Conform celui mai nou studiu Reveal Marketing Research, pâinea rămâne cel mai consumat produs de panificație în rândul românilor. Franzela (42%), alături de pâinea feliată/ambalată (41%) și pâinea albă (39%) sunt cele mai populare produse de panificație incluse în dieta zilnică a românilor. Acestea sunt și produsele pentru care 84% dintre români au resimțit în cea mai mare masură creșterea prețurilor, comparativ cu anul anterior.

Este cunoscut faptul că românii din mediul urban sunt din ce în ce mai preocupați să aibă un stil de viață sănătos și, astfel, mai înclinați în a căuta alternative alimentare mai sănătoase, cu valoare nutrițională mai mare pe care sa le introducă în alimentația zilnică. În acest context, pâinea neagră/ integrală/ cu semințe e consumată zilnic de 17% dintre respondenți și în mai mare măsură de persoanele din mediul urban (19%) în comparație cu persoanele din mediul rural (14%).

Pâinea este prezentă mai des pe mesele românilor din mediul rural

De asemenea, se poate observa că persoanele din mediul rural consumă zilnic mai multă pâine decât persoanele din mediul urban, diferențe semnificative putând fi observate atât în cazul franzelei (urban: 35%, rural: 51%), cât și în cazul pâinii albe (urban: 32%, rural: 49%).

În ceea ce privește categoria celor mai puțin populare produse de panificație în rândul românilor, cele mai mari scoruri sunt înregistrate de ciabatta și foccacia, care nu sunt consumate niciodată de 40% dintre români.

Cozonacul – nelipsit de pe mesele românilor în zilele de sărbătoare și nu numai

Cozonacul este produsul de panificație consumat de cei mai mulți români. 95% dintre români consumă cozonac cel puțin o dată pe an, făcând acest aliment unul dintre cele mai îndrăgite produse de panificație ce se află pe mesele românilor.

La fel ca anul trecut, jumătate dintre români declară că vor prepara cozonacul pentru Paște în casă, în mai mare măsură persoanele din mediul rural (56%).

Comparativ cu anul anterior, proporția celor care declară că vor cumpăra dintr-un magazin cozonacul a crescut cu 5 procente, până la 42%. Dintre aceștia, cei mai mulți (44%) declară că vor cumpara cozonaci de la supermarket/ hypermarket. Comparativ cu anul 2021, procentul persoanelor care preferă să cumpere cozonac de la brutărie a crescut cu 4 procente, de la 33% până la 37%.

Românii preferă în continuare rețete tradiționale de cozonac, 8 din 10 români optând pentru branduri și rețete românești, în mai mare masură persoanele peste 55 de ani (90%), dar și cele din mediul rural (84%).

Procentul persoanelor care preferă rețete sau branduri internaționale a scăzut față de anul anterior, de la 28% la 21%.

Prepararea produselor de panificație în casă este mai redusă comparativ cu anul trecut, evoluție ce poate fi explicată de relaxarea restricțiilor și de descreșterea trendului “gătitului acasă” adus de pandemie.

Comparativ cu studiul Reveal Marketing Research derulat anul anterior, românii preferă în masură semnificativ mai mică să prepare produse de panificație în casă, procentul celor care declară că preferă să le cumpere crescând cu 9 procente, de la 48% (2021) la 57% (2022).

Persoanele din mediul rural – care, în general, dispun de venituri mai mici și/sau sunt mai orientate către tradiție – prepară în mai mare măsură produse de panificație în casă (38%), comparativ cu persoanele din mediul urban (23%).

În topul preferințelor pentru produse de panificație preparate în casă, se clasează cozonacul (39%), urmat de pâine (16%)

Principalele motive pentru care românii nu prepară produse de panificație în casă sunt reprezentate de faptul că rețeta durează prea mult (57%) și că este prea complicată (34%). În 2021, principala barieră era reprezentată de faptul că produsele din comerț erau considerate mai bune (49%). Astfel că, eficiența și confortul revin în topul nevoilor românilor.

Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 04-07.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1008 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.