63% dintre români au auzit despre taxa pe zahăr aplicată băuturilor răcoritoare începând cu anul 2024, însă numai 29% declară că știu ce presupune aceasta.

Dintre cei care cunosc măsura, majoritatea (60%) consideră că nivelul taxei este ridicat sau prea ridicat, potrivit unui studiu realizat de AHA Moments și prezentat de Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare (FPBR) și Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).

Cei mai mulți români care au auzit de acciza pe zahăr aplicată doar băuturilor răcoritoare o asociază cu o taxă suplimentară care contribuie la majorarea prețurilor. Foarte puțini o identifică drept o măsură de sănătate publică.

După ce respondenților le-a fost prezentată o descriere a taxei aplicate în România, doar 15% au declarat că susțin această măsură, iar alți 36% s-au declarat neutri pe această temă.

Respondenții au indicat, printre altele, că taxa urmărește în primul rând creșterea veniturilor la bugetul de stat, nu îmbunătățirea sănătății populației. De asemenea, ei s-au referit și la impactul asupra costului vieții, în special pentru persoanele cu venituri reduse. Rezultatele evidențiază, totodată, și un nivel scăzut de încredere în modul de implementare și în efectele măsurii.

Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate este un sector important pentru economia României, care susține locuri de muncă, investiții și o valoare adăugată brută de 3,74 miliarde lei, conform Studiului de impact socio-economic al ANBR pentru 2024. În ultimii ani însă, majorările succesive de TVA și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare s-au reflectat direct în prețurile finale: vorbim de o creștere între 25-50% a prețului de la raft, în funcție de dimensiunea ambalajului. Studiul confirmă o presiune suplimentară pentru consumator, într-un context economic deja dificil.

Cristian Moldovan, Președinte FPBR

98% dintre respondenți au observat creșteri ale prețurilor băuturilor răcoritoare în ultimii doi-trei ani.

În acest context, 76% dintre participanții la studiu și-au modificat comportamentul de cumpărare. Cea mai frecventă reacție la scumpiri este căutarea promoțiilor și a ofertelor speciale. De asemenea, românii au redus frecvența consumului de băuturi răcoritoare (cu și fără zahăr), precum și valoarea cheltuită pentru acestea.

Creșterea prețurilor a schimbat comportamentul de cumpărare, dar nu a eliminat atașamentul față de mărcile preferate. Consumatorii au devenit mai atenți la buget, cumpără cantități mai mici și urmăresc intens promoțiile. Datele indică faptul că atunci când aleg băuturi răcoritoare, românii caută să rezolve două nevoi simultan, să păstreze produsele și mărcile preferate, limitând impactul asupra cheltuielilor gospodăriei.

Manuela Mancaș, Founder & Managing Director AHA Moments

73% dintre români consideră că statul ar trebui să informeze și să formuleze recomandări, intervenind numai în cazul unor riscuri semnificative și lăsând consumatorilor libertatea de a decide ce produse aleg. Sentimentul cel mai des întâlnit este că fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii privind sănătatea și alimentația.

Studiul a fost derulat în două etape complementare. Etapa calitativă s-a desfășurat în iulie 2026 și a inclus 6 discutii de tip focus grup, derulate online, cu femei și bărbați, cu vârste cuprinse între 25 și 55 de ani, consumatori de băuturi non-alcoolice din București și din alte orașe.

Etapa cantitativă s-a desfășurat în august 2026, printr-un sondaj online la care au participat 1.000 de persoane, cu vârste între 18 și 65 de ani, din mediul urban și rural, consumatori și non-consumatori de băuturi non-alcoolice.

Eșantionul a fost stratificat în funcție de gen, vârstă, regiune, tipul localității și nivelul de educație și este reprezentativ la nivel național, pentru populația digitalizată a României. Marja de eroare este de ±3,1%.

FPBR (Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare) și ANBR (Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare) sunt organizații non-profit, al căror scop este să reprezinte interesele membrilor lor: Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo România, MASPEX România, Romaqua Group, Parmalat, RedBull, Hell, Merlin’s Beverages, Melissimo, Tetra Pak, Dohler. ANBR este membră a Romalimenta (Federația Patronală din Industria Alimentară) și a UNESDA (Uniunea Europeană a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare), iar FPBR este membră a Confederației Patronale Concordia.