Inflaţia, scumpirea materiilor prime, reducerea investiţiilor guvernamentale şi riscul de recesiune sunt pericole ce pot induce o schimbare de trend în FMCG, după ce 2017 a început neobişnuit de bine pentru furnizori şi retaileri ca urmare a creşterii salariilor, a pensiilor şi a altor venituri bugetare. 

Începutul anului 2017 a fost inegal pentru retaileri. În timp ce unii au remarcat încă din primele două luni o creştere semnificativă a vânzărilor, alţii fac socoteli cu privire la salariile majorate la 1 februarie pentru anu­mite categorii de bugetari, salarii care ar trebui să influenţeze pozitiv consumul începând cu luna martie. Şi unii, şi ceilalţi îşi pun mari speranţe în majorarea pensiilor ce ar trebui să fie realizată la jumătatea anului 2017, conform promisiunilor electorale din toamna anului trecut. Pe scurt, retailerii mari şi o parte - reprezentând aproximativ jumătate - dintre retailerii tradiţionali, chestionaţi într-un sondaj ad-hoc realizat de revista Piaţa, se aşteaptă ca 2017 să fie un an prosper pentru afaceri în comerţ.

Informaţiile transmise de șefii de magazine aparţinând marilor reţele şi de retailerii locali sunt confirmate şi de o analiză realizată de RetailZoom la solicitarea revistei Piaţa, în care se arată că vânzările în retailul modern au crescut cu aproximativ 13% în primele două luni din 2017, comparativ cu lunile ianuarie - februarie 2016. Pentru categoria produselor food, creşterea vânzărilor a fost mai accentuată, atingând 15% în raport cu primele două luni ale anului trecut, în timp ce pentru produsele non food creşterea a fost de 10 procente, iar pentru produsele de îngrijire personală şi îngrijirea locuinţei creşterea a fost de 7%.

Datele utilizate în măsurători se referă la universul RetailZoom, care acoperă: Carrefour Hypermarket, Carrefour Market, Cora, Metro, Mega Image, Shop&Go, Billa, Profi, dm Drogerie Markt, Penny Market, Penny XXL, Inmedio.

Monitorizarea vânzărilor pe magazinele existente încă din ianuare 2015 (like for like ianuarie 2015) arată că principala cauză a creşterii vânzărilor înregistrate în retailul modern o constituie multiplicarea numărului de puncte de vânzare şi penetrarea reţelelor de retail modern în localităţile cu număr mic de locuitori. Cu toate acestea, măsurătorile like for like realizate de RetailZoom indică o creştere organică a vânzărilor pentru categoria food de 5%, pentru categoria non food de 4%, în timp ce pentru categoria produselor de îngrijire personală şi a locuinţei se observă o scădere de două procente, ceea ce confirmă tendinţele de creştere a vânzărilor semnalate de directorii magazinelor.

Revista Piaţa a solicitat sprijinul RetailZoom pentru realizarea acestei monitorizări ca urmare a observaţiilor venite din partea adminstratorilor companiilor din retailul tradiţional şi a directorilor de supermarketuri, care au remarcat o evoluţie atipică - manifestată prin creşteri ale vânzărilor - a începutului de an 2017 comparativ cu anii anteriori. Pe de altă parte, informaţiile obţinute într-un sondaj ad-hoc realizat de revista Piaţa în rândul administratorilor de reţele locale indică pentru primele două luni din acest an o creştere a vânzărilor cuprinsă între 2-8% pentru jumătate dintre cei interogaţi, în timp ce cealaltă jumătate se plânge de faptul că expansiunea marilor reţele le-a influenţat ne­gativ valoarea vânzărilor. Dacă şefii de supermarketuri şi hipermarketuri sugerează o frenezie în consumerism, managerii companiilor ce deţin lanţuri internaţionale de retail sunt mai rezervaţi cu privire la impactul pe care îl va avea creşterea veniturilor populaţiei asupra mediului de afaceri şi preferă să nu comenteze pe marginea acestui subiect. 

În tot acest timp, mai multe semnale de alarmă venite din partea instituţiilor financiare interne şi internaţionale atrag atenţia asupra riscurilor declanşate de creşterea nesustenabilă a veniturilor pentru anumite categorii ale populaţiei. Puse cap la cap, informaţiile din execuţia bugetară pe primele două luni ale anului, cele legate de cheltuieli, dar şi datele privind importurile şi exporturile, la care se adaugă declaraţiile preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, toate indică riscul de a declanşa recesiunea în a doua jumătate a anului 2017, ca efect al creşterii cheltuielilor cu salariile şi cu alte venituri sociale.

Mugur Isarescu: materiile prime se scumpesc, preturile de consum scad

Potrivit conducerii BNR, rata anuală a inflaţiei ar putea reveni în teritoriu pozitiv după primul trimestru din acest an, pe fondul epuizării impactului reducerii TVA la 20% în 2016.

Guvernatorul Băncii Naţionale a remarcat că firmele româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie simultană cu scăderea preţurilor de consum, fenomen care „nu lasă loc” pentru o apreciere a leului faţă de principalele valute. Cu alte cuvinte, pe care un guvernator de bancă naţională nu are cum să le rostească, indiferent de modul în care moneda euro va fi afectată de Brexit, leul nu are cum să se aprecieze în raport cu această monedă. Deci să ne aşteptăm la importuri mai scumpe, în special la importurile de consum.

„Întreprinderile româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie pe fondul scăderii sau stagnării în unele cazuri ale preţurilor de consum, dar şi cu o acută lipsă de finanţare”, a spus Isărescu, după prezentarea Raportului asupra inflaţiei. El a continuat: „Din acest motiv, chiar dacă de obicei nu facem prognoze pe cursul valutar, trebuie să spun că nu există, chiar deloc nu există loc pentru apreciere a cursului de schimb”. 

Concluzia care se desprinde din comunicarea făcută de guvernatorul Băncii Naţionale este că economia şi schimburile comerciale vor fi din nou afectate de inflaţie, existând o presiune prea mare pe moneda naţională venită din scumpirea materiilor prime, corelată cu menţinerea sau chiar scăderea preţurilor de consum. În plus, importurile vor fi mai scumpe prin devalorizarea leului în raport cu moneda europeană - atât importurile de materii prime, care vor influenţa costurile cu producţia internă, cât şi importurile de bunuri, care vor influenţa preţurile produselor. Ambele consecinţe vor conduce, inevitabil, la creşterea preţurilor la raft, cu impact direct asupra consumului, în principal asupra volumului de mărfuri sau produse vândute.

Studiu VALORIA: companiile se pregatesc de un an greu

Un studiu realizat de compania de consultanţă ­Valoria în lunile februarie-martie pe 314 executivi de top provenind din companii cu activitate în diverse industrii evidenţiază problemele ce preocupă mediul de afaceri în anul 2017. Conform studiului „Evoluția afacerilor în 2017”, lansat de Valoria şi realizat cu sprijinul echipei Doingbusiness.ro, la sfârşitul lunii martie, perspectiva de creștere a companiilor este una reținută. 

10% dintre respondenți provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 18% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 47% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane euro și 25% sub 1 milion de euro cifră de afaceri. 57% dintre respondenți au funcția de CEO/Președinte/Director General. Printre companiile selectate, 11% desfăşoară activităţi de retail, 4% activităţi de producţie agroalimentară, 27% activităţi de producţie industrială dintre care aproximativ 4,5% în industria alimentară sau industrii conexe.

 În conformitate cu răspunsurile primite, doar 28% dintre companii se așteaptă la o creștere de 10%-20% a cifrei de afaceri în acest an. Cele mai multe companii (43%) prevăd o creștere de 1%-10% a afacerii lor în 2017. Din analiza la nivel de industrii, procentele de creștere prevăzute pentru acest palier (1%-10%) sunt foarte diferite. Atfel, 54% dintre companiile din comerț spun că vor avea o asfel de creștere, 46% din industrie/producție, 41% din servicii și doar 33% din IT. Companiile care se așteaptă la stagnarea sau scăderea cifrei de afaceri în acest an sunt: 16% din industrie, 13% din servicii, 8% din comerț, 11% din IT și 17% din construcții.

Cele mai importante 5 oportunități identificate de companii în anul 2017 sunt: digitalizarea (37%), exportul și deschiderea altor piețe (33%), parteneriatele create cu alte companii (27%), creșterea consumului intern (19%) și accesarea fondurilor europene (17%). 

 „Sub aspect macroeconomic, în 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE. Numai că, la început de 2017, răspunsurile companiilor par să indice un optimism rezervat. Chiar dacă realitățile fiecărei industrii sunt specifice, se pot citi semnele unei precaute previzionări a evoluțiilor la nivelul companiilor, într-un an care pune presiune pe mediul de afaceri și nu numai”, spune Elena Badea, Managing Partner Valoria, coautoare a cercetării. 

Am lăsat pentru final cele mai importante două rezultate ale studiului. Unul dintre ele este cel legat de salarizare. Managerii companiilor resimt presiunea majorărilor salariale din sectorul bugetar şi din acest motiv două treimi dintre ei apreciază că salariile în companiilor lor vor creşte între 5 până la 10% pe parcursul anului 2017.

Pe de altă parte, cele mai importante 5 provocări pentru companii în anul 2017 sunt: starea generală a economiei (41%), instabilitatea politică și legislativă (28%), reducerea nivelului investițiilor interne (23%), problemele cu găsirea personalului calificat (17%) și creșterea accentuată a nivelului salariilor (13%). Cu alte cuvinte, exceptând instabi­litatea politică şi legislativă şi problemele cu găsirea personalului calificat (probleme ce marchează de ani buni economia românească!), celelalte trei provocări sunt inevitabil legate de politicile guvernamentale orientate spre consum şi cheltuirea banilor, mai puţin spre susţinerea mediului de afaceri şi investiţii.

Ingrijorarea privind starea generală a economiei - confirmată de consiliul fiscal 

Creşterea salariilor şi a pensiilor, promisiunile electorale ale PSD pe baza cărora au câştigat alegerile din decembrie 2016, pare să fie nodul gordian al problemelor ce afectează starea generală a economiei, aşa cum au apreciat şi managerii chestionaţi în studiul Valoria. Cheltuielile angajate de Guvern pentru acoperirea promisiunilor electorale şi încasările tot mai slabe la buget duc datoria publică într-o zonă periculoasă, o zonă ce apropie economia românească de recesiune, cu toate concluziile ce decurg de aici.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat, pentru Mediafax, că ne apropiem de un prag în care majorarea datoriei publice ne vulnerabilizează şi creşte riscul de recesiune. De aceea, este bine să folosim această perioadă de boom economic pentru a ţine sub control datoria publică.

„Pe primele două luni avem o evoluţie a veniturilor mult sub aşteptări, mult sub proiecţia bugetară. La nivel de venituri, partea de TVA şi cea de accize sunt mult sub aşteptări. La TVA, scăderea este mai amplă decât ar trebui să fie”,a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

 „Proiecţia bugetară pare subestimată pentru cheltuieli, acestea crescând mai repede decât ar trebui, conform proiecţiei bugetare. E vorba de majorările de salarii, pensii etc. Pe de altă parte, cheltuielile cu investiţiile scad masiv faţă de anul trecut, inclusiv pe partea de fonduri europene. Anul trecut, absorbţia fondurilor UE a fost slabă, dar anul acesta pare să fie şi mai slabă”, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Consiliul Fiscal a estimat undeva la două miliarde de lei supraestimare pe venituri şi patru miliarde subestimare pe partea de cheltuieli, deficitul urmând să atingă 3,6% din PIB. Dacă nu se fac corecţii la execuţia bugetară, există riscul ca pragul de 3,6% deficit să fie depăşit. Presiunea pe cheltuieli este foarte mare. Un deficit de 3% este oricum unul foarte mare pentru România în momentul de faţă, pentru că suntem în plină perioadă de boom economic. Să acumulezi deficite mari în plin boom economic este contraindicat. 

„Datoria publică este la un nivel destul de înalt pentru nivelul nostru de dezvoltare. La 40% datorie publică din PIB, aşa cum arată şi analizele BNR, probablilitatea de recesiune creşte aproape de 50%. Adică ne apropiem de un prag în care creşterea datoriei publice ne vulne­rabilizează foarte tare şi ne creşte riscul de recesiune masiv” , a mai spus Ionuţ Dumitru.

 Exemple negative şi pozitive care ne pot feri de recesiune

Trei grafice ce ilustrează evoluţia salariului mediu în ultimii 10 ani sunt mai mult decât concludente în ceea ce priveşte pericolul care planează asupra economiei româneşti, urmând modelul de creştere a veniturilor susţinut de actualul guvern. Graficele au fost extrase de pe www.tradingeconomics.com şi prezintă evoluţiile veniturilor salariale în Grecia, Bulgaria şi România, în perioada 2007 – 2016, deci includ şi criza economică declanşată în 2008. 

 Pe de altă parte, Bulgaria a asigurat o creştere constantă a veniturilor salariale, dar din grafic se poate observa absenţa acelor oscilaţii bruşte, aşa cum apar în graficul ce ilustrează evoluţia salariului mediu brut în România. Asta înseamnă că bulgarii au aplicat tactica paşilor mărunţi, creşterile au fost dese şi foarte mici, astfel încât ele să poată fi susţinute prin creşterea economică înregistrată în aniii anteriori, nu în proiecţiile viitoare.

  Prin comparaţie, graficul ce ilustrează evoluţia salariului mediu brut în România afişează cu o frecvenţă repetitivă de 2 ani un imbold guvernamental de majorare a veniturilor în sectorul bugetar, imbold ce se resimte în economie şi în acumulări la datoria publică, nefiind acoperit integral de evoluţii economice trecute. Majorările salariale în sectorul bugetar au fost de fiecare dată un bun argument electoral şi au fost aplicate preponde­rent pe baza unor prognoze privind evoluţiile economice viitoare. Cu alte cuvinte, ne-a fost oferită blana ursului din pădure.

Execuţia bugetară confirmă sacrificarea investiţiilor

Conform datelor făcute publice de Ministerul Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, respectiv 0,05% din PIB, faţă de 788,1 milioane lei, respectiv 0,10% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016. Acelaşi raport arată că serviciul datoriei publice guvernamentale va scădea în acest an la 8,1 miliarde de euro, de la 13,7 miliarde de euro în 2016. Acesta va urca la 9,34 de miliarde de euro în 2018 şi va scădea la 8,32 miliarde în 2019. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor indică un curs mediu de schimb leu/euro pentru acest an de 4,42 lei, moneda naţională urmând să se întărească în 2018, cursul urmând să fie de 4,4 lei pentru un euro. Ori personalul din Ministerul de Finanţe a descoperit pârghii ascunse prin care să susţină aprecierea leului în raport cu euro, pârghii de care BNR şi guvernatorul Mugur Isărescu nu au cunoştinţă, ori calculele făcute de cei din minister sunt, într-o exprimare elegantă, lipsite de realism economic. Euro a fost cotat constant la un nivel în jur de 4,55 lei în ultimele săptămâni, iar Banca Naţională susţine că nu este loc de apreciere.

Datele din execuţia bugetară preluate de revista Piața în tabelul alăturat arată că, în realitate, excedentul bugetar pe primele două luni ale anului 2017 este cauzat de o reducere dramatică a investiţiilor pe proiecte cu finanţare externă nerabursabilă, acolo unde şi sta­tul român este parte în proiect. Aceste valori confirmă afirmaţiile reprezentanţilor Consiliului Fiscal privind reducerea investiţiilor realizate cu fonduri europene şi aduce într-o altă lumină menţinerea acestui excedent bugetar. Mai mult, reducerea dramatică a investiţiilor, în special a celor legate de infrastructura rutieră şi feroviară, confirmă temerile executivilor din companii în ceea ce priveşte abandonarea unor proiecte vitale pentru dezvoltarea economiei.

Balanţa comercială indică probleme şi în funcţionarea instituţiilor statului

Deficitul comercial al României a fost în ianuarie de 602,2 milioane de euro, în creştere cu 59% faţă de nivelul înregistrat în ianuarie 2016, de 379,7 milioane de euro. Produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul au reprezentat 6,8% din exporturi şi 8,3% din importuri,contribuind cu circa 10 milioane de euro la această creştere a deficitului comercial. Dar problemele legate de produsele agroalimentare nu se limitează la valoarea deficitului comercial creat, ele având rădăcini mai ­adânci în activitatea organelor de control ale statului român. După ce anul trecut chiar ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, recunoştea că România importă produse alimentare care în alte ţări se aruncă, devenind coşul de gunoi al Europei, anul acesta, noi semnale atrag atenţia asupra unor fenomene similare. În timp ce contrabanda cu ţigarete a crescut din nou, conform datelor deţi­nute de producători, asociaţii ale producătorilor şi procesatorilor de produse alimentare reclamă disfuncţio­nalităţi în verificarera documentelor privind calitatea şi trasabilitatea produselor. Astfel, Ilie Van, preşedintele Asociaţiei producătorilor şi procesatorilor de carne de pasăre, a declarat, în cadrul unei conferinţe transmisă online de agenţia Mediafax, că exporturile de carne de pui şi produse din carne de pui se fac la preţuri unitare mai mari decât preţurile de import, care nu acoperă nici măcar costurile de producţie, aceste costuri medii de producţie fiind cunoscute la nivel european prin organizaţiile patronale naţionale. Ilie Van a mai afirmat că au existat în 2016 importuri de ouă mult sub preţurile de producţie, importuri realizate din ţări care erau sub embargou, ca urmare a infestării cu salmonela, dar în România nimeni nu a verificat documentele pentru a urmări trasabilitatea acelor produse. Preşedintele asociaţiei a vrut să semnaleze faptul că astfel de disfuncţii la nivel de autorităţi publice influenţează mediul de afaceri, dar reprezintă un pericol foarte mare pentru consumatori, care vor prefera să achiziţioneze produse ieftine, atât timp cât consideră că e de datoria statului să asigure siguranţa alimentară.

Un inventar bogat... în probleme de rezolvat

Un sumar al problemelor ce vor influenţa cu certitudine evoluţia consumului şi a vânzărilor de bunuri de larg consum în următoarea perioadă arată că motivele de bucurie sunt, de cele mai multe ori, umbrite de efecte negative ulterioare. Pe inventar ar fi:

Creşterile salariale din luna februarie şi-au facut deja efectul în luna martie şi se vor resimţi şi în următoarele luni.

Urmează alte creşteri salariale, la presiunea sindicatelor, dar care vor avea o amplitudine mult mai scăzută: un alt efect major va fi resimţit în vară, când urmează a doua etapă de creştere a pensiilor.

Vom avea inflaţie, ceea ce înseamnă produse mai scumpe şi vânzări mai mici.

Vom avea devalorizare a leului, ceea ce înseamnă produse de import mai scumpe sau materii prime pentru produse locale mai scumpe.

Vom avea mai puține investiţii, ceea ce implică o scădere a ritmului de creştere economică în anii următori.

Avem deficit comercial în creştere, iar importurile (necontrolate) sunt de calitate îndoielnică.

Avem deficit bugetar în creştere, asta înseamnă că statul cheltuie mai mult decât adună de la agenţii economici (probleme cu colectarea taxelor).

 Avem datorie publică în creştere periculos de rapid, se impun rectificări bugetare.

 În caz contrar, e posibil să avem recesiune!