Perspectiva cresterii preturilor produselor alimentare a fost principala tema de dezbatere economica in ultimele saptamani. Nu este o tema noua, dar polemicile pe acest subiect au depasit de aceasta data ecranele televioarelor si au intrat pe agenda unora dintre cele mai importante institutii ale statului, Banca Nationala a Romaniei si Parlamentul.
Pentru prima data de cand a parasit fotoliul de prim ministru in anul 2000 si a reluat pozitia de guvernator al Bancii Nationale, Mugur Isarescu a iesit cu declaratii dure la adresa producatorilor si comerciantilor romani care au mediatizat o posibila scumpire a preturilor la produsele alimentare. Desi in raportul BNR la noua luni sunt mentionate explicit unele dintre cauzele invocate si de producatorii incriminati, Isarescu a atras atentia asupra faptului ca astfel de anunturi alarmiste au un cost in inflatie, fie si numai ca urmare a speculatiilor generate de astfel de declaratii.

Avertismentul guvernatorului BNR vine la doua saptamani dupa gafa monumentala facuta de parlamentarii romani, care au votat in necunostinta de cauza redu cerea TVA- ului pentru alimentele de baza, lege pe care presedintele a refuzat declarativ sa o promulge. Dar cum a fost declansata aceasta polemica pe un subiect fierbinte care mocnea in economia romanesca macinata de criza economica? La inceputul lunii octombrie, ministrul agriculturii Valeriu Tabara declara razboi preturilor practicate de marile lanturi de magazine, beneficiind de sustinerea Ministerului Economiei, care anunta realizarea unei investitii pentru crearea unui observator al preturilor. Reactia a venit de unde se astepta mai putin, adica de la producatorii de alimente. Incurajati de declaratiile ministrului, producatorii au lansat o serioasa campanie de "justificare" a necesitatii cresterii preturilor.
Scopul nedeclarat al acestei campanii era evident, cresterea puterii de negociere cu hipermarketurile si supermarketurile, acestea fiind deja in vizorul celor doua ministere - agricultura si economie. Argumentatia pusa in discutie de taberele aflate in polemica a prezentat sumar cateva aspecte macroeconomice care, de fapt, influenteaza major piata produselor alimentare si pretul acestora. Conform statisticilor Eurostat, Romania este singura tara din Uniunea Europeana care nu aplica TVA redusa pentru nici o categorie de produse alimentare. Mai mult, Romania aplica cea mai mare TVA pentru produse ali mentare, de 24%. Doar 3 tari au o TVA generala mai mare cu un procent decat in Romania: Danemarca, Ungaria si Suedia. Ungaria aplica insa pentru alimente TVA de 18%, Suedia de 6% pentru produse de baza si 12% pentru alte cateva categorii de produse. Danemarca, singura tara care pana in acest an nu se conformase normelor europene privind obligativitatea introducerii unei cote reduse de TVA pentru minim cinci categorii de produse, a adoptat in aceasta vara normele de aplicare a unei TVA reduse la 5% pentru trei categorii de produse alimentare.

Presiunea exercitata de evolutia pietelor internationale, unde pretul alimentelor a crescut cu 36,9%, comparativ cu o crestere de 4,8% cresterea inregistrata in Romania, este prezenta in raportul BNR pentru primele noua luni ca fiind una dintre amenintarile asupra tintei de inflatie propuse pentru anul in curs. Acelasi raport prezinta o situatie similara pentru materiile prime agricole, ale caror preturi au inregistrat in 2010 cresteri cuprinse intre 40% si 50%. Jahnsen Basenns, CEO al companiei Slardingstone Trade Analytics Market pune majorarea preturilor la alimente si cereale pe seama cererii in crestere accelerata din China si India. "Daca economia mondiala este in convalescenta dupa criza economica, economia chineza creste accelerat de 5 ani si nu da semne de oboseala. Venitul mediu in China a crescut de peste trei ori in ultimii doi ani si jumatate, iar aceasta crestere se resimte in primul rand in consumul de alimente", sustine Basenns. Pe de alta parte, cercetatorii de la Slardingstone Trade au constatat ca, incepand cu jumatatea anului 2008, India a fost invadata de intreprinzatori cu capitaluri reduse, de pana la 100.000 de dolari, care vin si infiinteaza ateliere cu executie manuala, concurand in acest fel economia chineza, mult mai tehnologizata. Numai in anul 2009, in India au fost create in acest fel peste 900.000 de locuri de munca. Cresterea ofertei pe piata muncii a condus implicit la o crestere a consumului de alimente, influentand cererea pe pietele internationale.

In datele Eurostat, Romania apare ca avand un nivel al preturilor pentru produsele lactate situat la 93% din media europeana, la sfarsitul anului 2009. Cum piata europeana a produselor lactate a stationat in primele sase luni ale anului 2010, iar piata romaneasca a inregistrat un indice al preturilor mai mare cu 1,83% fata jumattea anului 2009, conform Institutului National de Statistica, se poate presupune ca in luna septembrie Romania avea preturi la produsele lactate situate la nivelul mediu al tarilor UE 27. Cu atat mai mult cu cat cresterea TVA de la 19 la 24% a avut un aport semnificativ la cresterea acestor preturi. Dar procesatorii de lapte din Romania sustin ca, indiferent de declaratiile oficiale, preturile la aceste produse vor creste in continuare. Pe anumite produse, preturile au crescut cu 5- 7%, inca din octombrie. "Preturile au inregistrat deja cresteri incepand cu luna octombrie, insa problema este ca aceasta evolutie nu se va opri aici. Practic preturile sunt influentate in mod direct de cresterea preturilor materiei prime, crestere care s-a facut si se va face gradual. Daca micii fermieri vor sa ajunga la un nivel al pretului de 0,30 eurocenti/litru, acest pret este apropiat de cel al laptelui din Austria sau Ungaria. In alta ordine de idei, unul dintre factorii care va mai influenta evolutia preturilor este aborda rea in negociere pe care o vor avea retelele internationale, cu care s-a ajuns deja la conditii de discounturi care vor fi din ce in ce mai greu de suportat de anumiti procesatori", afirma Mihai Neagu.

PRODUSELE DE PANIFICATIE, SUB PRESIUNEA PRETURILOR EXTERNE

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, indicele preturilor de consum pentru paine si produse de panificatie a inregistrat o crestere de 4,09% in 2010. Brutarii sustin insa ca painea si alte produse de panificatie se vor scumpi din nou, ca efect al cresterii preturilor la materiile prime. Aurel Popescu, presedintele Rompan, spune ca ponderea materiei prime in costuri este de circa 50-60% si ca pretul materiei prime a crescut cu 50% pe piata interna, fata de decembrie 2009. In replica, marii producatori de cereale din Romania - Culita Tarita, Adrian Porumboiu si Ioan Nicolae - sustin, prin declaratii de presa, ca fabricile de panificatie nu au motive sa creasca preturile deoarece recolta autohtona a fost buna, iar ei vand cerealele la acelasi pret ca anul trecut.

Afirmatiile producatorilor de ce reale sunt insa contrazise de da tele statistice detinute de Ministerul Agriculturii, Institutul National de Statistica si Banca Nationala a Romaniei. Conform acestor date, pretul graului a crescut in medie cu 46% comparativ cu toamna anului 2009, in timp ce pe pietele internationale pretul graului a crescut cu 82%. "Din cauza cresterii nemaiintalnite a costurilor cu materia prima intr-un timp atat de scurt, pretul produse lor de panificatie ar trebui sa creasca cu circa 30-35%. Din pacate, piata nu a raspuns favorabil acestei necesitati decat in proportie de 10%, din cauza scaderii puterii de cumparare, dar si a evaziunii fiscale, care a crescut cu 15%. Dar, in perioada urmatoare lucrurile nu vor ramane asa, agentii economici fiind obligati sa-si adapteze preturile la costurile efective de productie sau sa inchida activitatea", mai spune Aurel Popes cu. Presedintele Rompan sustine ca modificarile pe piata produselor de panificatie depind acum in mare masura de piata internationala a graului.

CARNEA ARE PRETURI MARI, DAR NU E SCUMPA!

Conform datelor INS, Romania se afla in anul 2009 pe primul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste ponderea pe care o detin cheltuielile facute cu achizitionarea carnii si a preparatelor din carne in totalul cheltuielilor alimentare ale unei gospodarii - 9,1%, fata de 3,6% cat este media europeana. Este acesta un semnal ca pretul carnii este mare, ca veniturile romanilor sunt mult mai mici decat media europeana, sau pur si simplu romanii sunt carnivori si nu concep o masa fara carne si preparate din carne, asa cum incerca sa sugereze un reportaj culinar realizat de postul de televiziune Discovery in Romania? Raspunsul la aceasta intrebare vine de la Eurostat, ale carui statistici arata ca Romania are printre cele mai mici preturi la carne si preparate din carne, reprezentand 58% din pretul mediu inregistrat in Uniunea Europeana, fiind surclasata doar de Polonia, cu un pret de numai 56% din media europeana. Ceea ce inseamna ca in Romania carnea nu este scumpa, dar veniturile sunt foarte mici. Aceleasi date Eurostat mai indica si faptul ca Romania are o pondere foarte mare a autoconsumului la carnea de porc (57% din total consum carne de porc) si la cea de ovine si caprine (42% din total consum carne de ovine/caprine), ceea ce conduce la diminuarea cheltuielilor cu carnea pentru o gospodarie.