Piața din România se străduiește să revină la un fel de normal care este încă departe, ambiguu și greu de prevăzut. Suntem într-un context care necesită decizii deștepte și calculate, gândire critică dar și inovație, capacitatea de a răspunde flexibil la o realitate mult schimbată.

AUTORI: Adriana González Gil, Head of Neuroscience Research şi Florin Glință, Partener, Senior Trainer & Consultant, SFERA BUSINESS

Paradoxal, același context ne face să avem mai puțin acces la resursele noastre cognitive și de luare a deciziilor, pentru că scoate la suprafață­ un registru emoțio­nal amplu, încărcat de frici și neliniște; o combinație care nu ne face nici mai deștepți, nici mai înțelepți și nici mai productivi, fix când aveam nevoie mai mare.

Oare o să îmi pierd locul de muncă? Dar dacă mă îmbolnăvesc? Dar dacă îi îmbolnăvesc pe cei dragi mie? Cum va fi din nou în spațiul fizic, la birou ori la cumpărături, ori la un pahar de vorbă?

Întrebări multe, fără răspuns sigur și imediat, care ne arată lipsa de control. Iar toate, așa cum ne învață neuroștiințele și psihologia, activează mecanisme psiho­fiziologice de stres, ghidate automat de o parte a creierului responsabil pentru decizii simple, de supraviețuire; cel puțin temporar, capacitatea de a gândi complex și de a rezolva probleme este suspendată sau redusă semnificativ.

E nevoie să abordăm direct această emoționalitate negativă, să dedicăm timp, efort și pricepere pentru a domoli această emoție, lăsând specialiștilor spațiu să acționeze (terapeuți, consilieri, coach).

Mai concret, ce e de făcut?

Un plan general ar putea fi schițat în 3 pași:

1. (Re)cunoaște emoția negativă, în intensitatea ei corectă; evaluează și acceptă că există!

Știința psihologică a demonstrat că oamenii diferă în ceea ce privește sensibilitatea la emoții negative: unele persoane sunt mai înclinate să resimtă puternic și disfuncțional frică, neliniște și trăiri depresive, altele pot trece prin aceleași contexte fără a fi destabilizate semnificativ.

Ca manager este important să te cunoști pe tine, este important să îți cunoști și oamenii pentru a îi proteja din timp; iar când criza e în plină desfășurare, este esențial să îi recunoști corect simptomele, să le arăți oamenilor starea prin care ei trec, ca într-o oglindă, și să le explici că este normal să se întâmple așa, nu sunt niște ciudați, și vor primi ajutor în acest sens.

Din punctul de vedere al măsurătorilor, e nevoie să știi amploarea corectă a emoțiilor negative care se derulează (de exemplu, anxietatea ca stare). La instrumentele psihologice consacrate, neuroștiințele aduc o completare valoroasă, oferind ocazia de a evalua emoțiile în timp ce ele se întâmplă, direct din impulsurile electrice ale creierului, fără intermediul întrebărilor.

Prin intermediul neuroștiinței aplicate putem măsura cu ușurință nivelul de stres, lucru care poate face diferența în timp ce încercăm să revenim la „normal”. Cu ajutorul unor tehnologii precum EEG, care se conectează wireless pe capul oamenilor și măsoară activitatea creierului, putem evalua acest lucru și alte emoții relevante.

De asemenea, este important să știm exact cât de activate sunt emoțiile, deoarece, indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative, ele pot denatura judecata, iar acest lucru afectează creativitatea în procesul de rezolvare a problemelor, gândirea flexibilă, deschiderea spre cooperare, procesarea informațiilor, încrederea și asumarea riscurilor. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul dispozitivelor Galvanic Skin Response, care măsoară modificările micro-transpirației pielii.

Așadar, atunci când ne confruntăm cu o situație fără precedent, cum este cea actuală, va fi întotdeauna util să adoptăm o abordare multidisciplinară și să folosim toate instrumentele posibile pentru a înțelege emoțiile care pot avea un impact mai mare asupra businessului decât costul măsurării acestora (și vor avea, dacă nu sunt gestionate corect).

2. Alocă resurse în mod proporțional cu amploarea fenomenului

Ca manageri și angajatori, am face bine să facilităm oamenilor noștri acces la resurse care să îi ajute în depășirea acestei situații și în revenirea la un normal aproximativ, în care să fie din nou preocupați de planurile de acțiune și de creșterea performanței!

Pe unele persoane le va ajuta și le va fi suficient să înțeleagă, dintr-un training, mecanismul stresului, de ce li se întâmplă, ce pot influența și ce pot controla, și ce pot face chiar singuri pentru a se reechilibra treptat, pentru a redeveni optim funcționali.

Alți oameni vor avea nevoie, în plus, să continue cu servicii specializate, oferite de experți: coaching pentru a-și optimiza deciziile și a-și depăși unele credințe limitative, terapie și consiliere pentru a vindeca traume ori a se reconsolida, ca personalitate.

Da, sunt resurse scumpe, de aceea e important să adresezi problema cu intervenția corect aleasă. În schimb, grija pe care le-o acorzi oamenilor tăi se va întoarce prin loialitatea lor și creșterea productivității.

3. Construiește o cultură a grijii și considerației pentru tine și oamenii tăi

La nivelul organizației, înțelept ar fi să creăm intern ori să planificăm bugete pentru a cumpăra din extern servicii de well-being, de coaching pentru manageri și angajați. Sunt lucruri care să îi ajute pe oameni să piardă mai puțin și să se recupereze mai rapid după episoade de criză. Și da, foarte probabil, deciziile de business vor fi mai bune dacă vor îngloba, preventiv, mai multă dimensiune emoțională, mai multă stare de bine pentru oameni și mai puțin profit brut cu orice preț. Deoarece iată, „cu orice preț” pare să devină o expresie ce ne poate costa mai mult decât putem duce…

Ce se întâmplă cu emoțiile clienților noștri?

Toate întrebările pe care le avem cu privire la viitorul apropiat afectează modul în care ne comportăm nu numai la locurile noastre de muncă, ci și în magazine. Așadar, nu putem interacționa cu clienții noștri așa cum o făceam înainte, pur și simplu pentru că nu putem continua să jucăm același joc atunci când s-a schimbat întreaga planșă.

Ar fi util să ne punem întrebări de genul: „Oare ­modul în care e împărțit magazinul meu acum este stresant pentru clienții mei?”, „Petrec ei aceeași perioadă de timp interacționând cu produsele? Și dacă nu, ce parte din experiență le lipsește? Cum va afecta acest lucru deciziile lor? Cum îi pot face eu să se simtă mai bine/în siguranță?”

Pericolele percepute, fie că sunt reale sau construite, produc emoții și schimbă modul de a interacționa; ar fi logic să măsurăm aceste emoții, să încercăm să înțelegem noul comportament pe care îl provoacă acestea și să implementăm strategii adaptate lor, concepute pentru a le face față.

Din fericire, cu progresele științei, putem conta pe tehnologii precum codarea facială, care poate fi folo­sită pentru a detecta nivelul emoțiilor de bază precum fericirea, tristețea, frica sau furia, și care pot fi utilizate de la distanță, printr-o cameră web funcțională. Da, tes­tarea întregii experiențe kinestezice în magazin este mai bună atunci când acest lucru este posibil, dar, în final, va trebui să ne bazăm pe văz ca simț principal în procesul de luare a deciziilor mai mult decât oricând. Atât simțul vizual, cât și efectul său asupra emoțiilor și deciziilor pot fi testate pe un ecran.

Acum, singura întrebare este: „Vor recunoaște în sfârșit brandurile că emoțiile sunt „motorul” din spatele deciziilor?” Vor decide să abordeze acest nou peisaj emoțional dintr-un punct de vedere științific și bine planificat? Sau nu am învățat nimic și ne vom arunca în această criză cu instrumentele de comunicare interne și externe pe care le-am avut înainte?
Sperăm că răspunsul este prima opțiune și suntem gata să ajutăm.