Siguranța alimentară este cea mai importantă preocupare a românilor la achiziția de produse, conform ultimului Eurobarometru, alături de costul alimentelor și gustul lor, cu 51% dintre respondenți considerând acest criteriu cel mai important la achiziția de produse alimentare. Procentajul românilor interesați, în general, de subiect este de 86%, mai mare decât media UE (72%). Faptul că există autorități europene (EFSA – Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) sau naționale (ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) este conștientizat, conform datelor sondajului, în proporție de 65%, în creștere cu 5% față de cercetarea anterioară. Campanii ca Safe2Eat, desfășurată de EFSA și în România, evidențiază acest lucru și, în plus, oferă cetățenilor sfaturi practice bazate pe știință, sprijinind luarea unor decizii informate și consolidând încrederea publicului în siguranța alimentară a produselor disponibile în UE.

Concluzii principale ale sondajului Eurobarometru 2025

• Siguranța alimentară este o prioritate majoră: Siguranța alimentară ocupă locul al treilea printre factorii care influențează deciziile de cumpărare, după cost și gust.
• Crește ușor încrederea în instituții: Șapte din zece cetățeni europeni au încredere în autoritățile UE și naționale ca surse de informații privind riscurile alimentare, iar încrederea în autoritățile naționale și instituțiile UE a crescut cu 4%, respectiv 3% față de 2022. Românii au încredere în aceleași instituții în proporție de 57%.
• Oamenii de știință și medicii se bucură de o încredere ridicată: 75% dintre români au încredere în oamenii de știință din instituțiile publice pentru informații despre siguranța alimentară, iar 76% au încredere în medici.
• Substanțele chimice, aditivii și microplasticele: sunt principalele motive de îngrijorare privind siguranța alimentelor în Europa, microplasticele fiind o problemă în creștere. Pentru români, o preocupare importantă sunt și posibilele intoxicații alimentare, în proporție de 47%, mai mult decât media UE, de 32%.

Nikolaus Kriz, director executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), a comentat astfel datele obținute de sondaj:
„Rezultatele recente ale Eurobarometrului sunt încurajatoare: tot mai mulți europeni recunosc și apreciază rolul esențial al științei în protejarea alimentelor pe care le consumăm zilnic. Dar încrederea nu este suficientă — oamenii au nevoie de sfaturi clare și aplicabile. De aceea, prin campania Safe2Eat, am transformat în ultimii cinci ani știința complexă în sfaturi practice care îi ajută pe europeni să facă alegeri alimentare mai sigure și mai informate.”

Alegerile alimentare ale europenilor

Pentru majoritatea europenilor, prețul este prioritar atunci când cumpără alimente (60%), urmat de gust (51%) și siguranța alimentară (46%). La români, siguranța alimentară se află pe primul loc (51%), urmată de cost (45%) și gust (41%). Alte criterii care dictează achiziția de produse sunt originea alimentelor, conținutul de substanțe nutritive, impactul de mediu și principiile etice sau convingerile.

Substanțele chimice, aditivii și microplasticele — principalele motive de îngrijorare

Reziduurile de pesticide reprezintă principala preocupare pentru 39% dintre europeni, urmate de urmele de antibiotice sau hormoni din carne (36%) și de aditivii din alimente și băuturi (35%). Microplasticele devin o îngrijorare tot mai mare, fiind menționate de unul din trei europeni (33%), o creștere de 4% față de 2022. În România, preocuparea cea mai importantă se leagă de intoxicațiile alimentare (47%), urmată de aditivi (35%) și bolile detectate la animale (28%).

Incidentele de siguranță alimentară pot influența semnificativ comportamentul consumatorilor. Aproape opt din zece europeni (78%) afirmă că și-ar modifica modul de preparare sau consum al alimentelor în cazul unei toxiinfecții alimentare. Răspunsurile comune includ îmbunătățirea igienei în bucătărie, gătirea mai riguroasă a alimentelor și evitarea produselor cu risc ridicat — mai ales în Europa de Est și Sud-Est, unde cetățenii sunt deosebit de predispuși să își schimbe comportamentul.