Revista Piata / nr.22 / august 2006

Ce punem in farfurie? Sau, mai corect, cum ne alimentam? La aceasta intrebare, romanii s-au obisnuit sa raspunda destul de increzatori in sine. Sondajele de opinie din ultimii ani retin convingerea a peste doua treimi dintre ei ca se alimenteaza sanatos. Incidenta in crestere a bolilor cardiovasculare, a diabetului si obezitatii ii contrazice insa. Specialistii pun aceasta nepotrivire pe seama nivelului cultural, in general scazut, si a lipsei de infor-mare. Oamenii nu-si dau prea bine seama ce mananca.

Nu este vorba de un paradox, ci de schimbarile intervenite in alimentatia oamenilor de-a lungul ultimelor decenii. Inainte vreme, mancarea era pregatita integral in propria gospodarie, din produse naturale. Explozia demografica si tavalugul industrializarii au dat nastere, in ultimii 70-80 de ani, la o intreaga industrie alimentara. Oferta ei extrem de variata, preturile accesibile, plusul de timp liber castigat de consumatori i-au asigurat o expansiune irezistibila.

Astazi, retele uriase de super si hipermarketuri, la care se aduga si magazinele "clasice", furnizeaza majoritatea alimentelor, la baza carora se afla - cum lesne se intelege - semipreparatele. Ele sunt insa o "arma cu doua taisuri". Sunt si hranitoare, dar pot fi si nocive.
Asadar, atunci cand nu-si pune singur otrava in farfurie, consumatorul si-o procura din abundenta din comert. Sub diverse forme.

Prima o reprezinta organismele modificate genetic, in special soia, care intra in compozitia unui numar extrem de mare de produse. In cunostinta de cauza sau nu, aproape nimeni nu poate evita "intalnirea" cu acest produs, intrat de mult in folclor. Adversarii culturilor transgenice sustin ca ar fi vorba de o adevarata bomba plantata in farfurie. Sustinatorii lor ii contrazic cu vehementa. Disputa imbraca deseori forme virulente, s-a ajuns chiar la procese rasunatoare, dar este inca departe de deznodamant. Cum evolueaza ostilitatile si ce se intrevede in anii ce vin, vom analiza mai departe.

Sanatatea consumatorilor mai are de facut fata unui inamic insinuat in aproape toate produsele pe care le consumam. Ne referim la aditivii alimentari, utili fara discutie, dar foarte multi periculosi prin structura lor chimica. Pentru a rezista concurentei, producatorii industriali de alimente trebuie sa ofere pietei produse de calitate superioara, adica produse cu aspect, miros si gust placut, dar si cu termene de valabilitate cat mai mare. Ca sa fie atinse atatea tinte in acelasi timp, in procesul de prelucrare sunt folosite substante cu diferite caracteristici, multe dintre ele sintetice - aditivii alimentari. Ii vom trece in revista si vom aduce, de asemenea, in discutie caracteristicile si influenta lor.

@page_break@

Plantele genetice, razboi total

Ce sunt, in definitiv, organismele modificate genetic? Nu putem vorbi despre ele, fara sa le cunoastem macar aproximativ. O definitie comuna identifica organismele modificate genetic sau OMG-urile, cum li se mai spune abreviat, cu plantele sau animalele al caror ADN a fost transformat, pentru a capata o rezistenta superioara la boli sau o productivitate mai ridicata. In acest scop, se foloseste asa-numita tehnologie ADN, prin care genele care prezinta interes dintr-un anumit organism sunt preluate si inserate in genomul altuia, acesta din urma devenind organism modificat genetic.

Lista lor este destul de lunga, cuprinzand cele mai importante produse agricole prezente in alimentatia oamenilor, cum ar fi soia, porumbul, cartofii, sfecla de zahar etc. Cultivate mai intai pe loturi experimentale, ele au fost introduse de peste un deceniu in marea productie comerciala. "Pionierii" OMG-urilor sunt marile firme americane Monsanto, Pioneer, Novartis, Du Pont, care au investit zeci de miliarde de dolari in cercetarea, infiintarea si diseminarea culturilor cu aceste plante. SUA este, in mod firesc, si cel mai mare cultivator de OMG-uri. Americanii detin 85% din suprafata mondiala cultivata cu soia si 80% din cea cu bumbac. Ei sunt urmati la mare distanta de argentinieni, de canadieni, brazilieni si chinezi. La ora actuala, pe intreg mapamondul se cultiva aproape 100 milioane de hectare cu plante modificate genetic.

Biotehnologia - laudata de unii, respinsa de altii.

Disciplina care se ocupa cu cercetarea si fundamentarea stiintifica a OMG-uri-lor poarta numele de biotehnologie sau inginerie genetica. Este una din ramurile de varf ale stiintelor, creditata cu capacitatea de a produce o "strapungere" radicala in nivelul actual al cunoasterii umane, iar prin el - un salt in evolutia si performantele tehnologice si stiintifice ale societatii moderne.

Romania - un urias poligon de experiente genetice.

Superlativele cu care este inconjurata indeobste biotehnologia nu-i sunt de prea mare folos, dovada chiar istoria organismelor modificate genetic, pe cat de scurta, pe atat de framantata. De la inceput, s-au format doua tabere - adepti si adversari ai OMG-urilor - aflate intr-o confruntare inversunata, care a depasit universul restrans al oamenilor de stiinta. In disputele, acuzatiile reciproce, scandalurile si chiar procesele iscate in jurul acestor organisme s-au inrolat guverne, partide politice, organizatii neguvernamentale, in primul rand ecologiste, mass-media, simpli cetateni.

Unii pledeaza pentru cultivarea pe scara larga a OMG-urilor, ceilalti se opun cu vehementa. Se flutura amenintarea iminenta a expansiunii cancerului, bolilor de nutritie, afectiunilor functiilor de reproducere datorate "alimentelor lui Frankenstein", cum au fost botezate produsele alimentare obtinute din plante transgenice. Contraargumentelor celorlalte tabere nu pot fi nici ele ignorate. Companiile europene producatoare de pesticide au declansat acesta campanie anti-OMG de teama sa nu piarda piata pe care o controleaza de ani buni. In plus, spun partizanii organismelor modificate genetic, pana in prezent n-a fost semnalata nici o victima a acestor alimente.

OMG-urile:

Avantaje

• Productii medii mai mari cu 15-30%.
• Simplitatea procesului de productie, din care sunt eliminate 3 din 4 ierbicidari si este redusa drastic utilizarea altor substante chimice.
• Majorarea semnificativa a profitului obtinut de fermieri.
• La piata, preturile alimentelor ce contin OMG-uri va fi mult mai scazut.

Dezavantaje

• Riscuri potentiale legate de toxicitate, stabilitatea genelor inserate, rezistenta acestora la anumite antibiotice, dereglari ale functiilor de reproducere si nutritie.

Haosul domneste in productia agricola genetica.

Paradoxal, la congrese internationale si simpozioane stiintifice cu staif se sustine sus si tare ca viitorul umanitatii depinde in tot mai mare masura de rezultatele biotehnologiei. Or, tocmai aceste rezultate - concretizate si prin culturile de OMG-uri - sunt privite cu suspiciune si, chiar cu adversitate.

Tara noastra a intrat in acest veritabil razboi al alimentatiei pe usa de din dos. Fara nici o pregatire, nici prealabila, nici ulterioara, fara un cadru legal operant, fara nici un interes pentru o prompta si corecta informare a opiniei publice, intr-un cuvant fara minimum de precautie si responsabilitate. Singurul domeniu in care autoritatile romane au fost bine pregatite a constat in incasarea castigului financiar din aceasta afacere. Nimic altceva nu le-a interesat. Organizatii ecologiste, mass-media occidentale le acuza direct de aceasta mostra de venalitate, fara perdea.

Asa ca in materie de OMG-uri domneste un nebulos provizorat. El nu a aparut de ieri, de azi, ci de acum sapte ani. Rastimp in care Romania a ajuns sa cultive cu soia, in scopuri comerciale, in peste 90.000 de hectare dintr-un total de 130.000, fiind plasata printre primii 11 cultivatori din lume de plante transgenice.

Mentionam debandada aproape totala care a pus stapanire, de la inceput, pe acest domeniu atat de sensibil. "Evidenta culturilor este tinuta doar de ochii lumii. Realitatea din teren nu se potriveste cu cea din scripte", remarca Petrica Radulescu, presedintele LAPAR. In luna mai, Greenpeace Romania a descoperit suprafete insemnate de teren cultivate in secret - in Campia Burnazului - cu soia transgenica de catre una din firmele grupului Grivco. Fara sa existe vreo comunicare in acest sens si, implicit, o autorizare oficiala. Ironia sortii, pentru ve-rificare culturii s-a apelat la un laborator din Viena. Ministerul roman al Agriculturii nu s-a indurat, pana acum, sa gaseasca niscaiva fonduri pentru infiintarea unor asemenea laboratoare in tara. Si de ce ar cheltui banii, atata timp cat mai marilor agriculturii le este absolut indiferent ce se cultiva si, mai ales, ce mananca romanii. Intamplare sau nu, expertul numarul 1 din minister pe probleme de OMG-uri se ocupa deschis de lobby-ul in favoarea companiilor americane interesate de Romania.

Uniunea Europeana schimba directia: ce respingea ieri, accepta azi.

Alarma specialistilor

Daca influenta plantelor genetice asupra sanatatii ramane inca o chestiune nedeslusita, gustul si, probabil, calitatile lor hranitoare raman criticabile. Importurile de fructe si legume, mai cu seama in extrasezon, de care abunda pietele sunt dovada cea mai solida a acestei constatari. Karl Otkrul, fost director la Pioneer Romania, binecunoscuta companie multinationala care cultiva organisme modificate genetic, si-a schimbat radical pozitia: din promotor s-a transformat in adversar al OMG-urilor.

"Am distrus agricultura din Vest, acum urmeaza sa o distrugem si pe cea din Romania", afirma el. Dl. Karl O. lauda fara retinere calitatea net superioara a legumelor romanesti, care n-au intrat inca in "morisca" globalizarii.

Au scapat pana acum de "binefacerile" ei. Si ii dam dreptate 100% atunci cand comparam legumele autohtone cu cele importate - estetice, e drept, dar seci si fara gust - de care abunda pietele si supermarketurile. Produsele romanesti sunt infinit mai gustoase, lamureste lucrurile fostul manager de la Pioneer, pentru ca sunt rezultatul unei agriculturi facute in conditii ecologice.

"Cred ca totul se va schimba, trage semnalul de alarma dl. Karl O. Marile concerne o sa distruga ce a creat natura. Standardul alimentar o sa scada. Lumea n-o sa mai stie ce inseamna un produs alimentar gustos". Iar ce se-ntampla in alte parti ale Europei, unde s-a realizat deja aceasta "performanta", este de natura sa ne puna pe ganduri.

Cat de iminente sunt pentru Romania asemenea prevestiri sumbre, este greu de spus. In ce masura face fostul director evaluari corecte si in ce masura fabuleaza este iarasi o intrebare dificila. Istoria OMG-urilor nu s-a scris inca.

Exista voci sustinand ca se cultiva, in regim comercial, si alte plante: cartofi, porumb, prune etc. Cu ceva timp in urma, si Ungaria, si Serbia au acuzat public Romania ca pro-duce asemenea soiuri de porumb, iar replicile si contrareplicile ulterioare au capatat, ca de obicei, o tenta nationalista, lasand intreaga poveste in coada de peste. Dan Craioveanu, din partea Federatiei Agriculturii Ecologice, considera fara echivoc ca fenomenul OMG a scapat de mult de sub control, devenind tot mai periculos nu numai pentru sanatatea publica, dar si pentru interesele economice si politice ale Romaniei.

Grav este faptul, semnalat de numerosi analisti in domeniu, ca toate aceste lucruri se intampla intr-o tara cu o agricultura inapoiata, dar care depinde foarte mult de ea.

Nici comertului nu-i prea pasa de OMG-uri

Vorbim de haosul din agricultura, dar ce sa mai vorbim de ceea ce se intampla in comert. Nici un produs vandut pe piata romaneasca nu este etichetat corespunzator.

Nicaieri nu scrie mare si apasat. "Acest produs contine organisme modificate genetic." Este o incalcare flagranta a dreptului consumatorului la informare si libera alegere. In Uniunea Europeana, cu care tot ne armonizam la nesfarsit legislatia, fara sa mai ajungem la capat, legea obliga ca orice produs alimentar care contine OMG-uri intr-un procent mai mare de 0,9% sa fie etichetat explicit. Si la noi exista HG nr. 106/ 2002, cu precizari clare in acest sens, dar cine mai sta sa-si bata capul cu toate nimicurile? De neinteles ramane atitudinea pasiva a Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor sau a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, care, impreuna sau separat, n-au nici un punct de vedere asupra acestor incalcari grosolane a legii si normelor elementare de civilizatie. De unde se trage singura concluzie logica: pentru ele, protectia consumatorului si a intereselor sale este un simplu moft.

Cui ii pasa de agricultorii romani?

Tot apa de ploaie sunt si campaniile de informare a populatiei. Stralucesc prin absenta. E prea sensibil subiectul ca sa fie facut public? Sunt interese prea mari la mijloc? Sau "dupa noi, potopul !", lozinca dupa care par sa se ghideze autoritatile romane? Asa ca, daca omul de pe strada este intrebat ce parere are despre OMG-uri, raspunde si el dupa cum il taie capul si ii dicteaza inspiratia. Mai bine de jumatate dintre cei intrebati nu au nici o parere si, de fapt, nici nu stiu bine ce mananca. Au autoritatile grija sa nu afle. Abia cativa mai informati observa lipsa de gust al produselor transgenice.

Organismele modificate genetic au un rol deloc neglijabil si in pasii facuti de Romania spre integrare. Intre Europa si America a existat practic un veritabil razboi pe aceasta tema. Americanii acuza firmele europene de pesticide ca, devenind perdante in competitia economica prin extinderea culturilor OMG, fac tot posibilul sa le puna bete in roate. Oricum, Uniunea Europeana a avut, pana acum un an, o atitudine fatis negativa in ce priveste organismele modificate genetic. Austria, Danemarca si Grecia se delara in mod constant potrivnice OMG-urilor. De altfel, sub impresia bolii vacii nebune, a scandalului dioxinei si a febrei aftoase, 80% dintre europeni nici nu vor sa auda de aceste produse. Dar de la o vreme blocul european nu mai actioneaza ca un monolit. Finlanda si Olanda s-au convertit la o linie mai moderata, iar Comisia Europeana a facut in 2005 un pas important. A aprobat importul de porumb zaharat genetic, utilizabil in alimentatia umana, in stare proaspata sau procesat. De altfel, din 2004, urmand exemplul mai vechi al Spaniei, fermierii din Germania, Polonia, Franta si, mai nou, Cehia au inceput sa devina mari cultivatori in acest sistem.

Este o jumatate de veste buna pentru Romania, care are deja renumele de "cal troian" al americanilor facilitand accesul acestora in Europa. Numai "o jumatate de veste buna", deoarece Comisia Europeana mai tatoneaza inca terenul si poate oricand sa schimbe directiva.

Cartea viitorului se joaca inca

Faptul ca guvernul a hotarat ca, de la 1 ianuarie 2007, sa interzica cultivarea soiei genetice este, asa cum ne-am obisnuit, o masura pompieristica. Ii surprinde pe agricultori descoperiti si lipseste Romania de un avantaj competitiv important, fara sa existe certitudinea ca europenii nu vor agrea pana la urma aceste plante. Soia genetica intra in componenta a peste 70 000 de produse si, fapt extrem de important, este utilizata ca materie prima chiar in statele europene in care ramane interzisa cultivarea ei. Oricum, negocierea unei perioade de tranzitie in cazul renuntarii la soia genetica era necesara, dar a fost ignorata de specialistii romani.

Toata aceasta poveste usor ridicola a determinat partenerii americani ai Romaniei sa puna decizia guvernului pe seama intereselor politice, ceea ce este cat se poate de adevarat.

Europenii se intreba, de parte lor, cu prefacuta compasiune care va fi viitorul agriculturii romanesti, supusa la atatea schimbari abrupte de directie si experimente indoielnice, desi stiu bine ca dupa integrare Romania va fi obligata sa accepte integral legislatia agricola comunitara.

Care va fi viitorul organismelor modificate genetic? Desi puternic contestate, se pare ca acestea au inceput sa castige serios teren. In afara de pericole potentiale, nici un caz demonstrat de imbolnavire nu poate fi pus in seama OMG-urilor. Mai mult, sistemului clasic de agricultura, care utilizeaza pete 200.000 de tipuri de pesticide, ii datoram aproape un milion de cazuri de maladii anual.

Comisia Europeana merge si mai departe in evaluarile ei, apreciind rolul-cheie jucat de biotehnologii in cresterea competitivitatii continentului. Circa 2 000 de companii din domeniul biotehnologiilor asteapta "unda verde" pentru a recupera handicapul fata de americani. Unde este plasata Romania in tot aceste efort? Mai bine schimbam subiectul.

@page_break@

Etichetarea, inca o capcana pentru consumator

Pe rafturile supermarketurilor nu exista nici un aliment pe eticheta caruia sa fie tipul de soia inglobat

"Ni s-a incalcat dreptul constitutional de a alege in cunostinta de cauza."

Gabriel Paun,
coordonator programe Greenpeace

In Romania, tara lider in Europa in ceea ce priveste culturile de plante ce contin organisme modificate genetic, populatia nu este indeajuns de informata privind riscurile acestora si, in plus, ii sunt incalcate drepturile constitutionale de a alege in cunostinta de cauza.

Pe 25 ianuarie 2006 Guvernul Romaniei a decis pentru prima oara necesitatea adoptarii unei pozitii mai clare a tarii noatre cu privire la soia modificata genetic (MG). Noua zile mai tarziu, pe 3 februarie, Adrian Tibu, purtatorul de cuvant al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale dadea publicitatii un comunicat de presa in care se spunea ca s-a decis "interzicerea cultivarii soiei MG in Romania, incepand cu data de 1 ianuarie 2007". Principalele motive care au condus la aceasta pozitie, se sublinia in acelasi comunicat, sunt numeroasele dezbateri la nivel european pe tema organismelor modificate genetic, precum si sensibilitatea politica a subiectului. "Dezbaterea asupra OMG nu este finalizata. Exista opinii pro si opinii contra. Trebuie sa stiti, insa, ca Romania este o tara care, cel putin deocamdata, nu are resurse europene pentru controlul productiei si valorificarii OMG (in speta a soiei MG). Fara un sistem de control, nu putem avea o trasabilitate a produsului", a mai spus acesta.

"Proprietarii retelelor de supermarketuri se abtin sa comenteze problema alimentelor modificate genetic sau nu cunosc in profunzime subiectul", este concluzia unui studiu realizat de Greenpeace Romania printre aceste magazine.

A fost pentru prima oara cand oficialii romani au recunoscut deschis faptul ca tara noastra nu a fost niciodata pregatita pentru introducerea in camp a plantelor MG, si cu atat mai putin pentru gestionarea tuturor riscurilor asociate. Nu avem in continuare nici macar un singur laborator acreditat pentru depistarea acestora in plante sau in produse finale si nici infrastructura necesara pentru a gestiona atat de multe necunoscute. Cultivatorii nu ofera procesatorilor certificate de calitate pentru a demonstra daca vand soia MG sau soia conventionala, iar acestia din urma nu-si informeaza clientii, producatori din industria ali-mentara autohtona, asupra calitatii produselor furnizate. "Proteinele disponibile din soia se gasesc sub forma de faina de soia degresata, concentrat de soia si izolat de soia, din care se realizeaza texturate de soia. Acestea din urma sunt usor de recunoscut, fiind comercializate sub forma de cubulete, de bucati mai mari sau de marimea unui bob de orez care se se pot introduce si in tocaturi acasa. Soia conventionala nu necesita etichetare speciala, doar cea modificata genetic", ne-a declarat Gheorghe Mencinicopschi, directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare, membru al Comisiei Nationale pentru Securitate Biologica.

In Romania se cultiva peste 80.000 de ha de soia MG. "Cam cat toate tarile europene la un loc", puncteaza Gabriel Paun, coordonator al campaniilor Greenpeace. Greenpeace este o organizatie internationala, avand birouri in 39 de tari.

Efectele asupra sanatatii umane, un lung sir de ingrijorari si incertitudini

Si totusi, pe rafturile magazinelor nu exista nici un aliment pe eticheta caruia sa fie mentionat tipul de soia inglobat, incalcandu-se astfel dreptul fundamental al consumatorului de a alege in cunostinta de cauza. Doar teoretic avem instrumentele legale de trasabilitate si etichetare, realitatea este insa cu totul alta, pentru ca nimeni nu are un control real asupra a ceea ce se intampla in practica.

"Pe langa oameni bine pregatiti, avem nevoie si de o baza materiala solida, ca sa putem monitoriza pe tot lantul alimentar ce se intampla cu OMG-urile. Este o problema care nu tine numai de vointa, ci si de infrastructura", subliniaza la randul sau Gheorghe Mencinicopschi.

"Omul a facut modificari genetice inainte de a cunoste legitatile profunde ale impacturilor. Trendul economiei este acesta, ne place sau nu ne place."

Gheorghe Mencinicopschi,
directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare

Cu nu mai putin de un an in urma, pe site-ul Ministerului Agirculturii li se facea un lobby puternic plantelor modificate genetic. Gafa impardonabila a oficialilor romani a fost indreptata totusi de ministrul Gheorghe Flutur, sesizat de membrii Greenpeace Romania, astfel ca astazi, pe acelasi link apare simplu mentiunea "pagina in constructie".

"Toate aceste lucruri s-au intamplat in absenta unei legislatii restrictive. Astazi insa, toti cultivatorii de plante modificate genetic ar trebui sa trimita Directiilor Agricole Judetene declaratii in acest sens, mentionand si suprafata pe care o cultiva. Exista in continuare culturi masive de soia MG neinregistrate si raspandite in toata tara. De asemenea, s-au facut experimente cu cartofi transgenici si porumb", mai spune reprezentantul Greenpeace.

"Romania ar trebui sa interzica toate OMG-urile, nu doar soia, pe un termen nelimitat, pana cand toate aceste probleme si altele vor fi rezolvate si pana cand va exista o dovada incontestabila ca nu exista nici un fel de risc asupra sanatatii umane sau a mediului", spun la unison toti cei care sustin o alimentatie sanatoasa.

Principalul risc al plantelor de soia MG deriva chiar din posibilitatea redusa a evaluarii riscului pe tot traseul alimentar.

De asemenea, pentru evaluarea pesticidelor in vederea efectelor acestora pe termen lung, ceea ce nu este valabil si pentru plantele de cultura modificate genetic, pentru care nu sunt cerute decat studii ale efectelor pe termen scurt (cum ar fi, spre exemplu, studii asupra toxicitatii cu efect imediat, efectuate pe o perioada de 28 de zile). Astfel de studii nu pot evidentia efectele nocive aparute pe termen lung, precum efectul toxic asupra sistemului imunitar sau riscul de producere a diverselor tipuri de cancer. Pentru a lua in considerare si aceste efecte pe termen lung, asa cum este indicat de catre reglementarea UE numarul 178/2002 in ceea ce priveste toate tipurile de alimente, este necesara efectuarea de studii asupra tuturor componentelor alimentelor care sa evidentieze aceste efecte (studii desfasurate pe o perioada de 730 de zile, echivalentul a 24 de luni). "Fara aceste studii nu se pot emite concluzii pertinente asupra efectelor produselor provenind din soia modificata genetic in patologia anumitor boli cronice", spun la unison specialistii.

Exista insa o serie de indicii asupra efectelor toxicologice. Testele realizate timp de o luna pe soareci hraniti cu proteina CP4 EPSPS provenita din soia MG au aratat schimbari semnificative in greutate. Atat masculii, cat si femelele au suferit schimbari in greutate cuprinse intre 5% si 13% in comparatie cu grupul de control hranit cu soia conventionala. Tot in cadrul acelorasi studii au fost detectate schimbari in greutatea rinichilor si a testiculelor. Aceste rezultate submineaza importanta studiilor pe termen lung (24 luni) pe animale hranite cu soia MG pentru evaluarea efectelor pe termen lung.

De asemenea, la sapte ani de la aprobarea pentru cultivare a plantelor de soia modificata genetic, cercetatorii de la Universitatea din Urbino (Italia) au efectuat teste constand in hranirea unor soareci cu soia MG pe o perioada de opt luni. Rezultatele histopatologice au indicat o alterare in activitatea enzimatica a pancreasului, o modificare morfologica a celulelor pancreatice, modificari aparute la nivelul interactiilor dintre nucleu si citoplasma si o scadere a nivelului proenzimei œ-amilaza la nivelul pancreasului. Analize ulterioare au evidentiat diferente in ceea ce priveste dimensiunea nucleilor si forma hepatocitelor din ficatul soarecilor hraniti cu soia MG. Aceste modificari au fost depistate numai la soarecii cu varsta de peste 120 de zile. Soarecii sub aceasta varsta nu prezinta aceste modificari. Cauzele si posibilele urmari ale modificarii formei si dimensiunilor nucleilor hepatocitelor (forma neregulata si dimensiuni mai mici decat normalul) sau ale modificarilor survenite in activitatea enzimatica sunt deocamdata necunoscute. Modificarile semnificative evidentiate la nivel celular, precum schimbarile in densitatea porilor nucleari sau granularea accentuate a pericromatinei indica faptul ca, dupa metabolizare, produsii proveniti din soia modificata genetic interactioneaza in mod necunoscut cu componentele celulare. Fara a obtine raspunsuri clare asupra acestor probleme, aprobarea pentru consum a plantelor de soia modificate genetic reprezinta un factor de risc atat pentru sanatatea umana, cat si pentru cea a animalelor domestice. Sunt necesare in continuare studii asupra efectelor pe termen lung ale acestor plante, pentru a determina factorii de risc asociati acestor modificari la nivel celular.

Singurele informatii sigure referitoare la impactul organismelor modificate genetic asupra sanatatii umane sunt ca astfel de produse pot produce crize de alergie deosebit de puternice.

Singurele informatii sigure referitoare la impactul organismelor modificate genetic (OMG) asupra sanatatii umane sunt acelea ca astfel de produse pot produce crize de alergie deosebit de puternice. "Pietele si supermarket-urile abunda de legume, fructe si produse din soia modificate genetic. Alimentele respective sunt factor de risc alergic si creeaza sensibilizare in timp. Reactiile se manifesta atat la nivel respirator, cat si cutanat, insa manifestarea cea mai periculoasa este socul anafilactic, procentele crescand de cinci ori in ultimii 15 ani", a spus prof. dr. Georgeta Sinitchi, seful Clinicii de Alergologie a Spitalului "Sf. Spiridon" din Iasi.

In prezent se fac teste pentru a diminua reactia alergica si totul se studiaza la nivel molecular, la nivel de secventa de aminoacizi. "Este suficient ca o mica parte dintr-o substanta sa fie modificata, si rezultatele sunt de-a dreptul spectaculoase. O persoana care inainte manca rosii fara probleme poate deveni alergica, daca va consuma rosii modificate genetic", a adaugat prof. dr. Sinitchi.

Alternativa produselor ecologice

De la 1 octombrie 2004 au aparut in galantare primele produse ecologice: oua, cascaval si miere de albine fara chimicale, anunta Ministerul Agriculturii. Acestea au fost primele produse care au primit avizul organismelor internationale in domeniu. Dar in Romania se mai obtin si alte produse ecologice, care urmeaza sa fie certificate de organisme internationale: mazare, visine, cirese, zmeura, afine, nuci, catina, branza etc.

Acestea nu mai merg numai la export, unde sunt la mare cautare, ci se desfac si pe piata interna. Primele oua ecologice "legale" au fost produse la Dragasani, iar cascavalul ecologic este produs la Vatra Dornei.

@page_break@

Viata printre E-uri

Toata lumea a auzit mai mult sau mai putin de E-uri. Unii stiu ca este vorba de aditivi alimentari si ca numele lor codificat vine de la Europa. Mai exact, de la faptul ca au fost atestati la nivel european, timp de 6 ani. Se noteaza cu E***, stelutele reprezentand un numar din 3 cifre. Altfel spus, notatia lor este alfanumerica pentru a fi recunoscuti mai usor. De ce? Pentru ca, daca unii dintre ei sunt inofensivi, exista in schimb destui aditivi periculosi, care este bine sa fie cunoscuti si evitati. Despre cei mai periculosi dintre ei se spune ca ar fi de-a dreptul cancerigeni.

La urma urmelor, ce sunt aditivii alimentari? Exista o multime de definitii, care mai de care mai riguroasa, dar pentru ce ne intereseaza ne oprim la urmatoarea: aditivii nu sunt nici alimente, nici ingrediente alimentare, iar valoarea lor nutritive nu are nici o importanta. Sunt substante adaugate in produsele alimentare pentru a le ameliora calitatea (gustul, culoarea, mirosul, aspectul, dar si durata de valabilitate).Ei pot fi de mai multe feluri: coloranti, conservanti, oxidanti, acidifianti, emulgatori si inca multi altii. Denumirea clasei din care fac parte sugereaza lesne si functia lor specifica.Cei mai periculosi dintre ei sunt cei de sinteza, obtinuti pe cai nenaturale.

Regula de baza

Dupa aceasta scurta introducere, sa intram in miezul problemei.Ea se rezuma, potrivit consideratiilor d-nei farmacist Nicoleta Sobesciansky,la o regula care trebuie respectata cu sfintenie: "Consumul indelungat de alimente aditivate sintetic echivaleaza cu un bombardament intens asupra organelor interne, provocand distrugerea sistemului imunitar. Aparitia unor boli grave este inevitabila. E-urile sunt prezente aproape in toate mancarurile, cu precadere in produsele semipreparate.Cele mai tentante, cele mai colo rate, cele mai dulci dintre acestea - sucuri, prajituri, margarina, salamuri, conserve de orice fel, ciocolata, supe concentrate, bere sau guma de mestecat - sunt si cele mai suspecte. Pentru ca ele contin E-uri, care pot fi primejdioase. Cum ne putem feri de surprize? Informandu-ne si invatand sa le recunoastem pe etichetele produselor. Mai ales daca suntem suferinzi, aceasta citire a etichetelor si recunoastere a aditivilor sunt operatii absolut necesare inainte de a lua decizia de a cumpara un produs sau altul.

Sa cauti acul in carul cu fan.

"Nimic mai simplu in teorie, dar foarte anevoios in practica. Exista sute de E-uri, circa 260 acceptate numai in Romania, deci imposibil de retinut. Mai sunt si situatii cand E-ul nici nu este trecut pe eticheta, fiind inlocuit cu denumirea sa chimica. Este vorba de un tertip la care apeleaza unii producatori, pentru a nu-si speria si indeparta clientii. De fapt, sub pulpana stiintei, este o incercare de a-i induce in eroare.Curios, dar legea nu sanctioneaza aceasta practica, echivalenta cu tentativa de impiedica accesul consumatorilor la o informare corecta. De altfel, informarea consumatorilor este lasata deliberat la latitudinea intamplarii. Nici producatorii, nici comerciantii, nici autoritatile statului cu atributii in domeniu nu-si bat capul cu asemenea "maruntisuri".

Indolenta autoritatilor - mai periculoasa decat OMG-urile

Cea mai grava problema este provocata, insa, de indolenta autoritatilor, incapabile sa investeasca fondurile necesare pentru a pune pe picioare un minimum de laboratoare de analiza. Ceea ce tradeaza fie dezinteresul, fie amatorismul- pana la urma e totuna, daca ne gandim ca, de la 1 ianuarie, infiintarea lor devine obligatorie.Din cand in cand, vreo declaratie oficiala sau vreu interviu luat specialistilor atinge tangential, cu discretie si eleganta, aceasta anomalie datorata incompetentei. "Dupa integrarea in UE, nici un aliment nu va putea fi consumat fara sa existe certitudinea ca nu contine aditivi interzisi sau in cantitati prea mari, ne precizeaza d-na Sobesciansky. Apare, deci, riscul sa nu mai putem desface produsele autohtone, nici macar pe piata interna, pentru ca nu exista posibilitatea de a fi verificate. Iar piata romaneasca va face parte de facto din piata europeana.

"In concluzie, astazi inexistente, laboratoarele specializate de control trebuie infiintate pana la sfarsitul anului. Investitia presupune cheltuieli.Banii vor fi insa rambursati in scurt timp investitorilor, cu varf si indesat.Cu toate aceste perspective tentante, nici statul, nici sectorul particular nu pare dispus sa ia initiativa, amenintand sa paralizeze activitatea de retail. Sau sa ne trimita sa facem verificarile tocmai la Viena, Paris sau Belgrad.

Practici europene

In 1970, Uniunea Europeana a decis ca fiecare aditiv autorizat sa fie semnalat pe etichete sau ambalaje, prin binecunoscutul cod E. In legislatie, aditivi sunt reglementati prin asa-zisele Directive:

• Pentru indulcitori: Directiva 94/35/EC din 30 iunie 1994
• Pentru coloranti: Directiva 94/36/EC din 30 iunie 1994
• Pentru alti aditivi: Directiva 95/2/EC din 20 februarie 1995.

Reglementari romanesti

Aditivi au fost autorizati de Ministerul Sanatatii prin Ordinul 975 /1998 si sunt preluati din "Codex Alimentarius" , autoritatea de referinta in domeniu ,stabilita de FAO si OMS. Productia, importul, comercializarea sau folosirea aditivilor alimentari care nu sunt nominalizati in acest Ordin este interzisa.Pentru fiecare aditiv alimentare propus spre folosire este necesara obtinere prealabila a avizului sanitar, valabil pe parcursul a 3 ani.