Perioada pandemiei se dovedește a fi una de conștientizare și schimbare a comportamentului alimentar

Sondajele realizate de agenția de studii de piață iZi data în prima jumătate a anului în curs*) au vizat eva­luarea atitudinilor românilor față de produsele locale și modificările de comportament față de alimentație în contextul pandemiei de COVID-19. Potrivit rezultatelor, consumatorii fac alegeri mai sănătoase și în materie de alimente și sprijină producătorii locali.

Ce diferențe notabile există între regiuni?

• În Bucureşti, oamenii asociază produsele locale cu un stil de viaţă sănătos şi implicit cu un statut social superior – este cool să mănânci natural, sănătos, spune ceva despre tine atunci când faci alegeri conştiente.

• Cei din Cluj-Napoca sau Iaşi menţionează mai frecvent motivaţii din zona de solidaritate, de proxi­mitate, un „hai să-i ajutăm pe ai noştri” mai vocal decât pentru bucureşteni.

• Clujenii normalizează existența produselor locale, în centrul ţării acestea nu sunt văzute ca produse rare sau „de lux” - precum în Bucureşti -, ci au asocieri din sfera familiei, comunităţii, acasă. Pentru ei, produsele locale fac parte din coşul săptămânal de cumpărături, în timp ce în Bucureşti, încă sunt mai rare, cumpărate din când în când de la târ­guri. Pandemia a crescut frecvenţa de cumpărare de la producătorii locali, iar pentru bucureşteni motivul principal este superioritatea percepută a produselor autohtone.

Categoriile pe care respondenţii le au în minte când aud formularea „produse locale”, sunt alimentele din gospodăriile mici, de la ţară, şi includ: legume, ouă, carne, miere, ceai, brânză, lapte, fructe de sezon.
„Mâncarea din supermarket – chiar dacă poate are trăsăturile celei «de la ţară» - este percepută ca fiind inferioară celei procurate din surse individuale şi locale. Auzim în focus grupuri «ştiu eu un om care aduce miere bună», «ştiu eu un loc cu produse naturale». Credibilitatea „raftului modern» în acomodarea «oului de ţară» este încă în construcţie», afirmă Silvia Luican, fondator iZi data.

O treime dintre orășeni au început să gătească mai des

Tinerii sunt fruntașii clasamentului când vine vorba de gătit, peste jumătate dintre ei (18-24 ani) declară că gătesc mai des în perioada pandemiei, în timp ce 74% au comandat mai rar mâncare gata preparată. Persoanele mature (60% din total eșantion) susțin că gătesc la fel de des ca înainte.