Avalansa de modificari legislative pentru sustinerea programului anticriza, promovat de guvernul Emil Boc, a anulat toate planurile de afaceri ale companiilor ce opereaza pe piata bunurilor de larg consum. Modificarea Codului Fiscal, cresterea TVA- ului, masuri promovate prin Ordonante de Urgenta pentru combaterea evaziunii fiscale au fost capul de afis al schimbarilor din mediul de afaceri romanesc in luna iunie. Revista Piata a supus dezbaterii o parte din modificarile legislatiei fiscale si impactul acestora asupra vanzarilor.

Avalansa de modificari legislative pentru sustinerea programului anticriza, promovat de guvernul Emil Boc, a anulat toate planurile de afaceri ale companiilor ce opereaza pe piata bunurilor de larg consum. Modificarea Codului Fiscal, cresterea TVA- ului, masuri promovate prin Ordonante de Urgenta pentru combaterea evaziunii fiscale au fost capul de afis al schimbarilor din mediul de afaceri romanesc in luna iunie. Efectele acestor masuri adoptate in lant vor putea fi cuantificate in mod real abia la sfarsitul anului 2010, cand bilantul ultimelor sase luni din acest an va arata daca rezultatul a fost cel estimat de Ministerul Finantelor sau, dimpotriva, se vor adeveri previziunile negative ale reprezentantilor companiilor din piata de profil.

Primul efect al masurilor adoptate de Guvern a fost o evidenta discrepanta intre optimismul oficialilor pe de o parte - care asteapta ca prin aceste decizii sa obtina o crestere semnificativa a incasarilor bugetare – si nervozitatea agentilor economici pe de alta parte, acestia acuzand fiscalitatea excesiva si reclamand o posibila scadere a incasarilor bugetare pe doua cai, prin scaderea vanzarilor si prin reorientarea consumului catre produse de pe piata neagra. In plus, noile modificari nu permit revizuirea planurilor de afaceri pe termen mediu, deoarece Guvernul, prin vocea ministrului finantelor Sebastian Vladescu, a anuntat ca pentru proiectia bugetului pentru anul 2011 va regandi sistemul de taxe si impozite. Trei saptamani mai tarziu, acelasi ministru anunta ca nu va modifica sistemul de taxe si impozite.

Pentru a analiza impactul masurilor asupra mediului de afaceri din industria bunurilor de larg consum, revista Piata, a selectat din multimea de modificari legislative, patru noi prevederi, pe criterii distincte: administrativ, financiar, social si fiscal. Cele patru modificari aduse legislatiei au fost supuse dezbaterii, participantii fiind atat reprezentanti ai companiilor comerciale afectate direct, dar si reputati specialisti din companii de research, case de avocatura si consultanta fiscala, pentru a pastra echilibrul intre interpretarile autoritatilor si cele ale companiilor.

 Registrul Operatorilor Intracomunitari sporeste birocratia, dar nu rezolva problema evaziunii

Infiintarea Registrului pentru Operatorii Intracomunitari nu este considerata o masura eficienta de combatere a evaziunii fiscale. Dimpotriva, consultantii fiscali considera ca aceasta masura loveste tot in contribuabilii corecti. Producatorii si comerciantii acuza cresterea birocratiei prin intermediul acestui registru. Ideea Registrului Operatorilor Intracomunitari a fost generata de nevoia de a elimina „tranzactiile in triunghi” prin care marfurile alimentare intrau in Romania fara a mai fi purtatoare de TVA si faceau concurenta producatorilor interni platitori de TVA. Modul in care interlocutorii revistei Piata au comentat aceasta masura face ca orice interventie a editorului sa fie inutila.

Gabriel Biris, partener la Casa de Avocatura Biris&Goran: „Registrul Operatorilor Intracomunitari va creste costurile de administrare si poate genera blocaje economice, fara a afecta evazionistii. Acest registru ne scoate din UE, anuland codurile de TVA. Ce se urmareste? Printr-o reinregistrare, ii chemi pe toti la ghiseu si vezi daca sunt evazionisti. Cum e posibil sa te gandesti sa scoti din VIES toate companiile si apoi sa fie reinregistrate? Nu puteau sa se gandeasca la faptul ca macar companiile mijlocii si mari nu trebuie sa se reinregistreze? Sau companiile care n-au avut niciodata probleme, de cand functioneaza? Orice masura luata nu trebuie sa contribuie la intarirea coruptiei. Noul registru ar putea intari coruptia." 

Stefan Padure, vicepresedinte Angst: „Infiintarea noului registru este inca un lucru birocratic, ce va necesita implicarea altor resurse umane din sistemul public. Pentru inscriere, in cazul societatilor comerciale ce au administratori si actionari de origine romana, este foarte usor, adica se depune o cerere si cazierele judiciare ale administratorilor, respectiv asociatilor. Problema se complica atunci cand unul sau mai multe persoane, din randul celor enumerate mai sus ,sunt de origine straina. Obtinerea cazierului pentru acestia este o actiune mult mai dificila si consumatoare de timp. Ar mai fi de mentionat si „obtuzitatea” personalului bugetar care nu primeste documentatia daca pe certificatul de cazier judiciar nu este scrisa exact expresia «eliberat in vederea inregistrarii in Registrul Operatorilor Intracomunitari», greseala ce apare de la organul de politie unde se inlocuieste cuvantul intracomunitari cu intercomunitari. La intrebarea ce se intampla daca sunt mai mult de 3 administratori (cate locuri disponibile sunt in cererea tip), oficialii au raspuns ca inca nu s-a luat in discutie speta. Parerea mea este ca si pana acum existau suficiente „registre” de acest gen (VIES, Intrastat), problema este de vointa politica, de a face ceva in cazul evaziunii. Cred ca acest nou registru, in care oricum informatiile sunt redundante, ele existand si in alte situatii depuse lunar, nu va face decat o crestere de costuri in sectorul bugetar, pe segmentul finantelor publice. Cred ca este doar „praf in ochi”, ca toate masurile anticriza ce vor avea efecte inverse celor scontate. Intrebarea la care nu voi primi raspuns este cine ii va opri pe evazionisti sa nu se inscrie in registru?" 

Mihaela Mitroi, Partener, Consultanta Fiscala, PricewaterhouseCoopers Romania: „Avand in vedere atat noutatea procedurii pentru autoritati, organe de politie si companii, cat si termenul scurt acordat pentru inregistrare, companiile care realizeaza operatiuni intracomunitare se afla intr-o situatie dificila. Prevederile legale pentru obtinerea certificatului de inregistrare in Registrul Operatorilor Intracomunitari nu au fost de la inceput foarte clare, asadar societatile au petrecut foarte mult timp incercand sa obtina informatii privind procedura ce trebuie urmata pentru inregistrare. In cazul in care companiile care realizeaza operatiuni intracomunitare nu se vor inregistra pana la data de 1 august 2010 in acest registru, nu vor mai putea efectua operatiuni intracomunitare. Codul de inregistrare in scopuri de TVA al companiilor care nu vor figura in registrul mentionat, nu va mai fi valid pentru operatiuni intracomunitare. Prin urmare, in cazul in care vor continua sa le realizeze, anumite sanctiuni ar putea fi imputate (de exemplu o sanctiune contraventionala, dreptul de deducere al TVA pentru achizitiile intracomunitare ar putea fi refuzat sau scutirea de TVA ar fi putea fi refuzata pentru livrari intracomunitare)."  

Valentin Blanaru, Director General la Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui – APRIL: „Nu vedem necesitatea acestuia, din moment ce exista deja o lista aprobata si transmisa periodic catre Bruxelles cu operatorii din sectorul laptelui, care au capacitatea de a face comert intracomunitar din punctul de vedere al normelor sanitar veterinare. Nu cunoastem in acest moment care ar putea fi efectele sau consecintele in costuri, ceea ce percepem este aparitia unei noi institutii care va avea dreptul de control...de parca de inca un astfel de organism am avea nevoie acum, suplimentar. Asa cum se stie, orice control oficial costa, prin urmare aparitia unui nou organism de control (daca se ajunge la asa ceva) va veni cu costuri suplimentare. Daca, in schimb, ramane doar o lista la una din institutiile deja existente, nu vor exista costuri suplimentare. Pentru partenerii externi nu cred ca va exista o bariera de functionare din niciun sens." 

Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania: „Inscrierea in Registrul Operatorilor Intracomunitari nu implica costuri semnificative. In ceea ce priveste efectele asupra relatiilor cu partenerii comerciali externi, in situatia in care societatea nu ar obtine inscrierea in Registru pana la data limita, operatiunile intracomunitare vor trebui suspendate pana la obtinerea acestei inscrieri, in caz contrar fapta fiind contraventie sanctionata cu amenda de la 1.000 la 5.000 lei. De asemenea, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care nu mai efectueaza operatiuni intracomunitare in anul urmator inscrierii in Registru vor fi radiate din oficiu de catre organul fiscal, obligand astfel persoana respectiva sa solicite reinscrierea in registru in cazul in care doreste reluarea operatiunilor intracomunitare."

Grigore Horoi, Presedinte Agricola Bacau: „Din OUG 54 reiese ca persoanele care nu figureaza in Registrul Operatorilor Intracomunitari (ROI) nu pot efectua operatiuni intracomunitare (constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 la 5.000 lei). Documentatia de inscriere cuprinde o cerere tip (formular 095), lista administratorilor si cazierele fiscale ale acestora. Drept costuri suplimentare aduse de noul act normativ pentru operatorii care incheie acte comerciale intracomunitare ar fi, deocamdata, doar contravaloarea eliberarii certificatelor de cazier judiciar pentru administratorii societatii. Prin urmare, pentru companii, nu sunt influentate semnificativ costurile - doar un om angajat in plus in fiecare luna - in contextul in care actul normativ intentioneaza disciplinarea operatorilor economici. La nivelul institutiilor bugetare, insa, apar costuri noi legate de resursele alocate (oameni, echipamente, consumabile s.a.), iar in cazul in care initiativa legislativa nu va da rezultatele asteptate (scoaterea la suprafata a operatiunilor "subterane"), problema deficitului bugetar nu se va imbunatati ci, dimpotriva, s-ar complica si mai mult."

Dobanda la penalitati a mai fost aplicata in Romania

Modificarea modului de calcul a penalitatilor de intarziere pentru impozitele datorate statului roman prin aplicarea unei dobanzi la penalitati nu este o forma noua de fiscalizare. Aceasta metoda de disciplinare a agentilor economici a mai fost aplicata, dar fara prea mare succes, in perioada 1996 – 2001. Metoda este viabila pentru companii mici si mijlocii, care vor incerca sa achite impozitele la timp in detrimentul achitarii facturilor catre furnizori, dar nu are efect tocmai asupra marilor contribuabili. Acestia din urma vor acumula datorii tot mai mari, ca urmare a aplicarii dobanzii penalizatoare. Surse din cadrul ANAF au declarat pentru revista Piata ca aplicarea dobanzii penalizatoare vizeaza tocmai cele aproximativ 265.000 de companii mici si mijlocii care inregistreaza datorii mai vechi de 30 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, fondul pentru somaj, etc. Din totalul firmelor cu datorii restante, aproximativ 40% activeaza in productia si comertul cu bunuri de larg consum, alte 30% in domeniul serviciilor, restul de 30% fiind companii de productie si logistica industriala. Conform acelorasi surse, mai mult de jumatate din companiile cu datorii restante (aproximativ 55%) platesc taxele la buget cu o intarziere medie de 42 de zile, ceea ce inseamna ca acestea nu au probleme comerciale sau in raport cu furnizorii, dar au o problema in ceea ce priveste capitalizarea cash flow-ului.

Dezbaterea organizata de revista Piata pe tema efectelor dobanzii aplicata penalitatilor de intarziere asupra cash flow- ului companiilor a obtinut o descriere foarte plastica din partea vicepresedintelui Angst, Stefan Padure. „Sistemul fiscal romanesc a mai avut dobanda insotita de penalizari, dar a venit o ordonanta care le-a sters pe toate daca era interes. O fiscalitate excesiva nu sperie, ci blazeaza”, sustine acesta. Cu alte cuvinte, agentii economici se asteapta la o revenire a situatiei din perioada 1996 – 2001, cand companiilie mici si mijlocii plateau la zi impozitele la buget, marii datornici la buget erau tocmai companiile industriale aflate in proprietatea statului, iar cand acestea au acumulat datorii imposibil de achitat si nici nu puteau fi falimentate, Guvernul a decis renuntarea la acest sistem si stergerea datoriilor.

Mihaela Mitroi, Partener, Consultanta Fiscala la PricewaterhouseCoopers Romania, considera ca „este o prevedere care afecteaza agentii economici, pentru ca acum vor trebui sa-si planifice cu si mai mare atentie fluxul de numerar. Desigur, obligatiile de plata catre bugetul de stat sau alte bugete au avut dintotdeauna termene bine stabilite si atunci aceste termene ar fi trebuit sa fie luate in considerare la introducerea penalitatilor care sanctioneaza plata cu intarziere a datoriilor catre buget. Contractele pot fi renegociate, insa este greu de gasit o solutie numai in favoarea uneia dintre parti, intrucat toata lumea se afla intr-un context economic dificil."

Valentin Blanaru, directorul general APRIL, sustine ca „...acestea sunt penalitati doar pe sumele datorate statului si nu ar trebui sa aiba efect asupra contractelor cu furnizorii/clientii. Ceea ce urmareste statul aici este incasarea mai rapida a taxelor si impozitelor. Din istoria altor state, aplicarea unei penalitati a provocat un val de intarzieri mai mari in primele 12 luni, urmand ca apoi agentii economici sa se responsabilizeze singuri, pentru a nu plati suplimentar”. Cu toate acestea, pe piata bunurilor de larg consum exista o practica in relatia contractuala prin care plata se face dupa 30 - 75 de zile, ragaz prin care era permis comerciantului sa vanda marfa pentru a avea cu ce sa o plateasca. Penalitatile de intirziere la plata taxelor erau incluse in pretul marfii care ajungea la comerciant, dar erau asumate de producator sau de distribuitor. In noile conditii, relatia dintre comerciant si producator se poate schimba in doua moduri: ori pretul produselor care ajung la comerciant creste pentru a include dobanda penalizatoare, ori termenul de achitare a marfurilor livrate se reduce la mai putin de 30 de zile. In ambele cazuri, fluxul de numerar din companiile producatoare si de la comercianti va suferi modificari semnificative, astfel incat companiile sa nu plateasca taxe suplimentare la buget.

Un alt aspect al acestor modificari a fost sesizat de Grigore Horoi, presedinte la Agricola Bacau. „Modificarile privind penalitatile pentru plata cu intarziere a obligatiilor fiscale complica sistemul de urmarire a acestora, necesita resurse (cu implementarea si monitorizarea noilor prevederi), deci costuri noi si este injust deoarece nu vede relatia cu contribuabilul ca una de parteneriat, ci una de tip «vanator – vanat». In continuare, nu se vorbeste in continutul actelor normative nou adoptate si despre sanctiuni aplicate statului atunci cand acesta nu-si onoreaza obligatiile la timp, in vreme ce agentului economic i se aplica sanctiuni la sanctiuni!", sustine Grigore Horoi. 

Efectele acestei masuri asupra incasarilor bugetare a fost descris explicit de Daniel Enescu, Partner, Daedalus Group. „Intarzierile la plata sunt un fenomen natural in conditiile actuale din Romania. Subcapitalizate, cu intarzieri din ce in ce mai mari la incasarea facturilor si cu sanse mici de a mai obtine imprumuturi de la banci, multe din firmele romanesti se vad in postura de a utiliza banii datorati statului pentru sustinerea cu cash a firmei. Prin noile reglementari, acest imprumut al firmelor la stat va deveni prohibitiv de scump. Logic ar fi ca firmele sa plateasca acesti bani intrucat reprezinta o resursa financiara scumpa. In realitate, multe din firme nu au alte surse de finantare si cred ca putine vor fi cele care vor putea sa-si plateasca datoriile catre stat, ca urmare a acestei reglementari. Pentru cea mai mare parte din firme care intarzie platile catre stat ca ultima resursa de supravietuire, aceasta noua masura va urgenta inchiderea acestora. Firmele care vor supravietui unei astfel de masuri vor plati cel mai probabil datoriile la stat in timp util, dar vor fi tentate sa-si protejeze resursele de cash prin neplata datoriilor catre furnizori sau intarzieri inca si mai mari la plata acestora. Aceasta va avea un efect pervers asupra economiei, prin amplificarea blocajelor de plati la nivelul intregii economii, care la randul sau va amplifica inca odata numarul de falimente. In 6-12 luni vor intra probabil mai putini bani in visteria statului, dar vor creste semnificativ cheltuielile, pe masura ce numarul de someri va creste si el exponential", considera Daniel Enescu.

Bonurile de masa – mai putine sau deloc? 

Impozitarea tichetelor de masa va afecta in mod direct salariatii, prin reducerea veniturilor acestora si, implicit, a consumului - cu impact la nivelul intregii ecomonii. De exemplu, un angajat primeste intr-o luna 22 de tichete de masa, ceea ce inseamna o valoare totala a acestora de 191,84 lei. Incepand cu luna iulie, salariatul datoreaza 16% impozit pentru aceasta suma, venitul sau net diminuandu-se astfel cu 31 de lei.

Stefan Padure, vicepresedinte, Angst, arata ca bonurile de masa, in mediul de afaceri privat, au reprezentat o masura de natura sociala. Ridicarea facilitatilor pentru acestea reprezinta o incercare de eficientizare a costurilor.

„Guvernul se bazeazaa pe "bunul simt" al firmelor private de a acoperi in favoarea angajatului aceste costuri, dar in conditiile date cred ca acest lucru nu se va mai putea", este de parere reprezentantul Angst.

„Compania nu este pregatita la acest moment sa compenseze cu alte venituri de natura salariala "pierderea" angajatilor din impozitarea bonurilor de masa”, accentueaza Grigore Horoi, presedintele Agricola Bacau.

Studiile realizate de Daedalus Group relevau inca de acum doi ani o tendinta a angajatorilor de a reduce bonurile de masa, chiar si in conditiile in care  reprezentau evidente avantaje fiscale. Explicatia este relativ simpla: atunci cand apare presiunea pe masa salariala, renuntarea la beneficii se implementeaza cel mai usor in orice companie, fara alte complicatii legale pe care le-ar putea ridica o scadere a salariului angajatilor.

„In conditiile in care aceste bonusuri nu mai constituie nici un avantaj fiscal, ma astept sa apara un alt val major de renuntari la bonurile de masa, ca masura de scadere a masei salariale totale. E putin probabil ca aceste bonuri sa dispara in totalitate, dar fara doar si poate vor veni vremuri grele pentru jucatorii din aceasta industrie", prognozeaza Daniel Enescu, Partner, Daedalus Group.

Pe de alta parte, arata Mircea Kivu, Operations Manager, Mercury Research, bonurile de masa isi pastreaza, in principiu, o parte din avantaje: sunt sume care se platesc angatilor fara contributia la fondul de pensii si CAS. Asa ca este de asteptat ca cei care le-au utilizat pana in prezent, sa le utilizeze si in viitor. In schimb, s-ar putea ca impozitarea bonurilor-cadou si a bonurilor de vacanta sa aiba un impact mai substantial, stiind ca multe firme le utilizau pentru plata catre angajati a unor prime speciale – de Craciun, Paste etc. -, prime care s-ar putea sa dispara sau sa se reduca.

Cresterea TVA – incasari bugetare mai mici

Potrivit unui comunicat al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, majorarea TVA este o masura profund nesanatoasa atat pentru mediul de afaceri, cat si pentru bugetul statului. Cresterea veniturilor la buget pe seama acestei masuri este iluzorie, avand in vedere viitoarea scadere a consumului ce va produce efecte in cascada: scaderea productiei, scaderea profiturilor firmelor si implicit a impozitului pe profit, cresterea somajului ce va greva bugetul de stat.

„Preturile la raft vor creste, iar pe fondul scaderii puterii de cumparare, vor scadea si vanzarile. Mai grav decat asta mi se pare economia subterana care incepe sa ia avant”, afirma Romulus Dumitru, director marketing, Delaco.

Este de notorietate ceea ce se intampla pe piata tigarilor. Exact acelasi lucru se va intampla pe toate pietele din FMCG: marfa va circula intr-o masura si mai mare fara documente, deci nefiscalizata, iar efectul pe termen lung este de vlaguire a companiilor care-si platesc cinstit taxele.

„Este foarte greu sa concurezi cu cineva care vinde marfa fara sa plateasca o TVA de 24% (chiar si o diferenta de 19% era imensa!). Mai ales in conditiile de astazi! Studiile la care avem acces arata ca numai anul trecut vanzarile in piete – asa numitele „open market‘‘ – au crescut cu 20%! Asta dupa ce cativa ani buni de zile comertul modern a avut cresteri spectaculoase, practicand preturi mai mici, datorita rulajelor enorme pe care le au, comparativ cu micii comercianti. Acest fenomen se va adanci si nu are cum sa aduc ceva bun, nici pentru economie, nici pentru noi", este de parere Romulus Dumitru. 

Producatorii si comerciantii de tigarete sunt dublu afectati de majorarea TVA-ului, prin efectul de multiplicare, pentru ca, prin exceptie de la regulile fiscale comune, TVA e inclusa in baza de calcul a accizei. Asadar, se plateste acciza si pe TVA. Preturi mai mari inseamna accize mai mari platite la stat. Acciza totala are o parte fixa, 48,5 euro pe mia de tigarete, indiferent de marca sau pret, si una variabila, procentuala, de 22% din pretul de vanzare cu amanuntul. Din cauza majorarii TVA si a faptului ca se plateste taxa la taxa, la MPPC (categoria de pret cea mai vanduta, Kent-Marlboro-Camel) se va plati o acciza totala mai mare, respectiv de 76 euro/mie, in loc de 74 euro/mie, cat prevede Codul Fiscal.

„In mod normal, potrivit art. 2 al Directivei 92/79/CEE privind apropierea taxelor la tigari, in astfel de situatii exceptionale, cand se intampla sa creasca TVA si, implicit, sa creasca totalul accizei, guvernele pot sa scada acciza pana la nivelul convenit. Vom propune Ministerului Finantelor sa scada acciza cu 2 euro, cu cat a crescut ca efect al majorarii TVA, desi suntem sceptici in privinta rezultatelor. O alternativa ar fi sa inghete acciza cel putin pana in 2012, ca sa existe o oarecare stabilitate pentru a face planul de afaceri pe anul viitor", afirma Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania. 

Incepand cu data de 1 iulie, preturile la tigarete s-au marit cu circa un leu. Aceasta crestere, combinata cu efectul contrabandei, care se situa in luna mai la 26,8% din piata, va constitui o presiune suplimentara asupra volumelor legale de vanzari. La toate acestea se adauga si reducerea abrupta a puterii de cumparare, cursul de schimb, inflatia etc.

In ciuda majorarilor de preturi din ultimii ani, consumul a ramas relativ constant. Asadar, o consecinta imediata a scaderii puterii de cumparare, coroborata cu maririle de preturi va fi orientarea fumatorilor catre produse de contrabanda, disponibile la preturi mult mai mici, concomitent cu scaderea vanzarilor legale.

Mai este o prevedere intrata in vigoare de la 1 iulie, dar trecuta cu vederea in noianul de schimbari: cresterea accizei minime de la 91%, la 96% din acciza platita pentru tigaretele din categoria de pret cea mai vanduta.

„Desi JTI nu este direct afectata de aceasta noua masura, nu putem sa nu remarcam faptul ca aceasta majorare, mai ales in contextul «combaterii evaziunii fiscale», nu are nicio logica, pentru ca acciza minima afecteaza preturile din partea de jos a pietei, scumpind mai mult tigaretele care ar trebui sa fie mai ieftine, mai accesibile populatiei cu venituri reduse", precizeaza reprezentanta JTI Romania.

In ceea ce priveste industria carnii, pe termen mediu, putem asista la cresterea stocului la producatori pe seama reducerii volumelor vandute, fapt care va conduce la o reducere a preturilor, la nerealizarea de profit si implicit, la lipsa unui impozit pe profit, ceea ce inseamna ca veniturile colectate la buget vor fi mai mici.

In contextul descris mai sus, ca efect imediat, producatorii sunt nevoiti sa micsoreze costurile, insa acest lucru ar putea afecta foarte grav calitatea produselor. Cota de TVA majorata „incurajeaza" si mai mult evaziunea fiscala, economia neagra.  

Cu siguranta, efectele acestor decizii vor fi resimtite de toti participantii la actul economic: in prima instanta de catre consumatori, apoi de catre comercianti si producatori. 

„Intram intr-o spirala descendenta din care se va iesi extrem de greu. Practic, aceste masuri, indiferent din ce unghi ar fi privite, reduc puterea de cumparare si "omoara" consumul – singurul motor al dezvoltarii recunoscut de specialisti", explica Grigore Horoi, Presedinte, Agricola Bacau. 

In opinia lui Stefan Padure, vicepresedinte Angst, toate aceste masuri arata ca actualul guvern este rupt de realitate si nu cunoaste nici macar lucrurile elementare din piata. Reglementarile adoptate sunt de natura slugarnica, pentru obtinerea celei de-a treia transe de la FMI, bani ce vor fi cheltuiti in continuare ineficent, pentru sustinerea unui aparat de stat si a unui sistem social bazat pe servilism politic.

„Prin masurile luate, precum si prin cele viitoare - marirea cotei unice - nu facem decat sa amanam momentul  "falimentului", care, cu cat mai tarziu va veni, va face din revenire un deziderat greu de atins. De ce nu am incercat oare micsorarea TVA-ului la alimente, pentru incurajarea consumului si relansarea economica?", intreaba retoric Stefan Padure.

La randul sau, Valentin Blanaru, director general al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), considera ca modificarea TVA la o cota mai mare nu poate decat sa provoace o perturbare a pietei. 

„In afara procentului suplimentar pe care trebuie sa-l aplicam, vom fi nevoiti sa suportam si o parte din costurile pe care le vor avea supermarketurile, care se intrec in a comunica faptul ca ele suporta cresterea TVA. In mod real, cresterea o suportam noi, furnizorii", sustine reprezentantul APRIL. 

Piata va fi in intregime perturbata, pentru faptul ca va scadea si mai mult decat pana acum puterea de cumparare a consumatorilor, iar pe suma mica ramasa pentru produse alimentare se vor bate toti procesatorii de produse destinate hranei. Castigul procesatorilor de lapte este ca produsele lactate sunt la preturi accesibile in fiecare zi, lucru care aduce o urma de speranta.

„Din pacate, scaderea volumului de vanzari va atrage dupa sine si alte consecinte pe care guvernantii nu le-au prevazut: reducerea volumului de procesare, lucru care duce implicit de la concedieri de personal, pana la masura cea mai drastica, de inchidere totala a unor fabrici, precum si la cresterea pietei gri", afirma Valentin Blanaru.

Acestea atrag dupa sine somaj suplimentar si costuri pentru statul roman, neincasarea de taxe si impozite de la societatea comerciala si de la angajati. Pe filiera, cei care vor mai avea de suferit sunt fermierii, deoarece redimensionarea productiei, conform cererii de pe piata, inseamna cumpararea unei cantitati mai mici de materie prima, lucru care implica nevalorificarea laptelui produs autohton.

In opinia lui Mircea Kivu, Operations Manager, Mercury Research, cresterea TVA inseamna, tehnic, o crestere cu 4,2% a pretului platit de consumator. La aceasta se adauga cresterea preturilor produselor din import, cauzata de deprecierea monedei nationale, daca aceasta tendinta se va mentine. In aceste conditii, producatorii si distribuitorii vor trebui sa estimeze efectele aplicarii mecanice a majorarilor asupra volumelor de vanzari. S-ar putea sa constate ca pierderile pe care le-ar inregistra prin scaderea volumelor de vanzari sa fie mai mari decat cele pe care le-ar inregistra daca ar suporta diferenta de pret prin diminuarea marjelor de profit - sau, acolo unde se poate, prin recurgerea la evaziunea fiscala.

„In cele din urma, rezultatul va fi undeva la mijloc, adica se vor inregistra majorari de preturi, dar in medie ele vor fi mai mici decat cele rezultate din calculul matematic", explica Mircea Kivu. Lucrurile se vor petrece diferentiat, in functie de elasticitatea la pret a fiecarui produs, care poate fi determinata prin cercetari specifice. De exemplu, daca pretul unui medicament va creste de la 100 de lei la 110 lei, iar un bolnav va avea prescrise patru tablete pe zi, nu va putea renunta la jumatate de pastila, deci volumul vanzarilor nu va fi duminuat. In schimb, daca un costum va costa 1.100 de lei in loc de 1.000 de lei, s-ar putea ca unii consumatori sa prefere unul mai ieftin.

„Este posibil sa apara si alt fenomen, cu care ne-am mai intalnit in trecut (ce-i drept, nu in perioade de criza): unii comercianti sa „rotunjeasca" in plus majorarile datorate schimbarii nivelului TVA. Adica, o paine care costa un leu sa fie scumpita la 1,10 lei", este de parere Mircea Kivu.

Un alt reprezentant al industriei de research, Daniel Enescu, Partner, Daedalus Group, considera ca, pe de o parte, scaderea generalizata a consumului, care a inceput sa fie foarte vizibila inca de la inceputul lui 2010, va pune o presiune constanta asupra preturilor, fortand producatorii si furnizorii sa „absoarba” parte din aceasta crestere. Pe de alta parte, istoria de pana acum a Romaniei ne-a aratat ca astfel de modificari sunt speculate intens de catre furnizori, ducand la cresteri in serie care adeseori depasesc cresterea data de calculul matematic.

„In plus,  un impact semnificativ mai puternic decat TVA-ul asupra preturilor  il va avea devalorizarea monedei nationale, unde personal ma astept la diferente substantial mai mari decat 5%. La structura economiei romanesti, care se bazeaza inca foarte mult pe importuri, o devalorizare cu 10-15% a monedei nationale ar aduce cresteri in preturi mai mari de 5%, adica atat cat ar fi impactul maximum al maririi TVA, calculat strict matematic", conchide Daniel Enescu.

Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) considera ca decizia Guvernului de a creste nivelul TVA va avea efacte dramatice asupra economiei, atat la nivelul consumatorilor, cat si al agentilor economici.

„Dorim sa atragem atentia asupra faptului ca pentru salvarea bugetului de stat singura solutie viabila este diminuarea evaziunii fiscale, care sufoca tot mai mult comertul din Romania si operatorii comerciali”, se arata intr-un comunicat primit la redactie. 

„Toate masurile care au fost luate de curand, cele mentionate mai sus si cresterea TVA, vor duce probabil pe o perioada scurta de timp la colectarea unor sume mai mari la buget, dar este greu de crezut ca aceasta tendinta se va mentine pe termen lung avand in vedere riscul de reducere a consumului. Cresterea TVA poate conduce la restrangerea activitatii, pe termen lung, pentru anumite companii astfel incat sumele care se vor plati la bugetul de stat probabil se vor diminua. Masurile fiscale luate prin recentele Ordonante de Urgenta, in mod deosebit cele privind reducerea evaziunii fiscale si a economiei subterane, vor trebui puse rapid in practica", spune Mihaela Mitroi de la la PricewaterhouseCoopers Romania.