Desi ar fi poate de asteptat ca acesti shopperi sa lase sumele cele mai mari in magazine, faptul ca sunt bine informati si mereu la curent cu promotiile ii face sa fie atenti la bugetul alocat cumparaturilor.

La polul opus se afla "cumparatorii in viteza" (16%), majoritatea barbati, carora nu le place sa petreaca prea mult timp in magazine. Acesti shopperi grabiti aleg la repezeala un produs, fara a fi interesati sa caute o varianta mai ieftina a acestuia si nici sa obtina mai multe informatii despre el, bazandu-se mai mult pe instinctul de moment.

In cazul in care nu au bani suficienti, "cumparatorii in viteza" prefera o cantitate mai mica din primul produs pe care il apreciaza ca avand o calitate buna. Compararea preturilor si identificarea promotiilor si a ofertelor speciale nu intra in preocuparile acestei categorii. Pentru ei, magazinul traditional este principalul loc in care merg la cumparaturi (39% din acest segment), diferentiindu-se astfel de media populatiei. Cei care nu apreciaza acest format de vanzare aleg hipermarketul (38%) sau supermarketul (22%), insa este de mentionat ca frecventeaza mai rar aceste canale de distributie, (de 3 ori, respectiv 4,5 ori pe luna, fata de 4, respectiv 4,2 ori media pentru intreaga populatie).

Ei cheltuie in medie 27 de lei la o vizita in magazinul traditional, aceasta fiind suma cea mai mare pentru acest format comercial cheltuita de unul dintre cele patru segmente de cumparatori identificate. De altfel, persoanele din aceasta categorie aloca bugetele cele mai mari in toate tipurile de magazine, comparativ cu ceilalti cumparatori. Majoritatea au sub 40 de ani (60%), locuiesc in orase medii si mari (88%), sunt localizati mai ales in Moldova si mai putin in Oltenia, iar printre ei se afla o pondere importanta de persoane necasatorite (39) si fumatoare (49%).

Intre cele doua segmente intalnim "cumparatorii echilibrati" si cumparatorii pasivi". Prima categorie reprezinta 31% din persoanele din mediul urban. Acestia pot fi caracterizati ca avand mai degraba o atitudine rationala fata de cumparaturi, comportamentul lor incluzand elemente care se "contrabalanseaza", astfel ca imaginea de ansamblu este aceea a unor cumparatori atenti si constienti de deciziile pe care le iau, fara a exagera in vreo directie.

Desi nu le place sa piarda prea mult timp la shopping, "cumparatorii echilibrati" sunt interesati de promotii, incercand de cele mai multe ori sa gaseasca oferta de pret cea mai buna. Ei pot fi antrenati in compararea preturilor intre magazine si prefera sa mearga la cumparaturi in perioadele de reduceri. Totusi, incearca sa nu cumpere produse foarte ief tine, considerand ca sunt de slaba calitate.

Sunt niste cumparatori informati, pentru ca acorda atentie etichetei produsului, sunt atenti la continut si la tara de origine, urmaresc reclamele, insa nu sunt neaparat primii care incearca lucruri noi. Frecventa cu care viziteaza cele patru tipuri de formate comerciale se apropie de cea medie, cu o usoara crestere in cazul hipermarketului si o preferinta semnificativ mai scazuta pentru magazinul traditional.

In acest segment sunt inclusi mai putini tineri (sub 30 de ani), in schimb regasim cele mai multe persoane casatorite (67%). Un numar mai mare de "cumparatori echilibrati" lo cuiesc in Banat si Transilvania, comparativ cu celelalte regiuni.

"Pasivii" sunt shopperi care par sa nu gaseasca nicio placere in mersul la cumparaturi, considerand ca aceasta indeletnicire ii oboseste. La fel ca si "vitezomanii", aleg sa nu piarda mult timp prin magazine, insa acest segment include indeosebi persoane in varsta - 37% au peste 50 de ani -, cu venituri mici, care prefera magazinele traditionale sau piata, pentru a se putea consulta cu vanzatorii. "Cumparatorii pasivi" nu sunt interesati de calitatea produselor si nici nu sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru calitate. In plus, nu obisnuiesc sa se informeze inainte despre ceea ce cumpara, nu citesc eticheta produsului, nu sunt atenti la marca, nu sunt orientati catre produse naturale sau sanatoase si nu dau atentie continutului. Veniturile reduse si educatia mai scazuta decat a celorlalte grupuri se coreleaza cu dezinteresul lor fata de aceste aspecte.

Desi prefera magazinele traditionale, incearca sa isi limiteze vizitele in aceste canale de vanzare (17,6 vizite, fata de o medie la nivel national de 18,4). Totusi, ei cheltuie mai mult decat alte categorii in magazinele traditionale: 26 de lei la o vizita, fata de media de 23 de lei.

Acesti cumparatori sunt mai putin localizati in Bucuresti. Ei au in general educatie scazuta (28%) si medie si printre ei se afla mai putini utilizatori de internet decat in cazul celorlalte segmente.