Dupa prima perioada de timp petrecuta aici, dupa ce am primit primele rezultate ale vanzarilor, am inceput sa simt ca oamenii au multa incredere in mine, ceea ce m-a surprins in acel moment, pentru ca increderea este o problema foarte importanta in Romania, din cauza trecutului. Am mai observat ca aici oamenii nu sunt obisnuiti sa se lupte pentru o idee, sa isi impuna vointa. Oamenii doresc sa fie placuti de seful lor, de colegi si de aceea prefera sa nu se contrazica pentru o idee care ar putea aduce plus valoare unui produs, ambalaj. Desigur ca mediul in care lucram trebuie sa fie placut, dar suntem aici sa ne indeplinim obiectivele de business. Oamenii joaca in viata mai multe roluri - de angajati care isi face treaba la serviciu, de persoane care ies impreuna cu colegii la un restaurant chiar daca s-au contrazis pe o tema de business la birou.
Aceste roluri sunt dificile pentru romani, pentru ca se gandesc ca daca se contrazic pe o tema cu seful, acesta nu ii va mai placea sau chiar ii va concedia. In alte tari din Vest nu este nicio problema pentru angajati sa lupte cu argumente pentru ideea lor, iar dupa aceea sa iasa la o bere impreuna. Romanii iau totul foarte personal, orice observatie facuta. Si de fapt nu cred ca este neaparat ceva specific romanesc, este specific popoarelor latine, in general, care sunt mult mai emotionale. Ca sef, daca nu sunt multumit de randamentul pe care il da un angajat prefer sa discutam, sa vorbim despre acest subiect. Personal, imi place sa ma lupt in argumente, de dragul adevarului, sa discut si sa dezbat cum putem fi cei mai buni. Romanii sunt insa foarte flexibili si dispusi sa invete. O alta diferenta, este modul de a aborda lucrurile, de a atinge targeturile propuse. In vestul Europei, angajatii sunt focusati pe probleme, merg mult in detaliu si ajung mai greu la solutii. In schimb, romanii sunt orientati spre gasirea de solutii. Intotdeauna le gasesc, pentru orice probleme. Aici lucrurile se misca mult mai repede, oamenii se adapteaza imediat, reusim sa lansam produse cu succes intr-un timp foarte scurt, ceea ce nu se intampla in Elvetia spre exemplu, unde se fac planuri detaliate, analize de marketing atunci cand se doreste lansarea unei inovatii.

Cum a influentat criza economica relatiile dintre dumneavoastra si angajati? Ce schimbari a adus?
Nu a trebuit sa ne schimbam mentalitatea, atitudinea, pentru ca in fiecare an am avut crestere, in ciuda crizei, de 15%. In plus, am crescut exporturile in fiecare an. Nu a trebuit sa concediem angajati din cauza crizei economice. Ceea ce s-a schimbat a fost atitudinea angajatilor fata de angajator. Mesajul a fost clar de la inceput - suntem aici sa dezvoltam ceva frumos. Cei ce doresc sa participe la proiect si sa se dezvolte in aceasta companie, sunt mai mult decat bineveniti. Daca in schimb nu vad niciun interes, nimic interesant, atunci sunt liberi sa isi gaseasca un alt job. Oamenii au stiut de la bun inceput care este situatia si fluctuatia de personal din 2010 s-a situat in limite normale. S-a schimbat in ultimul timp si numarul de aplicanti, mult mai mare, nu numai in productie ci si in alte departamente cum ar fi financiar, marketing, vanzari. Desigur, toti se gandesc, da, avem de ales intre atatia candidati, insa daca nu sunt pasionati de ciocolata, de Heidi, atunci nu au nicio sansa.

Cati oameni lucreaza in compania Heidi?
In total 320 de oameni, 200 in productie si 120 fie aici, fie in strainatate in vanzari, marketing, logistica, tehnic, back-office.

Spuneati ca sunteti apropiat de angajatii dumneavoastra. Ce modalitate de adresare preferati din partea lor?
Stiu ca in limba romana sunt alte grade de politete, dar pana una alta este o problema de limba. Folosirea gradului de politete "dumneavostra" spre exemplu, este in opinia mea legat mai mult de cultura, decat de o relatie specifica. In opi nia mea, nu trebuie pusa o presiune foarte mare pe modalitatea de adresare, atat timp cat oamenii stiu ce trebuie sa faca si ce se asteapta de la ei. Relatia cu orice angajat este la fel de importanta, fie ca lucreaza in marketing sau productie, pentru ca orice persoana care contribuie la dezvoltarea companiei conteaza pentru mine la fel de mult. Nu m-am putut inchide intr-un turn de fildes si sa recurg la programari pentru oricine doreste sa aiba o intrevedere cu mine. Nu ma reprezinta ca si cultura si, de aceea, oricine este liber sa intre in birou atat timp cat nu sunt prins intr-o alta discutie.

Cum reactionati daca vreunul dintre angajatii dumneavoastra face o greseala?
Am observat ca romanii sunt obisnuiti sa fie pedepsiti, cred ca din cauza sistemului scolar, unde toata lumea scoate in evidenta doar lucrurile negative. Profesoara se uita ce ai facut gresit, in loc sa te felicite pentru ceea ce ai facut bine. Eu incerc sa motivez lucrurile bune, realizarile si sa nu scot in evidenta lucrurile rele, gresite. Ii motivez pe angajati spunandu-le ca au facut treaba buna si ii las pe ei sa judece singuri daca greseala pe care au facut-o este severa sau nu. Pentru mine este important nu sa ii pedepesc pe oameni, ci ca ei sa invete, sa isi asume responsabilitati in tot ceea ce fac. Romanilor nu le place sa isi asume responsabilitati.
In tarile din Vest, spre exemplu, oamenii isi doresc mai multe responsabilitati ca sa arate ce au invatat, cat de buni sunt, pentru a se dezvolta permanent, pentru a castiga mai multi bani, pentru a avea o viata mai frumoasa. Aici, in schimb, mai multe responsabilitati sunt vazute ca un efort mai mare, pentru ca trebuie sa ofere mai mult.

Cum va motivati echipa?
Prin feedback-uri pozitive in sedinta lunara, in care discutam rezultatele inregistrate in luna precedenta. Iesim impreuna la restaurant, facem excursii in alte tari. Anul trecut am organizat o excursie de o zi in Bulgaria, pentru ca am vazut ca nu toti ies peste hotare, am vizitat diferite obiective, organizam petreceri pentru angajati si familiile lor. Cel mai important, incercam sa cream, pentru fiecare, un mediu in care adevaratele abilitati sa fie puse in valoare. De aceea, sunt foarte strict in descrierea jobului, pentru ca fiecare sef trebuie sa stie de ce angajeaza o persoana. Sunt multi sefi care nu cunosc in detaliu un job description, astfel incat fiecare sa stie exact ce are de facut. Iar oamenii trebuie sa stie exact ceea ce se asteapta de la ei. Daca te duci la lucru doar pentru a supravietui, nu poti pune pasiune si emotie in ceea ce faci.