrul anterior. Problemele de sănătate și siguranță au un „scor” de 72,2% (în declin de la 75,2%), tehnologia – de 65,7% (în coborâre de la 67,2%), problemele politice – de 61,9% (în scădere de la 62,3%), problemele psihice – de 45,5% (în creștere de la 43,1%).

Alte concluzii ale studiului iSense

Venituri și economii: Consumatorii se așteaptă ca atât nivelurile veniturilor, cât și cele ale economiilor, să rămână în general stabile în lunile următoare.

Cheltuieli esențiale: Cheltuielile pentru produsele de zi cu zi sunt așteptate să rămână stabile, în timp ce costurile cu utilitățile și locuințele continuă să fie percepute ca o cheltuială în creștere, în comparație cu trimestrul 2.

Achiziții legate de locuințe: Intențiile de cumpărare pentru renovări și mobilier scad în trimestrul 3 față de trimestrul 2, indicând un impact al vacanțelor de vară care se apropie asupra intențiilor de creștere în trimestrul 2, care s-ar putea atenua în trimestrul 3.

Bunuri de folosință îndelungată și IT&C: Deși interesul pentru produsele IT&C este în general stabil, cererea de bunuri de folosință îndelungată s-a redus, sugerând o prudență continuă față de achizițiile discreționare mai mari.

Intenții de cumpărare de mașini și locuințe: Intenția de cumpărare de mașini rămâne scăzută, în timp ce intenția de cumpărare de locuințe scade ușor.

Concluzie finală: Prudența continuă să influențeze deciziile de cumpărare, în special pentru investițiile mai mari și neesențiale.

Studiul privind nivelul de stres al consumatorilor (CSS) este efectuat pe un eșantion de 500 de respondenți, reprezentativ pentru populația urbană cu vârste între 18 și 65 de ani. Valul curent (trimestrul 3 din 2026) a fost realizat pe un eșantion extins de 1.054 de respondenți.

Raportul studiului a fost prezentat la evenimentul Forces Shaping Romania, organizat recent de iSense Solutions.

Consumer Stress Score (CSS) Consumer Climate & Behaviour Report Q3 2026, aici.