Cu umorul negru care ne este caracteristic, recunoastem adeseori ca Romania a ajuns un paradis al produselor falsificate. Practic, se falsifica orice, in orice domeniu: de la programe de calculator, CD-uri, aparatura electronica si electrocasnica, pana la parfumuri, tigari si bauturi; de la medicamente, in frunte cu celebra Viagra, la materiale de constructii sau baterii si accesorii de mobilier, pana la pasta de dinti si sampoane, detergenti sau ustensile de bucatarie.

Contrafacerile - un tun intre unu si trei miliarde de euro

Romania a ajuns, in ultimii ani, paradis al produselor falsificate

Cu umorul negru care ne este caracteristic, recunoastem adeseori ca Romania a ajuns un paradis al produselor falsificate. Practic, se falsifica orice, in orice domeniu: de la programe de calculator, CD-uri, aparatura electronica si electrocasnica, pana la parfumuri, tigari si bauturi; de la medicamente, in frunte cu celebra Viagra, la materiale de constructii sau baterii si accesorii de mobilier, pana la pasta de dinti si sampoane, detergenti sau ustensile de bucatarie.

Fara sa fi scapat inventivitatii falsificatorilor nici alimentele, vinul sau chiar tanara moneda europeana. Chiar si romanii s-au lansat cu entuziasm in afacerea cu falsificarea banilor. Cazul grupului de conationali prinsi nu de mult la Budapesta, unde operau intr-o echipa mixta cu infractorii unguri este cel mai recent, fara sa fie singurul de acest gen.

Produsele contrafacute detin un sfert din economia mondiala

Fenomenul contrafacerilor este atat de bine insinuat in viata cotidiana a romanilor si atat de larg raspandit, incat practic a scapat de mult de sub control. Lucru care se observa cel mai bine, atunci cand vine vorba de dimensiunile sale. E greu sa gasesti doua puncte de vedere identice sau apropiate in aceasta chestiune. Estimarea pierderilor cauzate de flagelul falsurilor pleaca de la cel putin un miliard de euro anual si merge pana la aproape 3 miliarde.

Pe care dintre aceste cifre sa o acceptam ca fiind reala? Greu de spus, tocmai pentru ca fenomenul contrafacerilor este eminamente subteran, pus la cale si desfasurat departe de ochii lumii. Invizibil prin natura sa ilegala, el iese la suprafata doar atunci cand intra in contact cu consumatorii, ocolind de multe ori cu dibacie circuitele comerciale oficiale.

Se afirma, de obicei in cadrul pretios si steril al unor simpozioane, cu sau fara participare internationala, ca o treime din produsele comercializate in Romania sunt contrafacute. Dan Docan, Presedintele Asociatiei Romane pentru Combaterea Contrafacerilor (ARCC) merge mai departe si avanseaza o ipoteza de-a dreptul socanta: sase din zece produse comercializate pe piata interna sunt falsuri.Oricine si-ar putea pierde capul in fata acestui sumbru tablou. Sa ne pastram, totusi, calmul si sa nu uitam ca falsurile nu sunt in nici un caz o "prioritate" romaneasca. Peste 25% din economia mondiala o reprezinta produsele contrafacute. Valoarea lor, estimate evident, caci o evidenta stricta este imposibil de tinut, depaseste 450 de miliarde de dolari, adica aproape o zecime din comertul desfasurat pe intreg mapamondul. Statele Unite domina topul destinatiilor marfurilor falsificate, cu 250 de miliarde pe an. Nici Uniunea Europeana nu arata mai bine, din acest punct de vedere. Potrivit statisticilor, rata de crestere anuala a produselor confiscate la granitele statelor membre ale Uniunii Europene este de 300% in cazul celor contrafacute si de 1.500% pentru cele piratate in domeniul audio-video.

Consumatorii, producatorii si statul - victimele falsurilor

Economia europeana pierde anual peste 450 de milioane de euro numai la capitolul bauturi contrafacute. Iar dinamica acestor cifre anuntavremuri si mai grele. Ofensiva falsificatorilor pare sa devina din ce in ce mai agresiva. Per ansamblu, in spatiul comunitar, falsurile s-au inmultit de zece ori de-a lungul ultimilor opt ani: de la 10 milioane la o suta de milioane de produse au fost depistate ca atare. S-au schimbat si zonele de interes ale falsificatorilor. In 1998, erau interesati - cu precadere- de tigari, CD-uri, parfumuri si imbracaminte. Astazi, se ocupa de pungile de Persil, ceaiurile Lipton, aparatele Gilette, telefoanele Nokia, tuburile de Colgate si imprimantele HP. Dar IT-ul le bate pe toate. Marile zone de interes ale falsificatorilor sunt, in prezent, programele pentru calculator, jocurile pentru calculator, muzica si filmul. Intotdeauna in pas cu moda, Romania s-a conformat imediat acestor tendinte, devenind o piata extrem de profitabila pentru pirati, in domeniile mentionate mai sus.

Si modul de lucru al acestora s-a perfectionat: de la tarabele de altadata sau abor-darea clientilor ocazionali prin statii de autobuz si intersectii, falsificatorii au patruns in marile magazine sau, mai nou, actioneaza direct pe Internet, unde practica preturi la fel de mari cu cele ale produselor originale, pentru a adormi suspiciunile cumparatorilor.

Asadar, fenomenul falsurilor este global. Nici o tara, oricat de dezvoltata economic si oricat de bogati ar ficetatenii ei, nu scapa din "imbratisarea" perfida a contrabandistilor si falsificatorilor. Desigur, incidenta ilegalitatilor este mult mai ridicata in tarile cu economie de piata in formare si in tarile cu un grad pronuntat de saracie, cum este si Romania. Dar nici in alte parti, cu predilectie in tarile puternice, pretinzand un ni-vel mai inalt de civilizatie, nu poate fi evitat acest cosmar. Statele Unite este o victima preferata, dar nici spatiul comunitar european nu scapa de asaltul lor. Goana dupa chilipiruri, ignorarea legii si indiferenta fata de ea au, peste tot in lume, aceleasi me-canisme psihologice. Asa se face ca contrafacerea a devenit una dintre cele mai banoase afaceri. Amatorii de comparatii au descoperit ca, in timp ce un kilogram de canabis aduce un profit de 2.000 de euro, un kg de CD-uri mareste profitul pana la 3.000. Tentatia este, deci, uriasa.

Ceea ce nu reprezinta vreun alibi sau scuza pentru autoritatile romanesti. Dimpotriva, tendintele tot mai agresive ale economiei subterane, remarcate in ultima vreme, trebuie contracarate prin masuri mult mai energice decat cele aplicate pana acum. Razboiul dus de societate impotriva falsificatorilor este un razboi de lunga durata, un razboi de uzura, ale carui transee nu trebuie abandonate nici un moment, sub nici un pretext. Contrafacerile reprezinta cu siguranta zona economiei negre cea mai pernicioasa pentru societate. Multora li se pare benign si absolut lipsit de semnificatie sa cumpere la colt de strada un produs falsificat: o geanta, o bluza, un parfum, avand eticheta originala, dar oferite pe un ton confidential, la un pret derizoriu. Pomana curata, se bucura in sinea sa, cu prefacuta sau autentica inocenta, amatorul de astfel de ocazii. Fara sa-si puna vreo clipa problema consecintelor intr-un plan mai general.

"Iar aceste consecinte sunt si numeroase si grave, sustine analistul Florea Suiu, de la Bimos. Pentru ca, in pofida unei impresii cvasigenerale, contrafacerile fac victime. Si nu putine.

Pe lista neagra a falsificatorilor

"Mai intai este statul, de care de obicei ne pasa prea putin. Prin comercializarea produselor contrafacute sau piratate, acesta este vaduvit de taxele vamale ce i se cuvin, de TVA-ul aferent, in fine de impozitul pe profit si pe salarii corespunzator. Cu ce sunt afectati, insa, consumatorii si, pe un plan mai larg, cetatenii? Ei bine, din insumarea efectelor tuturor acestor infractiuni la scara nationala, rezulta un buget mai mic, de cele mai multe ori neindestulator, echivalent cu o serie intreaga de nevoi sociale nesatisfacute sau amanate la calende.
Pierd masiv si firmele de buna credinta. Pe langa ingustarea naturala a pietei, datorita concurentei neloiale ce li se face, ele mai pot fiafectate direct si extrem de grav, atunci cand propriile produse si marci sunt falsificate. De obicei, brandurile notorii sunt si cele mai des atacate. Atunci cand "clasica" tentative de contrafacere este dublata si de intentia de a distruge reputatia celui "atacat", prin copierea marfii la un nivel calitativ inferior, avem un caz indiscutabil de parazitare a brandului. Cu efecte dezastruoase asupra imaginii firmei si a increderii consumatorilor in ea. Urmeaza, mai departe, restrangerea productiei, concedieri masive, micsorari de salarii, scaderea standardului de viata.
Lantul pagubitilor nu se opreste aici. Amintiti ultimii, consumatorii se aflape primul plan. Pentru ei functioneaza economia neagra a contrafacerilor. Si tot ei decid in ultima instanta, prin preferintele lor, fizionomia si structura pietei, care dintre actorii pietei rezista si care dispare. Unele produse falsificate se defecteaza repede, lasandu-le gustul amar al unor bani pierduti. In alte cazuri, lucrurile se complica. Bauturile alcoolice si nealcoolice, produsele alimentare, sampoanele, le pot ameninta direct sanatatea.

"Placa turnanta" intre Occident si Orient

La fabricarea unor asemenea produse, nu sunt admise abateri de la standardele de igiena si calitate stabilite oficial. Fapt care nu-i prea intereseaza pe falsificatori. Fie ca sunt preocupati doar de obtinerea de profituri rapide, fie ca nu dispun de dotarile tehnice corespunzatoare, acestia arunca pe piata produse de-a dreptul nocive pentru sanatate. Cu consecinte dintre cele mai neplacute pentru cei care la folosesc. Inselati in asteptari sau, chiar, simtindu-se escrocati, consumatorii vor refuza sa mai achizitioneze marfurile sub marca respectiva, chiar daca sunt originale, pentru simplul, dar falsul motiv ca"clona" lor, marfa contrafacuta cumparata in conditii obscure, le-a provocat suferinte. De aici si pana la prabusirea unor producatori, mici sau mari, nu e o distanta prea mare. Iar esecul se propaga, de obicei, in progresie geometrica. Este de ajuns ca un zvon sa se raspandeasca pe piata, ca sa se produca ireparabilul.

Toate acestea se rasfrang, in final, asupra climatului social si economic. Vazand slabiciunile manifestate in protejarea proprietatii intelectuale, haosul care guverneaza piata, ostilitatea mediului de afaceri, investitorii se retrag prudenti spre alte orizonturi pentru a nu-si periclita banii aiurea. Din aceleasi motive, si marile companii internationale, producatoare sau distribuitoare de marfuri vor proceda la fel. De aici si pana la franarea dezvoltarii economice intr-un stat prea ingaduitor cu falsificatorii nu este decat un pas.

Intr-o astfel de postura se afla si Romania, mentionata in SPECIAL 301 WATCH LIST, document intocmit de americani si cuprinzand tarile "proscrise", adica tarile care nu prea respecta drepturile de proprietate intelectuala. Nici Uniunea Europeana nu ne vede cu ochi mai buni. Nu demult, Romania ocupa - intr-un studiu comunitar - un neonorant loc doi in Europa, dupaUcraina, ca piata de desfacere pentru produsele contrafacute.

S-ar putea ca aceste aprecieri sa nu fie prea exacte si sa contina o apreciabila doza de exagerare. Cert este ca pirateria este in floare in pietele, chioscurile, angrourile, micile magazine si- nu va mirati prea tare- chiar in marile magazine romanesti. Tigari cu denumiri necunoscute, dar comercializate la jumatate de pret, whisky sau alte bauturi fine, ieftine ca braga, celebra vodca despre care toata lumea stie bine cat este de otravitoare, CD-uri (7 din 10 sunt piratate), branza telemea vanduta de taranci in gura pietelor direct din papornite, aparatele de radio marca Philis (observati lipsa literei P in denumire), pantofide sport AdidaS (cu S mare) si inca multe altele, comercializate prin cele mai sordide chioscuri si chiosculete. Cumparatorul obisnuit sa recunoasca numele citind repede doar prima silaba, fara sa-l mai parcurga in intregime, se pacaleste usor, convins fiind ca a dat de marca originala.

Chiar daca isi da seama de realitate, cumparatorul achizitioneza deseori asemenea produse, considerand ca- daca veniturile sale sunt mizerabile – iata ca norocul ii pune la dispozitie acest instrument de economisire. Este un rationament de care ar trebui sa tina seama cei care sa grabesc sa eticheteze consumatorul roman drept neinformat si needucat. Dimpotriva, este foarte bine informat, uneori la fel sau chiar mai bine decat cel din Vest. Numai ca romanii nu dispun de banii occidentalilor pentru a-si satisface gusturile.

Daca a ajuns o tara in care abunda contrafacerile, acest lucru nu inseamna ca Romania le si produce in intregime. "Cele mai multe sunt aduse din import (cat, nu se stie), iar pe primul loc se plaseaza China, cu 50-60% din totalul produselor de acest soi. Urmeaza, in acest clasament sui-generis, Turcia - cu 20%, Bulgaria si Ungaria - cu cate 10%", este de parere Gabriel Turcu, reprezentant al Asociatiei Romane pentru Combaterea Contrafacerilor REACT Romania.

Nu de strategii ducem lipsa

Denumit parca in ironie "Europa", complexul cu acest nume de la marginea cartierului Colentina, este raiul evaziunii fiscale, practicate de afaceristii chinezi pripasiti prin Romania. In acest cartier general al raului, se fac de peste un deceniu tranzactii fictive sau oculte, care pagubesc sistematic statul roman cu sute de milioane de dolari. Autoritatile cunosc perfect situatia, dar in afara unor controale de rutina, soldate cu amenzi si confiscari de marfa simbolice pentru traficul ce are loc aici, nu si-au pus inca problema sa starpeasca din radacini acest focar al ilegalitatilor. Se pare ca afacerea renteaza pentru notabilitatile noastre. Cam acelasi lucru se intampla si la complexele "Niro", "Doraly", "Dragonul rosu", unde in ciuda evidentelor, riposta autoritatilor este palida si rutiniera. Cum s-ar spune, autoritatile sting focul cu lingurita.

Un lucru trebuie clarificat. Printre marfurile chinezesti aduse pe piata romaneasca exista contrafaceri care sar in ochi. Atat de grosolan sunt realizate, incat oricine le observa, fara nici un efort. Exista, pe de alta parte, tot mai multe produse atat de bine falsificate, incat pot insela si ochiul vigilent al unor inspectori cu experienta. Constatarea nu apartine specialistilor romani, ci insusi sefului directoratului pentru taxe din UE, John Pulford.

Anul trecut, Romania ar fi pierdut - din cauza contrafacerilor - intre 750 de milioane si un miliard de euro. Cifrele nu sunt, bineinteles, exacte si, dupa parerea unor analisti, in realitate ele ar ficu mult mai mari. Ca sa intre pe teritoriul Romaniei, importurile trec prin vami. Aproape 4 milioane de produse susceptibile de a fifost contrafacute au fost retinute de vamesi in primul semestru al anului. E mult, e putin? Dupa un vechi si prost obicei, autoritatile vamale nu ofera cifre comparative, facand imposibila orice analiza. Nu trebuie omis faptul ca multe grupe de produse sunt importate pe baza unor simple "declaratii de conformitate" date de importatori, care precizeaza ca produsul importat este corespunzator sau poarta sigla (am vazut cat de nesigura) a Uniunii Eurpene. Ceea ce intinde practic o generoasa mana de ajutor contrabandistilor - arabi, turci, asiatici, dar si de prin alte parti.

In razboiul purtat impotriva contrafacerilor, exista teoretic o puternica mobilizare de forte: garda financiara, vama, politia economica, DIICOT, Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, apoi Asociatia Romana pentru Combaterea Contrafacerilor - ARCC, circa 250 de organizatii neguvernamentale de protectia consumatorilor etc. Despre prestatia celor 250 de organizatii, Dan Docan are o parere extrem de rezervata.

Fara nici o retinere, trebuie recunoscut ca rezultatele nu sunt pe masura acestei desfasurari de forte. Nici logistica, nici pregatirea, nici consecventa actiunilor nu fac fata ofensivei in crestere a falsificatorilor. Se tot vorbeste si se tot promite ca va avea loc o actiune de specializare profesionala a magistratilor. Daca ei, care se pronunta intr-un caz sau altul de contrafacere, nu inteleg bine despre ce e vorba, atunci efortul celorlalti parteneri - garda, politie, vama- este practic compromis. Lucru care s-a intamplat, de altfel, de zeci de ori pana acum.

Lipsa de coordonare a e forturilor este, de asemenea, evidenta, asa cum nu se poate vorbi despre vreo strategie comuna. ARCC a promis sa monitorizeze piata si sa intocmeasca o baza nationala de date pentru uzul organismelor implicate in combaterea contrafacerilor. Este vorba de politie, vama, justitie. Aceeasi promisiune a facut-o si ANPC. Nu stim in ce stadiu de realizare se afla aceste generoase intentii, dar se pare ca pasii facuti sunt cam putini si cam rari.

Falsificatorii - tot mai indrazneti

Din nefericire, de multe ori, lupta cu contrafacerile se reduce numai la amenintari proferate pe la reuniuni si conferinte, precum si prin promisiuni repede uitate. UGIR 1903 si-a anuntat cu publicitatea de rigoare intentia de a relansa programul "Fabricat in Romania", initiat si esuat cu ani in urma. Dorim sa ne impunem marcile, in primul rand pe piata interna, clamau plini de entuziasm oficialii industriasilor romani. S-a mai auzit, dupa aceea, ceva despre proiectele lor? "Ne lovim foarte mult de opacitatea Parchetului, se plangea intr-o conferinta de presa Gabriel Turcu. La adresele noastre despre stadiul unor dosare, ni se raspunde foarte tarziu sau deloc." In fata unui dezinteres atat de cras, comentariile par de prisos.

Poate si datorita slabiciunii evidente a autoritatilor, falsificatorii au devenit tot mai indrazneti. Au parasit decorul strazii, intinzandu-si tentaculele asupra marilor magazine. Dupa afirmatiile reprezentantilor ARCC, magazinul "Unirea" din buricul Capitalei, dar si cele doua mall-uri au fost (si poate mai sunt) adapostul unor marfuri de provenienta dubioasa. Intr-o prima faza, asupra celor prinsi si gasisi vinovati a plutit riscul unor procese costisitoare, dar intre timp se pare ca lucrurile s-au mai calmat.

Astfel, a ajuns sa se spuna in gura mare ca suntem neputinciosi in lupta cu contrabanda si contrafacerile, desi avem o legislatie anti-contrafacere buna. Dar care nu prea este aplicata, din motive pe care toata lumea le cunoaste, dar se fereste sa le arate cu degetul. S-ar putea sa fie adevarat, desi ne indoim de justetea acestei afirmatii in integralitatea ei. Iata cateva mostre, destul de sugestive, de imprecizii legislative care sustin ca si in acest domeniu stam destul de precar. In primul rand, s-a semnalat in repetate randuri, de catre firmele "patite", canotiunea de brand nu este reglementata sub aspect legislativ. Motiv pentru care asa-numita parazitare a brandurilor nu prea poate fi sanctionata. Nici Legea marcilor (84/1998), nici Legea privind publicitatea (148/2000) nu sunt de prea mare ajutor in instrumentarea cazurilor de parazitare a marcilor.
Nu este nevoie de prea multe argumente pentru a sustine ca legislatia unui stat formeaza un tot organic, ca diferitele reglementari sunt corelate intre ele. Pentru legislatia romaneasca, nu e vorba de o conditie fireasca, ci de un deziderat niciodata realizat. De multe ori, legile se bat cap in cap intre ele, fara a mai aminti caracterul lor confuz sau incomplet. Chiar si Codul fiscal, discutat si rasdiscutat de o multime de specialisti inainte de aprobare, sufera de aceleasi boli: confuzie, lipsa unei autentice gandiri economice la baza deciziilor sale. Marind accizele la tigari si bau turi alcoolice, Ministerul Finantelor a deschis larg poarta contrafa cerilor si contrabandei. Astea sunt rezultatele unor decizii si reglementari luate fara o minima cunoastere a tendintelor pietei. Decizii obsedate de o singura idee: sa aduca bani la buget cu orice pret.

Contrafacerile in Uniunea Europeana

• aproximativ 95 de milioane de bunuri contrafacute si piratate au fost confiscate la granitele spatiului comunitar, in ultimii ani;
• Dintre ele, 42 de milioane de marfuri erau bunuri de larg consum: cosmetice, pasta de dinti, sampoane, detergenti, piese auto, parfumuri, telefoane mobile s.a.
• Nu au lipsit din "recolta" vamesilor nici produsele alimentare, bauturile alcoolice si medicamentele, reprezentand circa 4% din totalul marfurilor confiscate;
• falsificarea bunurilor de lux se ridicala doar 1%;
• companiile europene au pierdut din aceasta cauza intre 400 si 800 milioane de euro pe piata interna, la care se adauga alte 2 miliarde de euro in afara spatiului comunitar;
• nu e vorba numai de diminuare profitului, rezervat actionarilor si managerilor, ci si de amenintarea cu pierderea a numeroase locuri de munca, ca si expunerea consumatorilor la riscurile induse de produse de slaba calitate si chiar periculoase pentru sanatate.

Ce se mai falsifica in Romania

• parfumuri: dupa surse din domeniu, mai mult de jumatate din parfumurile de pe o piata de peste 50 de milioane de euro sunt contrafacute. Originea lor este cu precadere Turcia si Grecia.
• bauturi spirtoase: detin recordul absolut - circa 90% din oferta pietei este contrafacuta; evaziunea este evaluatala un miliard de euro.
• medicamente: antibiotice, hormoni, steroizi, vasodilatatoare, antiepileptice, antihistaminice. Nu exista o evidenta acceptabila a falsurilor care circula pe piata romanesca.
• absorbante: se estimeaza ca minimum 10% din piata este acaparata de contrafaceri. Afectand interesele celebrei companii Procter& Gamble in Romania.
• tigari: este superfluu sa mai amintim notorietatea contrafacerilor de tigari. Printre cele mai mari capturi din ultima vreme se numara cele doua milioane de pachete confiscate la granitele de vest si de sud ale tarii.
• muzica: desi nu sunt disponibile cifre cat de cat apropiate de realitate, rata de crestere a CD-urilor piratate se ridica la 78%, plasand Romania printre cele mai vulnerabile tari europene. Sau, printre cele mai melomane.

Holograma si marca PRO Q

Holograma cu acest nume este, de fapt, o eticheta de securitate, un marcaj securizat, initiat de ANPC. El se poate aplica pe o gama larga de produse, fara a putea fi desprins ulterior. Scopul sau este de a proteja interesele si drepturile consumatorilor, protejand marca originala pe intreg lantul de comercializare. ANPC pretinde ca implementarea acestui proiect ii oblige pe comercianti la cheltuieli neglijabile. Marca PRO Q este conferita magazinelor care vand marfuri originale, pentru a le deosebi de celelalte, dintre care unele ar putea comercializa si produse contrafacute. Atestarea este facuta de ARCC si, o data cu aceasta, o noua meserie si-a facut aparitia in nomenclatura romanesca: cea de evaluator de contrafaceri. Cateva sute de magazine din intreaga tara au obtinut, pana acum, marca PRO Q.

@page_break@

Cum ne otravim incet si in proportie de masa

Discutie cu Radu Morariu, director general al Organizatiei Patronale a Industriei Alcoolului si Bauturilor Alcoolice - GARANT

Bauturile alcoolice detin un loc prioritar pe agenda fasificatorilor de produse. Se vehiculeaza ideea ca valoarea contrafacerilor ar fi atins deja o jumatate de miliard de euro, iar organizatia dumneavoastra a semnalat cu consecventa nocivitatea si extinderea acestui flagel. Simtiti o ameliorare a situatiei in ultimul timp?

Greu de apreciat. Falsificatorii de bauturi alcoolice n-au disparut, sau daca a disparut o parte din "vechea garda", i-a luat locul alta, mai ales ca in jurul acestui tip de afacere roiesc destui puternici ai zilei. Sunt bani multi la mijloc si interese mari. De aceea si pierderile din domeniul nostru sunt atat de mari. In Romania, capacitatea instalata de producere a alcoolului etilic insumeaza trei milioane de hl. La Finante, este raportata o capacitate de circa 500.000. Cifra luata de buna, fara sa se scandalizeze cineva, desi este de sase ori mai mica decat cea reala. De ce, oare? Cum a fost posibil ca acum cativa ani, sa dispara fara urma cinci tone de banderole pentru securizarea sticlelor de bauturi?  Nimeni n-a fost prins, nimeni n-a fost tras la raspundere.

Acum a aparut holograma PRO Q...

Alta poveste greu de inteles. Elementele de siguranta sunt facute in strainatate, tocmai pentru a se evita sustragerea lor. Ei bine, ne-am trezit cu banderole aduse clandestin de afara. Cineva a avut "intrare" la producator. Iar acel cineva nu putea fi un oarecare, un amarat de falsificator.

Deci razboiul impotriva falsificatorilor este departe de a se apropia de final.

Foarte departe. Ce ne ingrijoreaza intr-o masura la fel de mare este ceea ce se intampla cu precadere in Centrul Transilvaniei. Aici se produce pe scara larga asa-numitul rachiu din bucate, grau sau porumb. In procesul de fabricatie al acestuia nu este insa inclusa faza de rafinare, prin care sunt eliminate aldehidele, cetonele, alcoolul metilic. Toate sunt substante toxice, afectand organismul, in general, si sistemul ocular, in special.

Cat de intins este acest fenomen?

Pai, dupa calculele noastre, exista cam 30 000 de cazane de facut spirtoase, din care 10 000 de tip industrial. Este CEVA. Chiar si cazanele in sine sunt nocive, pentru ca mai bine de jumatate din sunt confectionate din materiale nealimentare: aluminiu, fier, cupru. Cand fermenteaza fructele, acizii organici eliberati extrag ionii de metal si ii baga in produse, adica in rachiurile naturale. Or, intr-un an pomicol bun, se fabrica cam 150 milioane de litri de rachiu de fructe.

@page_break@

Blestemul vinului romanesc

Piata vinului, un punct sensibil pentru tara noastra, nu a fost scutita de proliferarea flagelului contrafacerilor. "Caracteristica pietei romanesti, pana acum, a fost procentul mare al vinurilor contrafacute.

Vinurile contrafacute reprezinta peste 30% din totalul pietei de vinuri

Acest lucru dureaza de peste zece ani si nu s-au luat masuri", afirma David Nicolae, directorul general SC Vinterra International.Dimpotriva, este una din zonele cele mai rosii (a se citi cele mai afectate) in peisajul pietelor FMCG.

Potrivit directorului de la Vinterra, care citeaza surse neoficiale, vinurile contrafacute reprezinta peste 30% din totalul pietei de vinuri. Problema este insa, de sorginte antedecembrista si se datoreaza obisnuirii romanului cu un vin ieftin, de calitate proasta, pe toata durata perioadei comuniste. Afectati sunt atat consumatorii, cat si producatorii care isi fac treaba cum trebuie, iar influentele negative vor iesi la suprafata pe termen lung. "Producatorul nu poate sa-si desfaca productia la nivelul consumatorului datorita acestor firme ce contrafac vinuri. O alta paguba adusa producatorului este pe termen lung, deoarece consumatorul de vinuri contrafacute nu va sti niciodata ce inseamna un vin de calitate", spune David Nicolae. Puterea de cumpararea scazuta este, bineinteles, una din explicatiile plauzibile pentru aceasta stare de fapt, avantajul de pret "luand ochii" si asa sticlosi ai unor consumatori. Pe piata activeaza insa firme de prestigiu, pentru care calitatea reprezinta o carte de vi zita. Atitudinea acestora fata de contrafaceri, care incepe sa se schimbe, instituirea unor legi severe din partea comunitatii europene o data cu aderarea, evolutia consumatorului roman sub aspectul educatiei sunt premise pentru a spera la mai bine.
Cat adevar se afla in spusele interlocutorului nostru ne-o dovedeste situatia de pe piata: exporturi injumatatite, importuri in crestere exploziva. Iar multe dintre ele sunt, asa cum s-a dovedit, falsuri grosolane si nocive pentru sanatatea consumatorilor.

@page_break@

Cosmeticele, tentatia unei piete de 400 de milioane de euro

Peste 60% din piata cosmeticelor este detinuta de produse contrafacute, spun statisticile oficiale.

Cei mai afectati de fenomenul contrafacerilor sunt importatorii si distribuitorii de produse de lux. Ponderea produselor contrafacute pe acest segment este de 80%, in special in domeniul parfumurilor, pentru ca sunt mai scumpe, iar castigul este mai mare. Totusi, intensificarea controalelor si inasprirea conditiilor de distributie au facut ca acest procent sa scada simtitor, pana la 20%.

Tentatia falsificatorilor de cosmetice este mare, mai ales pentru ca piata de profil se afla intr-o continua crestere, vanzarile fiind evaluate la 400 de milioane de euro si continua sa creasca cu aproximativ 10-15% anual.

Daca ar fi sa realizam un top al produselor cosmetice contrafacute, pe primul loc se afla parfumurile, apoi rujurile, cremele, sapunurile, sampoanele, dar si orice alte cosmetice folosite in mod curent.

Peste 60% din piata cosmeticelor este detinuta de produse contrafacute

"Produsele cosmetice falsificate nu se vand in magazine specializate, ci se vand la tarabe si in piete", a declarat Rozalia Speteanu, presedinta Organizatiei Patronale a Industriei Cosmetice. Aceasta considera ca este posibila educarea consumatorului prin spoturi publicitare si reclame in presa.

"Chilipiruri gen achizitionarea de la taraba din piata a unui parfum Chanel cu 10 lei ar trebui sa ridice semne de intrebare atat in privinta autenticitatii produsului, cat si asupra lipsei drepturilor. Un parfum cumparat de la taraba, fara bon fiscal, nu le da posibilitatea clientilor sa se planga la OPC", a declarat Gabriela Popa, Chief Accountant Oriflame. Metodele de falsificare a cosmeticelor sunt nume roase. Potrivit specialistilor in domeniul vanzarilor, pe piata exista falsuri bine camuflate intr-un pret asemanator sau identic cu originalul. Astfel, pe piata au aparut firme care copiaza elementele grafice ale unui produs. "Uneori copiaza chiar si numele brandului, dar cu o litera schimbata de pe produsele multinationalelor sau chiar romanesti, in special pe cele cu notorietate foarte mare", a declarat Andreea Cremenescu, directorul de marketing al companiei Elmiplant.

Pentru securizarea produselor, Organizatia Patronala a Industriei Cosmetice propune aplicarea pe ambalaje a unor holograme speciale. De exemplu, produsele Papillon folosesc, pentru securizare, un timbru sec in cazul vopselelor. "E mai greu sa falsifici acest gen de produse pentru ca e nevoie sa se comande la furnizori o cantitate destul de mare de ambalaje (deoarece se lucreaza doar cu tiraje semnificative), care sunt foarte costisitoare, deci ar necesita o investitie mare", a declarat Ioana Staver, Product Manager Papillon Romania.

Pe langa educarea consumatorului, este necesara si educarea comerciantului. "Comerciantii, cunosc foarte bine produsele noastre, deoarece anual avem programe gen expo-seminar, unde invatam comerciantii si le prezentam produsele cu toate amanuntele aferente si facem demonstratii live", a exemplificat Ioana Staver.

In ceea ce priveste produsele The Body Shop, Dana Tudorache, Executive Manager Romania, a declarat ca"produsele nu sunt copiate, poate si datorita faptului ca ele nu pot fi vandute altfel decat prin magazinele proprii si orice incercare de comercializare in afara lor trezeste suspiciuni". Cu toate acestea, au existat cazuri izolate, in Asia, unde s-a incercat contrafacerea anumitor game a produselor Body Shop dar in urma sesizarilor facute catre autoritati cazurile au fost inchise. In Romania, in schimb, nu au existat astfel de probleme, iar in Marea Britanie s-a infiintat un departament special creat care urmareste foarte atent protectia brandului in toate tarile in care acesta este prezent.

"Din punctul de vedere al contrafacerilor, suntem norocosi - nu ne-am confruntat cu astfel de situatii in ultimii ani. In plus, calendarul alert de initiative, in medie o lansare de produs pe luna, face aproape imposibil efortul de replicare", a declarat Marian Dumitrescu, Marketing Manager Coty Romania.

Cei mai afectati de fenomentul contrafacerilor sunt consumatorii, pentru ca au de-a face cu un produs de o calitate necontrolata. "In Europa, legislatia este armonizata din punct de vedere calitativ. Insa daca produsele provin din surse indoielnice, il poate leza pe beneficiar", a mai spus Rozalia Speteanu.

@page_break@

Tigarile de contrabanda - arta si nu prea

Dintotdeauna, tigarile au fost produse preferate de falsificatori. Ne-am obisnuit cu imaginea tarabelor din piete pline de tigari de toate marcile, inclusiv dintre cele mai luxoase, comercializate "la preturi care sfideaza orice concurenta". Este vorba, evident, de tigari de contrabanda, pe care Garda Financiara, Politia Economica, tot felul de alte controale incearca "sa le captureze", cu succes indoielnic. Recent, la doua magazine duty-free din vestul tarii si din zona libera Agigea au fost depistate aproape doua milioane de pachete de tigari contrafacute, valoarea intregului lot de tigari ridicandu-se la 1,8 milioane de euro, fapt care a dat si mai multe argumente celor care au sustinut ordonanta pentru desfiintare magazinelor duty-free. Desigur, acesta este numai un episod din "istoria" contrabandei cu tigari, care se repeta zilnic, in mii de exemplare. Producatorii de tigari sunt consternati, oficialitatile de asemenea, se fac promisiuni cu nemiluita, dar schimbarile in bine apar cu greutate. Este ceva putred si in acest domeniu. Cand se initiaza un control inopinat in locurile in care se desfac tigari contrafacute, vanzatorii ambulanti dispar ca prin farmec.

Contrabandistii sunt atat de siguri pe succesul lor, incat nici nu se mai ostenesc sa reproduca produsele originale cu fidelitate. Pachetele sunt confectionate neglijent, lungimea standard a tigarilor nu este respectata, filtrele se deosebesc intre ele, asa cum se vede in imaginile alaturate, primite de la Gilda Lazar, Corporate Affairs Director JTI Romania.

Marca "preferata" de falsificatori depinde de la o tara la alta. Astfel, inainte de modificarea accizelor la tutun, marcile cel mai des falsificate erau cele mai scumpe. Acum insa sunt preferate marcile mai ieftine, pentru buzunarul mediu.

Printre tarile de unde sunt aduse marci aproape necunoscute si foarte ieftine de tigari sunt cele apropiate de granita Romaniei, precum Rusia sau Ucraina.

O cauza a amplificarii fenomenului contrafacerilor, precizata de producatorii de tigarete este majorarea accizelor, conform proiectului de modificare a Codului Fiscal. Gilda Lazar, Corporate Affairs Director JTI Romania, a precizat la acel moment ca nivelul de 95% din acciza pentru cea mai vanduta categorie ar distorsiona serios piata tigaretelor din Romania. "Ar fi o interventie a autoritatilor centrale care are natura sa distorsioneze concurenta din Romania", spunea oficialul JTI.

Un alt argument adus de producatorii de pe piata a fost acela ca modificarile aduse la Codul Fiscal in acest domeniu ar conduce la dublarea pericolului contrabandei. "De anul trecut, de cand s-a introdus acciza minima de 67%, care ulterior a crescut la 90% si acum ar urma sa creasca la 95%, contrabanda cu tigarete ieftine a devenit un fenomen", afirma Gilda Lazar. Potrivit studiilor existente, in ceea ce priveste contrabanda cu tigarete, in acest moment, se ridica la 10% din piata. Mai mult, jucatorii de pe piata de profil prevad ca va continua sa creasca cu inca 10%.

Pe langa pierderile inregistrate din cauza acestui flagel, cel mai afectat este consumatorul de tigari care se lasa pacalit, fara sa isi dea seama, de vanzatorii ambulanti de la colt de strada.

Desi cei mai multi sunt fumatori inraiti, deosebesc cu greu pachetul original de cel contrafacut, motivele fiind numeroase pentru ca, de obicei, contrabandistul apeleaza la lipsa cunostintelor in domeniu a cumparatorului. Pachetele de tigari sunt asemanatoare, marca trecuta pe el este aproape identica.Elementele de distinctie tin de finete, in sensul ca filtrul este diferit, tigara este mai scurta, ambalajul este neglijent, culoarea tutunului din care sunt facute tigarile este diferit.