Crește importanţa managerilor care utilizează data science în crearea de valoare adăugată pentru companiile lor, a celor care au abilitatea de a transforma informațiile în avantaj competitiv

O avalanșă de informații cu care managerii intră zilnic în contact nu reprezintă întotdeauna un beneficiu în adoptarea deciziilor de business. De foarte multe ori, cantitatea uriașă de informație primită este utilizată parțial, ba chiar în anumite cazuri nu este deloc utilizată. „Sunt puține companii în România cu o cultură a datelor și care au sistemele și mentalitatea necesară pentru a extrage beneficii maxime din informațiile pe care le dețin”, spun consultanții de business, făcând referire la modul rudimentar în care aceste informații sunt interpretate.

Știința datelor sau în termen uzual internațional „data science” îmbină mai multe domenii, inclusiv statistica, metodele științifice și analiza datelor, pentru a obține valoare adăugată din datele colectate de companii pe baza unor cuvinte cheie sau pe baza unor algoritmi prestabiliți de managerii care au în atribuții dezvoltarea businessului respectiv.

Multe companii multinaționale au făcut din știința datelor o prioritate în ultimii ani și investesc masiv în aceasta. În sondajul realizat de Gartner în 2018, efectuat pe mai mult de 3.000 de directori IT, res­pondenții au clasat analizele și business intelligence drept tehnologii de top pentru propriile organizații. Directorii IT intervievați consideră aceste tehnologii ca fiind extrem de strategice pentru companiile lor și investesc în consecință. Mari companii de consultanță de business din SUA, China și Japonia confirmă faptul că în anul 2019 aproape 18% din produsele nou lansate pe piețele G8 sau BRICS repre­zintă inovații realizate exclusiv în baza informațiilor furnizate de sistemele AI ale liderilor de piață din diferite industrii.

Dintr-un noian de informații, care sunt cele relevante?

Trecerea de la informațiile brute la date relevante pentru businessul pe care îl derulează nu este însă deloc ușoară. Fără a avea pretenția unui tratat despre modul în care managerii pot utiliza informațiile, am realizat o selecție de reguli în utilizarea informației, reguli enunțate de personalități cu renume în mediul de business: Alvin Toffler, George Soros și Jacob Rothschild.

Prima dintre aceste reguli spune că o informație brută se poate transforma în date de business doar dacă managementul companiei identifică în mod clar impactul și consecințele acelei informații asupra companiei. Cea de a doua regulă, strâns legată de prima, spune că o informație verificată devine relevantă în momentul în care a fost stabilit dacă ea influențează mediul intern sau mediul extern companiei.

Acestea sunt concluzii ale unor oameni de afaceri cu experiență vastă, deoarece companiile dețin o adevărată comoară reprezentată de date, dar de multe ori nu știu cum să le selecteze. Pe măsură ce tehnologiile moderne au permis crearea și stocarea unui volum din ce în ce mai mare de date, companiile își modifică strategiile pornind de la propriile selecții de informații transformate în date. Dar, adesea, aceste informații sunt doar stocate în baze de date, fără a fi procesate.

Ce caută managerii în datele colectate

Semnalarea unor tendințe în analiza datelor existente prezintă însă anumite riscuri de calibrare a transformării businessului. Riscul enunțat în a treia regulă de utilizare a informațiilor se referă la stabilirea tendințelor cu potențial independent de tendințele de nișă, astfel încât transformarea să fie calibrată optim pentru businessul respectiv. „Este sigur că o majoritate de clienți va susține că dorește produse alimentare mai sănătoase. Este cert însă că doar o parte dintre aceștia își vor permite să le achiziționeze, pentru că vor avea alte costuri”, spune Alvin Toffler în argumentarea di­ferențelor între tendințele generale și cele de nișă.

Din acest motiv, tendințele trebuie abordate și din pers­pectiva misiunii și a viziunii companiei pe termen lung – regula numărul 4. Astfel, transformările determinate de utilizarea informațiilor vor fi adaptate valorilor companiei și riscul unor decizii eronate se reduce substanțial.

„Pilonii pe care se sprijină întreaga construcție sunt, în continuare, viziunea și misiunea, alături de valorile companiei și obiectivele BHAG (Big, hairy, audacious şi goal), urmează setarea obiectivelor strategice, alegerea strategiei potrivite, implementarea și managementul performanței. Abilitatea managerială de a identifica în mod direct impactul la nivelul businessului, de a putea avea o înțelegere holistică și de a construi mai multe scenarii de business, este esențială. Cheia pentru «relevanța» informației este impactul în obiectivele strategice. Desigur, în practică nu este chiar atât de ușor. În acest context, liderii au nevoie de ceea ce se cheamă «helicopter view». Ar putea fi abilitatea care face di­ferența”, consideră Cătălin Stancu.

Cum se poziționează managerii în raport cu informațiile deținute

Prelucrarea datelor și interpretarea informațiilor deținute de o companie stau la baza planificărilor pentru dezvoltarea businesului. În funcție de dimensiunile și capacitatea companiei de a investi în noile tendințe, managerii pot stabili dacă urmează o tendință nouă sau adaptează portofoliile de produse și servicii la tendințele deja consolidate, așteptând o altă oportunitate care se pliază mai bine pe viziunea și valorile firmei.

În cazul liderilor de piață, utilizarea informațiilor rezultate din interpretarea datelor poate avea însă și o altă semnificație. Într-un interviu publicat de Financial Times în 2018, George Soros susține că „Rolul liderilor de piață este să influențeze piața pe care activează prin stabilirea unor direcții prin care să își mențină statutul de lideri”. Cu alte cuvinte, liderii au capacitatea de a elabora strategii și, eventual, schimba direcțiile spre care se îndreaptă piața, dacă acea direcție nu este în avantajul lor. Afirmația lui Soroș este demnă de reținut în contextul în care, în anumite cazuri, managerii decidenți ar putea lua decizii raportat la tendințele semnalate de informațiile primite prin interpretarea datelor fără să țină seama de capacitatea liderilor de piață de a întoarce sau de a schimba direcția unei tendințe. Un exemplu concludent în acest sens este piața automobilelor, piață pe care se înregistrează în ultimii ani o explozie a vânzărilor de automobile cu motoare foarte puternice, cu prețuri foarte mari, deși tendința globală este de dezvoltare a segmentului de motoare electrice.

Un alt aspect pe care managerii trebuie să-l considere important în adoptarea deciziilor, în urma ­interpretării datelor, este generatorul informațiilor interpretate. În cazurile în care sursa informațiilor nu este neutră și are legături de business cu piețele la care face referire, atunci factorul „timp” devine extrem de important, deoarece generatorul de informație a fost primul care a avut acces la aceste date și poate deveni, în termeni bursieri, „formator de piață”. Adică poate influența prețuri, comportamente de achiziție sau chiar comportamente de consum.

În funcție de aceste interpretări, devine esențială capacitatea managerilor de a transforma informațiile deținute în avantaj competitiv în raport cu concurenții, pentru dezvoltarea ulterioară a businessului. Deciziile strategice, de configurare a unor direcții sau de abandonare a altora, vor face din acest moment diferența, pe baza informațiilor deținute de fiecare companie în parte, dar și pe baza modului în care aceste informații au fost interpretate și utilizate de manageri.

În 2019, la retragerea din funcția de președinte al RIT Capital Partners (unul dintre cele mai importante fonduri de investiții din SUA), Jacob Rothschild a punctat importanța științei utilizării informației în crearea avantajului competitiv. „În afaceri, importanți nu sunt banii, pentru că pe aceștia îi poți împrumuta. Nici activele, pentru că există o mulțime de formule prin care le poți obține: închiriate, în leasing sau în rate. Într-un business profitabil, important este să folosești informațiile pe care le deții pentru a obține un beneficiu mai mare decât concurenții tăi, pornind de la premisa că ei dețin informații la fel de valoroase ca tine. Avantajul competitiv obținut este esenţial și acesta a fost criteriul pe baza căruia am ales noul președinte la RIT Capital Partners”, a precizat Jacob Rothschild.

Citeste si Elena Badea, Managing Partner, Valoria: „Cea mai bună informație este cea corectă, care are 100% acuratețe și primită la timp, chiar în timp real”