Codul de bune practici. Care vor fi efectele sale?

Semnarea Codului este, oarecum similara parafarii unui Tratat de Pace. Influentele asupra businessului sunt, inca, incerte

Deja se stie. Dupa discutii care s-au intins de-a lungul a peste doua luni, reprezentantii patronatelor si asociatiilor patronale din industria alimentara au semnat, alaturi de reprezentantii marilor lanturi de magazine, Codul de Bune Practici pentru comertul cu produse agroalimentare. Documentul va fi luat in considerare de catre semnatari abia din toamna acestui an, atunci cand se vor negociacontractele pentru 2009.

Documentul a fost semnat din par tea furnizorilor de Romalimenta, Asociatia Romana a Carnii (ARC), Asociatia Patronala din Industria Laptelui (APRIL), Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV), Patronatul Roman din Industria de Morarit, Pani ficatie si Produse Fainoase (ROMPAN), Patronatul Roman al Carnii de Porc (PRCC) si Uniunea Nationala a Crescatorilor de Pasari (UNCPR). Din partea comerciantilor Codul a fost semnat de reprezentantii Metro Cash&Carry Romania SRL, Real- Hypermarket Romania SRL, Romania Hipermarche SA, Selgros Cash&Carry SRL, Carrefour Romania SA, MGV Distri Hiper SA si Kaufland Romania SRL. Disputa dintre retaileri, procesatorisi producatori a fost declansatain primavara acestui an, la inceputullunii martie, cand patronatele si sindicateledin industria alimentara auacuzat supermarketurile din Romania de abuzuri de putere exercitateasupra producatorilor nationali, prinimpunerea unor conditii contractualeexcesive.

Niciuna dintre partile semnatare ale Codului nu cred ca semnareadocumentului le va afecta vizibil businessul chiar daca toti admit caintalnirea parincipalilor jucatori si negociereabunelor practici reprezintain sine un succes. Majoritatea producatorilorsunt de acord ca in teorie,ghidul de bune practici ii plaseaza peo pozitie de egalitate cu retailerii, dar,precizeaza ei, acordul nu va avea rezultateconcrete, decat in cazul in care vafi sustinut printr-o lege. "Noi speramsa se schimbe ceva in urma semnariiacestui cod de bune practici, dar in formaactuala este doar un "gentlemen'sagreement". Ceea ce s-a stabilit acumtrebuie transpus in lege sau trebuieadoptata o lege care sa faca trimiterela acest Cod", puncteaza Ilie Van,presedintele Uniunii Crescatorilorde Pasari din Romania. Acelasi lucruil sustin si oficialii Romalimenta.

"I-am cerut consilierului premierului Tariceanu sa ii transmita primului-ministru ca este momentul sa fie emisa o Hotarare de Guvern prin care anumite prevederi din Cod sa aiba caracter de lege. Vrem ca aceasta Hotarare de Guvern sa cuprinda definitia pretului de achizitie si sa interzica vanzarea sub acesta. Daca s-ar emite aceasta lege, ar fi o premiera in Europa", a declarat presedintele Romaliamenta, Sorin Minea.

In schimb, retailerii spun ca documentul semnat este un acord echitabil pentru ambele parti. "Aplicarea unor bune practici permite firmelor mici si mijlocii (IMM) sa-si dezvolte cifra de afaceri, prezervandu-si in acelasi timp autonomia, priceperea si independenta la nivel de gestiune. Angajamentul nostru vizeaza in special favorizarea unui sistem concurential echitabil pentru IMM care sa le permita sa ramana competitive vis-a-vis de marile societati multinationale, sa ofere oportunitati intreprinderi lor locale de a se dezvolta si sa sustina emergenta unor noi actori pe piata", spune Andreea Mihai, director de marketing in cadrul Carrefour Romania.

Ce spune codul

• Furnizorii nu mai sunt obligati sa contribuie la costurile de marketing, de deschidere sau dereamenajare a magazinelor.
• Retailerul nu poate inceta colaborarea cu un furnizor care nu doreste sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului.
• Termenele de plata ale retailerilor nu trebuie sa depaseasca 30 de zile pentru produsele agroalimentare.
• Contractul comercial nu trebuie sa impuna cantitati minime de comanda.
• Comerciantul nu trebuie sa conditioneze furnizorul sa nu vanda si altor comercianti la un pret mai mic decat cel la care ii vinde lui.

De asemenea, disfunctionalitatile existente pana acum intre producatorisi comercianti vor disparea. "Va existaun dialog mai intens care poate ducela o micsorare a preturilor. In masurain care vom avea producatori mai ieftini,sigur vom avea si consumatoricare vor cumpara produsele la preturimai mici", arata Alexandru Vlad, directorexecutiv al Selgros Cash&Carry.Asociatia Marilor Retele Comercialedin Romania (AMRCR) considera caelaborarea codului de bune practicipentru retaileri si furnizori optimizeazaactivitatea si echilibreaza relatiile dintrecompanii.

@page_break@

Codul nu ucide speranta, dar nici nemultumirile producatorilor

Reprezentantii producatorilor si procesatorilor spun ca businessul lor nu se va modifica substantial ca urmare a aplicarii Codului de bune practici. "Avand in vedere aplicarea Codului de Bune Practici de curand, nu se vor produce schimbari pana la negocierea noului contract. In momentul in care ne asezam la masa negocierilor trebuie sa gasim numitorul comun prin echilibra rea relatiilor comercialesi optimizarea activitatii. Pana la urma este bine ca se contureaza ideea de a dezvolta un bussines corect", spune Adrian Matusoiu, din partea departamentului de marketing al Pan Group S.A.

Un alt reprezentant al produ cato rilor care a pre ferat sa-si protejeze compania, s-a declarat mult mai sceptic. "Pana acum nu am putut cuantifica impactul acestui cod si credem ca nu va face o diferenta importanta. Practic s-a renuntat la anumite taxe, dar acestea - ca sume - pot fi renegociate si denumite altfel. In ceea ce priveste clauza referitoare la un pret mai mic, in continuare exista animozitati si dorinta de a avea cel mai mic pret. Drept pentru care, chiar daca nu pot conditiona legal, pot "sa se supere" lucru care poate duce la deteriorarea relatiei cu achizitorul respectiv.

Una peste alta, nu s-a produs "marea schimbare" asteptata nici din punct de vedere al bugetelor investite, nici din punct de vedere al presiunii facute asupra pretului", a declarat reprezentatul producatorului citat.

Ce au obtinut producatorii

• Colaborarea cu retailerul nu poate fi intrerupta pe motiv ca nu doreste sa contribuie lacosturile de marketing ale magazinului.
• Retailerul nu poate scoate de la vanzare un produs al furnizorului fara un temei just si cu o notificare prealabila scrisa. Delistarea produselor unui distribuitor care comercializeaza printr-un retailer peste 30% din cifra sa de afaceri se va face in etape.
• Este interzis ca retailerul sa ii ceara distribuitorului cel mai bun pret de pe piata sau sa il conditioneze pe acesta sa nu vanda si altor comercianti la acelasi pret final sau mai mic la care vinde si retailerului.
• Daca retailerul solicita o plata distribuitorului pentru promovarea unui produs, retailerul va desfasura respectiva promotie numai dupa primirea acordului scris din partea distribuitorului.
• Baza de calcul a discounturilor si oricaror alte taxe sau servicii va fi definita in termeni clari si cuprinsa in contract.

Oficialii Agricola Bacau sunt si ei de aceeasi parere: producatorii nu sunt mai castigati nici dupa semnarea Codului. "Nu credem ca s-a acordat o prea mare importanta intereselor producatorilor si apreciem ca businessul acestora nu va avea prea mult de castigat - in sensul unei conlucrari reciproc avantajoase cu retailerii - prin adoptarea acestui Cod. Oricum, estimarea pierderilor sau castigurilor companiei ca urmare a adoptarii Codului Bunelor Practici are deocamdata un caracter secvential deoarece in aceasta etapa este dificil de apreciat gradul de realizare al obiectivelor pe termen lung", explica vicepresedintele Agricola, George Horoi. El mai pledeaza pentru o mai mare transparenta a tranzactiilor, dar si pentru "diminuarea atitudinii dominatoare, autocrate" a retailerilor.

"Din pacate, aderarea la Codul Bunelor Practici s-a facut in primul rand ca urmare a presiunii - justificate - mediatice si nu in conditiile unor acorduri reale rezultate ca urmare a comunicarii corecte intre cele doua parti. Astfel, consumatorii au asistat inca o data la un schimb de "replici" deloc benefice marilor retaileri sau procesatorilor.

Dupa toate semnalele, va trece o perioada destul de mare pana la momentul in care vom putea evalua ce-a pierdut sau castigat compania noastra din acest punct de vedere. Simpla semnare a acestui Cod de bune practici comerciale nu duce la rezolvarea imediata a problemelor si nici la o schimbare rapida, semnificativa a atitudinii retailerilor fata de procesatori", mai spune Horoi. Vicepresedintele Agricola reproseaza negociatorilor Codului lipsa unor formulari clare, lucru care arputea ingreuna si pe viitor negocierile.

Ce ii ingrijoreaza pe producatori

• Posibilitatea ca retailerii sa isi redenumeasca taxele si sa continue sa le aplice
• Lipsa unei atitudini considerabil imbunatatite din partea retailerilor si a unui tratament corect
• Lipsa formularilor transparente in anumite articole din Cod
• Lipsa completa a unor prevederi privind plata unor sortimente de marfa, care poate lasa loc de interpretari
• Faptul ca, neavand putere de lege, Codul risca oricand sa fie o simpla hartie fara valoare

"Pe langa problemele de atitudine, din continutul acestui Cod al bunelor practici lipsesc formulari concrete deosebit de importante intr-o relatie retailer-procesator, de genul: "termenul de plata solicitat pentru o categorie de produse nu poate depasi cu "x" zile termenul de valabilitate a produsului" sau "orice producator poate sa participe la costurile de marketing (ale retailerului, n.n.) cu un procent de maximum "x"% din cifra de afaceri pe care o dezvolta (cu retailerul respectiv, n.n.)". De asemenea, consideram ca este obligatoriu ca in formularea conditiilor contractuale sa fie incluse clauze referitoare la ambalajele returnabile (navete) ca o solutie concreta de reducere a costurilor care poate sa determine reducerea pretului la consumator", mai precizeaza Horoi.

Cu toate micile deficiente invocate, aproape toti reprezentantii producatorilor recunosc ca semnarea Codului lasa loc de sperante la viitoarele negocieri si ca, pe termen mediu si lung, pot interveni schimbari in bine ale businessului lor. "Schimbarea presupune aplicarea unor reguli care sa aiba efecte comerciale benefice si sa se excluda constrangerile aplicate de marii retaileri.

Exista posibilitatea ca la negocierea din toamna acestui an, pentru 2009, sa avem discutii bazate pe profitabilitatea parteneriatului si nu pe "imbunatatirea" conditiilor comerciale pentru retailer de la an la an si mai putin pentru producator, cu conditia sa protejam consumatorul final", spune Adrian Matusoiu, reprezentantul Pan Group S.A.

"Codul este util si ar trebui sa stabileasca criterii de selectie clare, care sa permita oricarui producator, indiferent de marimea sa, sa ajunga cu produsele in marile retele de retail", spune si Marius Sari, administrator al producatorului de alimente Sitemani din Sibiu, care lucreaza in momentul de fata cu o singura retea de supermarketuri. La randul lui, Octavian Ghiran, administratorul procesatorului de fructe LegoFruct din judetul Timis, crede ca acest cod este util, dar marea problema o reprezinta posibilitatea redenumirii taxelor de catre retaileri. "Vor gasi alte practici si alte denumiri, iar produsul va ajunge pe masa consumatorului la acelasi pret ca pana acum", spune Ghiran. Acelasi lucru este subliniat de reprezentantii Pan Group. "Vor aparea noi inventii din partea marilor retaileri in materie de taxe si bonusuri, astfel incat sa nu le fie afectate in nici un fel marjele", declara Adrian Matusoiu.

Oficialii Agricola Bacau admit insa ca, pe viitor, lucrurile ar putea evolua mai bine. "Listarile si delistarile de produs au termeni mai supli si nu drastic coercitivi ca pana in prezent, ceea ce va conduce la dezvolta rea de parteneriate de lunga durata prin promovarea brandurilor procesatorilor si prin realizarea brandurilor private specifice fiecarui tip de retailer", spune vicepresedintele Agricola. Horoi mai spune ca impactul Codului de Bune Practici asupra profitului companiei sale este nul. "Profitul unei companii nu poate fi influentat major de aplicarea acestui cod din doua motive:

1. pentru ca acesta este dat de controlul costurilor si de veniturile obtinute din vanzari si 2. este posibil ca orice retailer sa solicite noi taxe, pentru operatiuni pe care le intreprinde in vederea derularii actului comercial si care nu sunt inclusein Codul de bune practici. in consecinta, profitul este dependent in mod directde costuri si venituri, iar acesteapot fi reglate doar prin control intern,in functie de gradul de pregatire si disponibilitateal pietei de a plati pentru unanumit produs", explica Horoi.

Una peste alta, marele castig, din punctul de vedere al procesatorilor si producatorilor, este clauza care interzice retailerului sa-i conditioneze sa vanda altor retaileri la un pret mai mic.

"Discutam aici despre recastigarea posibilitatii de a negocia pretul corect in functie de costurile generate pentru finalizarea acestuia", explica oficialul Pan Group. E drept, recastigarea acestui drept s-ar putea sa se lase cu negocieri mult mai dure decat cele de pana acum, daca ne luam dupa declaratiile celor de la Agricola Bacau.

"Negocierile de pret vor fi mai dure, tocmai pentru obtinerea unui pret cat mai mic de la producator si vor fi agreati acei procesatori puternici care au capabilitatea de a sustine preturi corespunzatoare in functie de calitatea produse lor datorita puterii lor financiare si a capacitatii mari de productie. Pe partea de preturi de achizitie, trebuie pornit de la ideea ca acestea se construiesc plecand de la acoperirea preturilor de cost, a costurilor operationale si, bineinteles, asigurand marja de profit a oricarei societati cu profil lucrativ.

In consecinta, preturile de achizitie vor fi cu atat mai mici cu cat costurile din spatele pretului de facturare (si in relatia cu marii retaileri - ne referim la pachetele de conditii solicitate) sunt mai mici. Insa nimeni nu poate sa garanteze acest lucru, nici producatorul, nici retailerul. Oricum, dupa negocierea contractelor, derularea lor se efectueaza in baza termenelor si clauzelor stipulate.

Este evident ca acesta clauza va conduce la o concurenta accentuata intre producatori dar, in egala masura, va fi foarte importanta politica fiecarui retalier de abordare a pietei produse lor din Romania, precum si atitudinea acestora fata de producatorii autohtoni", conchide George Horoi.

@page_break@

Retailerii: codul e bun, dar nu trebuie fortata transformarea lui in lege

De partea cealalta, retailerii spun ca acest cod de bune practici este mai degraba o obligatie morala si ca ea va fi respectata atata vreme cat unul dintre semnatari nu o denunta. Reprezentantii retailerilor spun ca o relatie intre doua parti nu poate fi reglementata prin lege, asa cum cer producatorii. Reprezentantii Auchan, care s-au dovedit printre cei mai duri negociatori la semnarea Codului, au tinut sa explice ca s-a pornit de la o premisa falsa - aceea ca retailerii ar castiga excesiv din relatia cu producatorii. "In Romania lucram cu o marja comerciala mult mai mica decat in Franta, ceea ce este logic, tinand cont de gradul de dezvoltare al pietei si de puterea de cumparare a consumatorilor locali", afirma RegisMougel, directorul general Auchan.

El mai spune ca nu exista taxe ascunse pentru furnizori si ca in realitate, producatorii lucreaza cu marje mari de castig, dar cu o productivitate foarte scazuta. In opinia lui, producatorii locali vor trebui sa-si adapteze marjele la media pietei vest-europene, care estein jur de 13-15%, fata de 30% la nivellocal si sa se preocupe mai mult de eficientizareaproductiei.

Oficialii Mega Image nu au dorit sa comenteze pe marginea impactului pe care Codul de bune Practici il are asupra afacerilor, declarand ca "s-a vorbit foarte mult pe acest subiect si preferam sa nu mai comentam", au declarat ei. La fel auinteles sa procedeze si reprezentantiiMetro Cash & Carry, care ne-au trimisurmatorul raspuns: "Va multumimpentru interesul acordat companiei noastre,insa nu dorim sa facem nici uncomentariu cu referire la Codul de BunePractici. Va rugam sa aveti intelegerepentru raspunsul nostru".

In schimb, reprezentantii Carrefour s-au declarat multumiti de semnarea Codului, care insa ramane un simpluacord fara putere de lege.

"Am semnat Codul de bune practici ceea ce inseamna ca suntem de acord cu prevederile lui. Credem ca formula la care s-a ajuns multumeste toate partile implicate", a declarat Andreea Mihai, directorul de marketing al retailerului francez. La randul lor, oficialii Plus Romania, spun ca pentru ei, Codul e mai mult decat o obligatie morala. "Plus Romania priveste acest cod de bune practici ca pe o obligatie morala.

Consideram ca o relatie intre doua parti nu poate fi reglementata prin lege. Din punctul nostru de vedere nu este doar "o simpla obligatie morala", ci aceasta poate avea - intr-o relatie contractuala - o valoare chiar mai mare decat o lege, care de multe ori poate fi interpretata. Suntem multumiti cu prevederile codului. Oricum, in relatia Plus/Pludi - furnizori au existat si pana acum practicile mentionate in Cod", a declarat Ioana Marginean Director Marketing al Plus Romania.

Si oficialii Trident, unul dintre cei mai dinamici retaileri locali, spun ca Codul de bune Practici este mai curand o obligatie morala decat una juridica. "Din punctul nostru de vedere, codul de bune practici in retail reglementeaza amiabil cateva principii, obiectivul comun fiind deplina satisfactie a clientilor nostri; in acest context, este mai degraba o obligatie morala a semnatarilor sai", spun oficialii Trident.

Retailerii recunosc insa ca negocierile care se vor purta de acuminainte vor fi mai dure decat cele depana acum. "Intotdeauna, negocierilese vor face in functie de nevoile pieteisi de puterea partenerilor de afaceri.

Restul se poate numi oricum. Negocierile vor fi foarte dure in retail pentru ca este domeniul cu concurenta cea mai puternica. Nu stiu insa de ce nu se vorbeste in toata nebunia aceasta inutila si de furnizorii cu care nu negociezi. Acestia ofera "niste" bonusuri daca le pui la dispozitie tot magazinul, daca le platesti pe loc marfa care se vinde in circa 60 de zile. Daca nu, nu mai primesti marfa", spune proprietarul unui important lant de magazine.

Intrucat unul dintre cele mai disputate puncte din prevederile Codului a fost legat de dorinta retailerilor de a-si pastra libertatea de negociere in raportul cu furnizorii, reprezentantii marilor lanturi de magazine s-au declarat multumiti de rezultatele obtinute. " Libertatea de a negocia cu furnizorii este esentiala intr-un mediu concurential. Este firesc ca fiecare retailer, in functie de performantele sale, sa-si poata elaborasi respecta un cadru de negocierecu furnizorii agreati, la fel cum esteabsolut normal sa-si poata alege furnizoriicu care doreste sa lucreze si cucare nu. Plecam de la presupunerea calistarile si delistarile de furnizori au labaza criterii legate de vanzarea efectivaa produselor, acest indicator reflectandinteresul si dorinta clientilor de aachizitiona sau nu anumite produse",explica oficialii Trident.

Noua baza de negociere a contractelor

Semnatarii Codului convin asupra existentei unui contract cadru, care va respecta legislatia in vigoare si clauzele din Cod. "Retailerul nu poate scoate de la vanzare un produs al furnizorului fara un temei just si cu o notificare prealabila scrisa. Delistarea produselor unui distribuitor care comercializeaza printr-un retailer peste 30% din cifra sa de afaceri se vaface in etape.

"Retailerul nu va delista produsele distribuitorului, produse marca producator, pe motivul promovarii produselor din aceeasi gama, marca proprie a retailerului", se precizeaza in Cod. In ceea ce priveste eliminarea anumitor taxe, in Cod se mentioneaza ca distribuitorul nu poate fi obligat, in mod direct sau indirect, sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului. De asemenea, distribuitorul nu poate fi obligat sa contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin, la cele legate de cresterea suprafetei de vanzare, amenajari si renovari.

"Este interzis ca retailerul sa ii ceara distribuitorului cel mai bun pret de pe piata sau sa il conditioneze pe acesta sa nu vanda si altor comercianti la acelasi pret final sau mai mic la care vinde si retailerului (...). In pretul de achizitie se includ tarifele serviciilor prestate de retailer", se precizeaza in proiect. De asemenea, daca retailerul solicita o plata distribuitorului pentru promovarea unui produs, retailerul va desfasura respectiva promotie numai dupa primirea acordului scris din partea distribuitorului.

Mai mult, baza de calcul a discounturilorsi oricaror alte taxe sau servicii va fi definita intermeni clari si cuprinsa in contract. Dincolode obligatii, retailerii primesc prin acest Cod sidreptul de a refuza receptia marfii in conditiilein care aceasta nu indeplineste standardele decalitate, nu respecta cantitatile prevazute incontract sau nu respecta standardele legatede ambalare si de etichetare. Potrivit Codului,retailerul si producatorul vor apela la mediereaintre parti pentru a rezolva orice litigiu care varezulta din nerespectarea codului.

Reprezentantii retailerilor mai spun ca includerea tarifarii serviciilorin pretul de achizitie nu va avea un impactsemnificativ nici asupra pretuluide raft, nici asupra celui de achizitie.

"Trident practica niste adaosuri comerciale semnificativ reduse fata de ceilalti retaileri, dar pretul de vanzare pleaca de la pretul net de facturare. Daca acesta sufera modificari din partea furnizorilor, categoric aceste fluctuatii se vor simti si in pretul la raft", spun reprezentantii Trident. "Impactul va fi zero. Cel mult subiect de discutii pentru politicieni", confirma si alti reprezentanti ai retailerilor.

Oficialii Plus spun ca nici in cazul lor nu se poate vorbi despre un impact semnificativ, politica de preturi agreatain urma negocierilor prevazute deCodul de Bune Practici fiind aplicatade Plus de la venirea in Romania.

"Conceptul magazinelor de tip discount prevede negocierea pretului de achizitie net/ net, ceea ce inseamna ca toate costurile aferente produsului - marketing, logistica, etc se regasesc in pretul de achizitie al produselor.

Aceasta politica de calcul a preturilor a fost implementata de catre achizitorii nostri inca de la inceputurile Plus in Romania si se reflecta in pretul produsului afisat la raft", spune directorul de marketing al Plus Romania.

La randul lor, oficialii Carrefour spun ca impactul pe pret va fi determinat de conditiile de piata, nu de prevederile Codului. "Codul de bune practici reglementeaza relatiile dintre producatori si distribuitori printre care si unele aspecte legate de preturi.

Contextul actual este caracterizat de cresterea preturilor la combustibili, energie si gaze. Aceste cresteri de preturi se vor reflecta si in preturile celorlalte produse. Codul de bune practici nu are posibilitatea schimbarii acestei stari de fapt", explica Andreea Mihai, reprezentanta Carrefour.

Toti retailerii sunt insa unanimi in a recunoaste ca documentul semnat nu le va afecta planurile de extindere.

@page_break@

Negocierile vor fi mai dure, iar cei care se vor pozitiona gresit, vor pierde

La o luna dupa semnarea Codului de bune practici nu se pot trage suficiente concluzii despre cum va afecta businessul din retail sau ce impactva avea asupra preturilor.

Daca tragem linie si adunam, singura certitudine cu care toti sunt de acord e cea a unor negocieri mult mai dure decat cele de pana acum. Daca ele vor duce si la scaderea preturilor, ramane de vazut.

Oficialii romani sunt insa increzatori."Este un pas important pentru a civilizasi a face mai transparent comertulin aceste retele mari de distributie.

Daca protocolul se va respecta, se vor aplica preturi diferentiate in magazine, ceea ce ar avantaja consumatorul. Cu siguranta, pe termen mediu si lung acest ghid va avea un efect benefic asupra preturilor", a declarat ministrul agriculturii, Dacian Ciolos.

O posibila reducere a pretului la raft a fost confirmata si de presedintele Romalimenta, Sorin Minea, care a estimat ca"diferenta de pret va aparea abia inurmatoarele trei sau patru luni".

Pretul de vanzare va fi negociabilin functie de avantajele acordatecomerciantului - discount, bonus -si de costurile generate de serviciileprestate de comerciant si facturatefurnizorului. "Pentru o cantitate marede produse, furnizorul va acorda undiscount comerciantului, lucru carenu se va intampla in micile magazine,unde cantitatea va fi considerabilmai mica. Acest lucru va conduce ladiferente de pret", a adaugat DragosFrumosu, presedintele FederatieiSindicale din Industria Alimentara.Teoretic, Codul de bune practici maiia in calcul si faptul ca retailerul nupoate inceta colaborarea cu un furnizorcare nu doreste sa contribuie lacosturile de marketing ale magazinului.Oficialii Romalimenta, FederatiaPatronala din Industria Alimentara,considera ca ghidul va acorda procesatoruluiposibilitatea de a folosi preturimultiple pentru clienti multipli. "Procesatorulva avea un pret unic la careva adauga de fiecare data cheltuielileaferente relatiei comerciale. Cine vasti sa negocieze va avea de castigatde acum inainte, iar cine nu va sti, vaavea de pierdut", explica Sorin Minea,presedintele Romalimenta.

Cum s-a ajuns aici?

Disputa dintre retaileri, procesatori si producatori a fost declansata la inceputul lunii martie, cand patronatele si sindicatele din industria alimentara au acuzat supermarketurile din Romania de abuzuri de putere exercitate asupra producatorilor nationali, prin impunerea unor conditii contractualeexcesive.

Astfel, producatorii sustin ca au o rata de profitabilitate extrem de mica din cauza acestor conditii contractuale excesive impuse de retaileri si ca au ajuns sa lucreze exclusiv pentru marile lanturi de super si hipermarketuri. La polul opus insa, retailerii au replicat ca ei sunt cei care au creat pe piata romaneasca un mediu concurential avantajos pentru ambele parti si ca problema nu se aflain comertul modern, ci in eficientascazuta a producatorilor.

Mai mult, producatorii au spus ca in timp ce ei (si implicit consumatorii)inregistreaza pierderi,profitabilitatea supermarketurilorpoate ajunge pana la 60% prinutilizarea "taxelor ascunse" care ducla o crestere artificiala a preturilor devanzare.

Reprezentantii AMRCR au contrazis vehement afirmatiile, sustinand ca taxele percepute de comercianti reprezinta de fapt "masuri de marketing pentru promovarea produselor", practicate in intreaga lume,si ca nu obtin avantaje de pe urmalor, dat fiind ca nici un lant de magazinenu are o marja de profitabilitatemai mare de 5% din cifra de afaceri.Concluzionand, retailerii au afirmatca "nu fac altceva in Romania decatceea ce fac peste tot in lume".

Toate aceste acuze reciproce au determinat Consiliul Concurentei (CC) sa declanseze o investigatie asupra producatorilor si procesatorilor din industria alimentara, dar si a retailerilor, iar daca vor fi depistate nereguli atunci penalitatile pot ajunge la 10% din cifra de afaceri inregistrata in anul anterior.

La nivel mondial, precedentul a fost deja creat recent de grupul Carrefour care trebuie sa plateasca producatorilor francezi de fructe si legume despagubiri in valoare de un milion de euro, conform unei hotarari a Curtii de Apel din Caen. Grupul francez a fost chemat in judecata de Federatia Nationala a Producatorilor deoarece ar fi impus producatorilor, in perioada 2000-2001, un contract de prestari servicii in urma caruia producatorii au inregistrat pierderi de peste trei milioane de euro.