De mai mult de trei ani sunt mari, foarte mari, aproape neverosimil de mari. Discounturile din promoţiile de preţ au fost rareori sub 20% începând din 2022, dar adesea 30% şi peste, chiar mult peste. Şi retailerii, şi furnizorii s-au întrecut şi încă se întrec în promoţii tip TPR (reduceri de preţ temporare), iar shopperii au reacţionat pragmatic. În multe categorii de produse alimentare sau nealimentare, contribuţia promoţiilor în valoarea vânzărilor a atins niveluri mai mult decât semnificative în anul 2024, conform măsurătorilor RetailZoom: la crenvurşti – 25%, la şampon – 27%, la cafea 30% (ca şi în 2023), iar la scutece pentru bebeluşi chiar 40%, iar acestea sunt doar câteva exemple!

Dacă shopperii au aderat pe scară largă la promoţii şi au cumpărat produse cu preţ redus sau foarte redus, nu înseamnă că toţi au fost convinşi de veridicitatea promoţiilor sau / şi a nivelului de discount afişat. Pare paradoxal, dar în spaţiul public (mai ales în reţelele de socializare) au apărut, relativ frecvent, mesaje de neîncredere şi e greu de crezut că cineva nu a întâlnit vreunul. De asemenea, autorităţile, în special ANPC, au contribuit la reducerea gradului de încredere a consumatorilor, prin comunicatele care anunţau descoperirea unor promoţii false şi – voit sau nu – sugerau o practică cvasi-generalizată, împotriva căreia, nu-i aşa?, au fost nevoite să impună proceduri stricte de comunicare a promoţiei la punctul de vânzare (ceea ce, de altfel, e atât în folosul cumpărătorului, cât şi al organizatorului promoţiei).

Aşadar, în acest context „contorsionat” ne-am întrebat cum percep shopperii promoţiile tip TPR. Compania de cercetare de piaţă ISRA, cu care Piaţa are o relaţie de parteneriat de aproape 20 de ani, a realizat, în colaborare cu redacţia noastră, o cercetare cantitativă în cursul lunii martie 2025 şi a elaborat raportul „Încrederea românilor în promoţii şi reduceri de preţ”. Studiul a fost efectuat pe un eşantion relevant pentru populaţia adultă şi mediul urban – acesta este segmentul de consumatori la care ne referim în cele ce urmează. Într-o casetă alăturată se află metodologia cercetării, pentru a fi mai clare toate detaliile. Pe baza informaţiilor din acest raport, vom publica un serial de articole, întrucât volumul şi valoarea datelor implică şi un material de foarte mare întindere. Acum, episodul 1.

„Încrederea românilor în promoţii şi reduceri de preţ”
Studiul a fost realizat de ISRA în perioada 14 – 24 martie 2025, prin chestionare aplicate în panelul online, prin metoda CAWI.

Eşantionul a fost de 1.000 de persoane, femei şi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, rezidente în mediul urban indiferent de numărul de locuitori. Eroarea de eşantionare este de +/- 3%, iar nivelul de încredere este de 95%. Sursa: ISRA

Ce observăm dacă intrăm în detalii?

► segmentul celor mai tineri shopperi este cel mai contrastant şi mai divizat în privinţa entităţii căreia îi atribuie efortul financiar al promoţiei. Dintre toate segmentele de vârstă, aici sunt cei mai puţini care nu ştiu (2%), cei mai puţini care cred că producătorul „duce greul” (13%), cei mai mulţi care spun că magazinul suportă reducerea (22%), dar şi cei mai mulţi care cred că magazinul şi producătorul suportă, în diferite proporţii, reducerea (43%). Totuşi, exact la acest segment de vârstă este cel mai ridicat procentajul cumulat (63%) al celor care atribuie meritul promoţiilor atât magazinelor cât şi producătorilor.
► în rândul persoanelor de 47 - 55 de ani vedem cel mai redus procentaj (10%) al celor care atribuie exclusiv magazinelor efortul financiar al promoţiilor TPR.
► cu cât nivelul de instruire este mai ridicat, cu atât este mai mare procentajul celor care, în mod corect, nu atribuie meritul TPR doar uneia dintre „tabere”.
► statutul ocupaţional, numărul de membri ai gospodăriei şi numărul de copii din gospodărie nu influenţează percepţia asupra chestiunii în discuţie.
► persoanele cu venit mai ridicat (peste 4.000 lei lunar) au o imagine mai corectă asupra celui care suportă financiar reducerea de preț, în sensul atribuirii acesteia şi magazinului, şi producătorului, după caz. La fel, în cazul gospodăriilor cu venit mai ridicat (peste 8.000 lei lunar).
► 61% dintre moldoveni consideră că, în diverse moduri, atât retailerii cât şi producătorii susţin financiar discounturile din promoţii – cel mai ridicat procentaj dintre toate regiunile ţării.
► cele mai mari ponderi ale shopperilor care atribuie efortul discountului ori doar magazinelor ori doar producătorilor sunt în Banat – Crişana – Maramureş (40%) şi în Muntenia şi Transilvania (38%).
► percepţia despre cine suportă financiar TPR nu diferă în funcţie de mărimea localităţii, dar trebuie remarcate două aspecte: în localităţile mici (sub 50 mii de locuitori) găsim cea mai mică pondere (51%) a celor care atribuie ambelor părţi efortul financiar; în localităţile medii (între 50.000 şi 100.000 de locuitori) găsim cea mai mică pondere (4%) a celor care răspund „nu ştiu”.

Ce observăm dacă „disecăm” opţiunile pentru aceste două din urmă variante de răspuns?

► femeile sunt uşor mai încrezătoare decât bărbaţii că promoţiile TPR sunt pentru a ajuta consumatorii; încrederea că promoţiile au acest scop creşte odată cu vârsta: doar 7% dintre tinerii de 18 – 25 de ani, dar peste 10% dintre cei de 56 - 65 de ani au această părere.
► cu cât sunt mai mulţi membri în gospodărie, cu atât e mai predominantă părerea că reducerile de preţ sunt făcute în beneficiul consumatorilor: 7% din gospodăriile cu un singur membru, dar 12% din cele cu minim trei membri cred aşa.
► de asemenea, acolo unde sunt copii, părerea că promoţiile TPR sunt menite să ajute shopperii e mai frecventă (11%) decât acolo unde nu sunt copii (8%).
► Cu cât venitul personal e mai scăzut, cu atât părerea că promoţiile TPR sunt făcute ca să ajute consumatorul e mai larg împărtăşită. Totuşi, iată ceva interesant: 12% dintre gospodăriile cu venit între 8 mii şi 10 mii lei lunar cred că promoţiile TPR au rolul de ajutor pentru shopperi, dar numai 6% dintre cele cu venit de peste 10 mii lei lunar!
► de departe, în Banat – Crişana – Maramureş sunt cei mai mulţi adepţi (15%) ai ideii că promoţiile de preţ sunt făcute pentru a ajuta shopperii, iar în Dobrogea sunt, clar, cei mai puţini (5%).
► bărbaţii sunt mai înclinaţi să credă că promoţiile TPR sunt făcute pentru a-i păcăli (14%), decât sunt femeile (10%). Părerea asta se accentuează odată cu vârsta (deşi, tot în pas cu vârsta am văzut că sporea şi părerea pozitivă despre rolul promoţiilor de preţ).
► părerea că promoţiile TPR sunt menite să deruteze e mai răspândită în rândul persoanelor neangajate (16%) decât al celor angajate (11%).
► persoanele şi gospodăriile cu cele mai mici venituri opinează într-o proporţie mai mare că promoţiile TPR sunt menite să păcălească. Şi aici constatăm aceeaşi ciudăţenie ca mai sus: doar 7% din gospodăriile cu venit lunar între 8 mii şi 10 mii lei cred că promoţiile de preţ sunt făcute pentru a păcăli, dar 13% din gospodăriile cu venit de peste 10 mii lei lunar!
► în Banat – Crişana – Maramureş sunt cei mai mulţi adepţi (16%) ai opiniei că promoţiile de preţ sunt făcute pentru a deruta shopperii, iar cei mai puţini sunt în Muntenia (9%) şi Dobrogea (10%).
► percepţia că promoţiile TPR sunt menite să deruteze shopperii este mult mai răspândită (15%) în oraşele foarte mari (cu excepţia Bucureştiului) şi în cele foarte mici (14%) decât în oraşele mari (100 – 200 de mii locuitori), unde e împărtășită de numai 5% dintre locuitori.

Ioana Daviţoiu, Head of Quantitative Research, ISRA:
„În ceea ce privește efortul financiar necesar în oferirea reducerilor de preț, părerile sunt împărțite, cei mai mulți considerând că atât magazinul, cât şi producătorul sunt responsabili în diferite proporții (35%). Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, într-o proporție semnificativ mai mică decât totalul respondenților, sunt de părere că producătorul/ furnizorul produsului este cel care îşi asumă această responsabilitate financiară (13% vs 20%)”.

Va urma!

Din episoadele următoare:
Cum diferă încrederea shopperilor în promoţiile de preţ organizate de magazinele fizice de cele din e-comm?
Care categorii de produse inspiră mai multă încredere shopperilor atunci când vine vorba despre promoţiile de preţ?
Cum variază percepţia shopperilor despre promoţiile TPR în funcţie de nivelul de discount, de parametrii mecanicii „N produse la preţ de P”, de parametrii promoţiilor multipack, de parametrii mecanicilor „R% discount la al doilea produs” sau „X cantitate + Y gratis”?