Ce inseamna acest lucru tradus in obiceiurile de consum? In primul rand, inseamna transferul dinspre achizitiile de brand, care aduceau imagine si rasfat, catre cumparaturi de asigurare a nevoilor de baza pentru membrii familiei.
"Ne-am uitat la indicatorul de incredere a consumatorului pentru a vedea care sunt asteptarile acestuia in privinta evolutiei economiei, a finantelor gospodariilor, a somajului si a intentiilor de economisire. Am constatat ca, de la inceputul lui 2009, increderea europenilor si-a revenit si s-a stabilizat. Germania este chiar un model de mobilizare, pentru ca a reusit foarte repede sa depaseasca impactul crizei economice, ajungand acum la un nivel de incredere foarte ridicat. La polul opus ne aflam noi, romanii, care, pe parcursul lui 2010, ne numaram, alaturi de greci, printre cei mai pesimisti europeni", a explicat Otilia Man.
La mijlocul anului trecut ajunsesem la un minimum istoric, in ceea ce priveste indicatorul de incredere, un nivel pe care nu il mai inregistrasem niciodata. Ne amintim ca atunci au fost doua momente critice pentru populatie, reducerea salariilor bugetarilor si cresterea TVA, decizii gurvernamentale care au influentat negativ starea de spirit a consumatorilor. Ulterior, oamenii au reusit oarecum sa se adapteze la aceasta situatie, astfel ca, in primul trimestru din 2011, s-a observat o usoara revenire a optimismului, evident, acesta fiind influentat si de cresterea salariilor cu 15%.
Ce strategii au adoptat consumatorii pentru a atenua impactul crizei economice?
In primul rand, reprizele de shopping au devenit mai functionale, iar alegerile mai rationale. Aproximativ 90% dintre romani au devenit adepti ai "cumparaturilor inteligente": au redus cantitatile cumparate, au reintrodus in uz lista de cumparaturi pentru a evita achizitiile de impuls, au analizat masura in care un produs le este cu adevarat necesar si o promotie cu adevarat avantajoasa, au devenit experti in calcularea pretului per unitate si in compararea preturilor intre marci, s-au documentat mai bine - de la cunoscuti, din reclame din cataloage etc. - inainte de a merge la cumparaturi.
Pe de alta parte, 25% dintre consumatori au realizat downtrading, adica au cumparat produse mai ieftine din acelasi segment si/ori au achizitionat produse marca proprie.
"Consumatorii s-au dovedit, asadar, creativi in procesul de adaptare a comportamentului de achizitie la noile conditii economice, astfel ca si producatorii si retailerii trebuie sa fie la fel de inovativi in a le oferi solutii pe masura asteptarilor lor", a concluzionat Otilia Man.

Cum s-a modificat cosul de cumparaturi

In 2010, comparativ cu 2009, cel mai mult au avut de suferit alimentele considerate a fi neesentiale si produsele de igiena. In primul trimestru din acest an, consumatorii au fost nevoiti sa se adapteze la cresterea preturilor, care in categoria alimentelor de baza a fost foarte puternica. Cele mai vulnerabile produse din grupa celor neesentiale au fost bauturile racoritoare carbonatate (care au scazut cu 23% ca volum si cu 21% ca valoare a vanzarilor, fata de trimestrul I 2010), sucurile necarbonatate (care au inregistrat scaderi de 26%, respectiv 22%) si apa minerala (9%, ca volum, 12%, ca valoare).