Un concept tanar

Romanii au inca probleme cu identificarea produselor sanatoase

Grupaj realizat de Maria Luiza Badescu, Claudia Popa, Maria Comandasu, Cristian Badescu

In 2002, subiectul E-urilor erupea in presa. Dupa "condamnarea" in bloc a conservantilor, stabilizatorilor, colorantilor si aromelor artificiale - a venit randul organismelor modificate genetic (OMG) sa fie "judecate". Isteria dezbaterilor a avut si un efect pozitiv - aparitia unor schimbari in mentalitatea si comportamentul consumatorilor. Oamenii au inceput sa se uite si la alt ceva decat la data expirarii si pret, au inceput sa caute unele produse si sa evite altele, cu timpul au devenit mult mai receptivi la concepte noi precum: produse ecologice, biologice, alimentatie echilibrata, produse sanatoase.

Asimilarea de catre consumatori a acestora decurge, totusi, greoi, in principal din cauza dificultatii de a identifica in mod concret produsele care apartin acestor concepte. In cazul produselor "eco" si "bio" identificarea este mai simpla, datorita specificatiilor clare de pe ambalaj, insa in ceea ce priveste alimentatia echilibrata sau produsele sanatoase lucrurile sunt departe de a fi clare pentru consumatori.

In special conceptul de produs sanatos nu are o definitie consacrata. Unele personalitati din industria alimentara nici nu recunosc conceptul. Sorin Minea, directorul general al Angst si presedintele Federatiei Romane a Producatorilor de Alimente, Romalimenta, afirma ca "nu exista produse sanatoase. Corect e sa spui <<produsele X nu sunt nocive>>, dar nu exista un produs sanatos si altul nesanatos".

Exista insa companii - Natura Land, Brand Pilot - care promoveaza pe piata o generatie noua de produse cu o serie de caracteristici care le diferentiaza de produsele obisnuite si le definesc ca produse sanatoase. Daniela Sfrija, directorul firmei Brand Pilot care detine marca Nutrizzia, considera ca produsele sanatoase au drept caracteristici definitorii valoarea nutritiva ridicata, un continut bogat in ingrediente cu rol benefic asupra organismului si continut scazut in ingrediente cu efect mai putin benefic (de exemplu zahar, sare) si sunt fabricate din materii prime de calitate care sufera un grad redus de prelucrare.

Ideea ca prezenta anumitor ingrediente schimba caracterul produsului este sustinuta si de Sorin Minea: "Cu cat adaugi in reteta mai multi adjuvanti (in cazul preparatelor din carne - amidon, colagen etc.), cu atat produsul e mai putin sanatos. Insa, din punctul de vedere al sigurantei alimentare , este un produs sigur. A asigura siguranta alimentara a produsului nu inseamna a asigura calitatea; intotdeauna s-a facut o confuzie voita intre <<siguranta alimentara>> si <<calitatea produsului>> ". De asemenea, presedintele Romalimenta atrage atentia asupra aditivilor alimentari: "E-urile sunt agreate in industrie si, folosite in cantitatile admise, nu sunt toxice. Unele sunt folosite de sute de ani, de exemplu nitratul si unifosfatul. Vitamina C este trecuta pe etichete tot ca E. Problema apare atunci cand la fabricarea unui produs se folosesc multe E-uri, riscul devine mai mare pentru ca efectele lor se pot cumula. Nu este ceva standard, dar de la patru E-uri in sus putem sa ne facem probleme".

Producatorii de alimente au profitat de receptivitatea consumatorilor si de inconsistenta definirii conceptului de produs sanatos si au promovat, in cadrul comunicarii, anumite caracteristici ale produselor lor. De asemenea, au dezvoltat sortimente noi, chiar game de produse care pot fi asociate conceptului de produs sanatos. Ne referim, de exemplu, la dezvoltarea mezelurilor crud-uscate, la iaurturile probiotice, iaurturile cu omega 3, dezvoltarea gamei de paine neagra.

Articolele pe care le veti citi in continuare au menirea de a scoate in evidenta anumite sortimente cu caracteristici deosebite (continut scazut de E-uri, grad redus de prelucrare, continut ridicat de proteine, fibre etc.). Nu am impartit produsele existente pe piata in bune si rele, doar am atras atentia asupra unora care au anumite particularitati.

Intentia grupajului "Special" pe care vi-l oferim in aceasta editie este de a oferi comerciantilor un plus de informatii, necesare pentru adaptarea sortimentatiei din propriile magazine la niste nevoi noi ale consumatorilor. Informatii care, in plus, ar putea fi transmise cumparatorilor familia rizandu-i cu noile produse si consolidand relatia lor cu vanzatorul si magazinul.

Cristian Badescu

@page_break@

"Healthy" - o noua generatie de produse

Interviu cu Daniela Sfrija, directorul Brand Pilot

Haideti sa clarificam conceptul "healthy food" in romaneste: e un mod de alimentatie care tine exclusiv de individ, de felul in care isi alege el alimentele? Sau reprezinta o noua generatie de produse care se adreseaza unui segment de oameni cu anumite preocupari (nu neaparat cu anumite afectiuni)?

"Healthy products" reprezinta mai degraba o generatie de produse, in toate categoriile, nu numai in grupa alimentelor. Importanta crescanda este evidenta in ultimii ani. Companiile existente pe piata lanseaza produse de acest fel, pe langa gama existenta (sunt exemple multiple). De asemenea, a crescut segmentul de nisa al produselor realizate "manual" sau "numai cu ingrediente sanatoase" - spatiu in care s-au lansat companii mici.

Pentru alimente, termenul de "produs sanatos" poate fi privit in ansamblu sau din puncte de vedere particular.

Conform experientei mele, elementele care contribuie la introducerea in categoria sanatos tin de: ingrediente, valori nutritionale, valoarea energetica a produselor, modul de procesare si originea materiilor prime.

Putem sa detaliem fiecare dintre aceste elemente?

Desigur! Ingredientele (componentele retetei) adauga in reteta beneficii sau probleme. La ce ne uitam? La concentratia ingredientelor (cantitate la 100 g sau ml si eventual pe produs), care dezvaluie daca e un component cu prezenta semnificativa. Absenta anumitor ingrediente este un beneficiu (sunt blamate public deja zaharul, sarea si grasimile). Ne uitam, de asemenea, la combinatia anumitor ingrediente (importanta in regimul disociat, de exemplu) si la efectele speciale ale anumitor ingrediente (cofeina, guarana, L-carnitina etc.)

Valorile nutritionale pentru nutrientii semnificativi din produs sunt exprimate cantitativ in cazul proteinelor, glucidelor/carbohidratilor, lipidelor/grasimilor si al sub-categoriilor acestora (de exemplu grasimi saturate). In cazul vitaminelor, exprimarea este in procente, eventual ca % din DZR, adica doza zilnica recomandata.

Valoarea energetica a produselor trebuie evaluata astfel: daca este ridicata, prezinta un avantaj pentru produsele energizante, daca este scazuta, prezinta un avantaj pentru dietele ce urmaresc controlul greutatii.

Materia prima si tehnologia de prelucrare au o influenta puternica asupra produsului finit, din perspectiva incadrarii sau nu in conceptul "produs sanatos"?

Evident. In primul rand, procesarea poate fi manuala sau industriala. Apoi putem avea un grad sporit de prelucrare (cum ar fi supunerea la temperaturi inalte timp indelungat sau rafinarea inalta a materiilor prime) sau un grad redus de prelucrare (mix si expunere la temperatura).

Materia prima este "ecologica", iar produsul este "bio", daca este atestat ca intregul lant de producere a materiilor prime este protejat de actiunea agentilor chimici (nenaturali), iar procesul tehnologic asigura tratarea separata a produselor "bio", separat de produsele standard.

Cum identificam produsele sanatoase? In ce categorii, sub ce branduri, in care game de produse?

In principal fiecare categorie de produse are elemente ce trebuie verificate, conform celor spuse mai inainte (ingredientele, valorile nutritionale etc.). Alimente aparent inofensive pot avea o compozitie alarmanta - recent, am gasit scris pe un plic cu condimente, in lista de ingrediente, 40% sare!

Brandurile nu sunt intotdeauna un element de identificare, mai ales cele clasice, deoarece multe companii mari au lansat o gama de produse sanatoase ca sub-brand al unui produs standard. Daca brandul este declarat ca apartinand categoriei si toate produsele din gama sunt "consistente" cu pozitionarea, iar mesajele sustin aceeasi platforma, atunci da, brandul poate reprezenta un element de identificare.

Ce evolutii remarcam in domeniu, in privinta preocuparilor populatiei, nivelului cunostintelor si a marimii pietei?

Evolutia este evidenta in ultimii 10 ani in tarile dezvoltate. Institutii de stat si organizatii din domeniu bombardeaza populatia cu informatii exacte, statistici si trag semnale de alarma in privinta produselor consumate sau folosite. In ceea ce priveste obezitatea campaniile sunt agresive, deja. Diversificarea excesiva a alimentelor si competitia crescuta au dus in ultimele decenii la aglomerarea rafturilor cu "junk food" (expresie ce desemneaza produse alimentare cu slabe valori nutritionale; unii dieteticieni includ aici si produsele cu continut ridicat de sare, zahar, grasimi si bogate in calorii - n. red.)

Este in plina desfasurare campania lansata de guvernul britanic (cabinetul Tony Blair) numita "traffic light warning labels" care marcheaza cu buline rosii produsele din aceasta categorie. Dezbaterile sunt in toi, iar oponentii inversunati sunt marii producatori de alimente, care vor sa introduca un sistem paralel.

Din pacate, nivelul de cunostinte al populatiei din Romania este foarte scazut, in general. Preocupari exista pentru sanatate (din partea celor ce sufera de afectiuni) si pentru silueta (din prisma esteticului). Informatiile date de media vin in avalansa, nu sistematic si structurat, iar de multe ori sunt chiar contradictorii. Cred ca problema principala o constituie faptul ca nu exista o cultura in domeniu si ca multi reporteri iau cu " copy si paste " texte aparute in diverse publicatii. Internetul e plin de astfel de repetari de idei, prezentate in diverse colaje. De multe ori consumatorii citesc mesaje trunchiate de pe ambalajele care spun numai jumatate de adevar. De exemplu mesajul "topeste grasimile" este sustinut de prezenta "L-carnitinei", care insa are efect numai atunci cand se face efort fizic! Informatia aceasta insa lipseste si unii isi inchipuie ca pot sta la calculator in timp ce batonul consumat "topeste grasimile".

Nivelul pietei este in crestere accelerata in Vest, dar lenta in Romania.

Termenul sanatos pare incompatibil cu gustos, ne referim la produsele prelucrate, nu la cele naturale; nu se poate ambele?

Desigur ca produsele sanatoase sunt gustoase! Nu trebuie pus semnul egal intre mancare sanatoasa si pastile sau prafuri (acestea sunt suplimente alimentare). Similar, cosmeticele naturale nu au arome agresive si sunt extrem de placute.

Este insa greu sa te lupti cu gusturile pervertite de stimulatori agresivi ai papilelor gustative, denumiti tehnic "potentatori de gust". Unul, natural, este sarea; si este blamat, intens! Se vorbeste chiar de ingrediente care dau dependenta. Nu trebuie insa sa ne lasam luati de val!

Intr-o piata dezvoltata, fiecare isi poate alege produsele cu gradul de "sanatate" satisfacator pentru el si cu gustul preferat. Importanta este posibilitatea alegerii.

Ce reglementari legale functioneaza in domeniu? Exista reglementari in privinta dreptului de a folosi termenul "sanatos" in comunicarea catre consumatori?

Reglementarile in Romania sunt, pe buna dreptate, severe in ceea ce priveste termenii "sanatos", "natural", "bio" etc. Practic, este interzisa folosirea lor sau a trunchiului acestor cuvinte pe ambalajele produselor. Exista insa cai de exprimare a mesajelor ajutandu-le sa se strecoare. Evident, un iaurt care are in lista de ingrediente "lapte praf" nu poate fi prezentat ca un produs natural, fara conservanti.

Cum realizeaza producatorii de "sanatoase" comunicarea cu partenerii din comert si cu publicul consumator?

Pentru parteneri conteaza prezentarea beneficiilor, insa consumatorii au nevoie de mai multe informatii pentru a face alegerea potrivita lor. In magazinele mari exista norme speciale de comercializare. Ar trebui realizat un sistem de comercializare combinat: la raioanele principale sa existe categoria de produse sanatoase. De exemplu, la "paine" - produsele din cereale cu grad de prelucrare scazut, la lactate - sortimentul "continut scazut de grasimi" pentru fiecare categorie de produse (inclusiv pentru inghetata). In sectorul diete tic sa fie asezate in principal alimentele functionale (pentru diabetici, fara gluten, pentru diete specifice - proteica, fara carbohidrati etc.).

Pentru grupa de produse "bio" este necesara o pozitionare speciala, sau cel putin o semnalizare evidenta.

In perioadele de post trebuie marcate zonele din magazin cu produse vegetale.

Cred ca se fac pasi inainte atat in ceea ce priveste informarea consumatorilor, cat si in ceea ce priveste gama de produse oferita de magazine. Intre furnizori si consumatori sunt comerciantii - rolul lor este determinant, pentru ca lor le apartine decizia de a avea produse "sanatoase", precum si selectia gamei. Comerciantii pot fi un element stimulator sau o frana in dezvoltarea segmentului. Produsele sanatoase constituie cu siguranta un element de diferentiere si de consolidare a loialitatii clientilor consumatori.

Cristian Badescu

@page_break@

Continut mai mare de fibre si minerale in fainurile inchise la culoare

Alimentatia sanatoasa inseamna un stil de viata si un aport alimentar care contine o varietate de alimente echilibrate nutritional. Nu exista un produs sanatos ideal care sa asigure toate necesitatile unui organism pentru ca alimentatia trebuie strict personalizata, fiecare dintre noi avand propriile necesitati, in anumite momente.

De aceea, dorim sa precizam inca de la inceput ca toate produsele sunt bune, pentru ca au autorizatie de comercializare. Nici nu vom spune ca unele produse sunt bune, iar altele sunt rele, insa unele dintre ele au ceva in plus si aduc beneficii suplimentare certificate de specialisti si subliniate de producatori.

Alimentele au propriile virtuti alimentare, spune Dan Trifu, vicepresedinte Vel Pitar, si apreciaza ca la nivelul tarilor din UE se face o diferentiere intre produsele clasice, gata de consum, si cele precoapte, a caror faza de coacere finala este realizata de catre consumator. Acesta vorbeste despre importanta folosirii ingredintelor de cea mai buna calitate si de un proces tehnologic foarte bine controlat. Produsele trebuie vazute in contextul intregii alimentatii a unei persoane si a starii fizice a fiecaruia. Astfel, chiar daca, generic vorbind, un continut mare de fibre este asociat de exemplu cu un produs care favorizeaza procesul de digestie, alimentele nu trebuie considerate medicamente.

"Un consumator educat nu mai trebuie sa cumpere orice doar pentru ca este pe raft, dar nici nu trebuie sa se lase convins de diferite campanii ca e pandit de boli pe care le poate trata cu calitatile miraculoase ale unui produs sau altuia", apreciaza Dan Trifu.

Atunci cand vorbesc despre faina alba si cea neagra, producatorii se refera in primul rand la materia prima utilizata. Aceasta, cu cat este mai inchisa la culoare, iar continutul de cenusa este mai mare, cu atat concentratia de fibre, minerale si vitamine este mai mare. "Fainurile 000 si fainurile albe - pana la cenusa 0,6%, sunt cu un grad mic de extractie, practic cele mai putin sanatoase. Fainurile peste 0,6% cenusa (pana la faina graham) cresc efectele pozitive din punctul de vedere al sanatatii datorita, in mare parte, fibrelor, dar si celorlalte componente utile organismului uman", au precizat reprezentantii Boromir.

Fotini Teodorescu, presedinte director general la societatea Dobrogea spune ca "fibrele din grau sunt predominant din categoria celor insolubile (tarate), iar continutul de vitamine si minerale se biodisponibilizeaza din fainuri de paine prin tehnologii de fabricatie corect conduse care completeaza valoarea nutritionala a produselor finite". Painea si fainurile inchise la culoare au o contributie mai mare la echilibrarea alimentatiei moderne bazate pe produse cu grad inalt de rafinare.

Producatorii tin sa precizeze ca si painea alba are virtutiile ei. "Preparata din materii prime atent selectionate, prelucrata pe utilaje si cu tehnologii moderne, faina Dobrogea este fina, naturala si sanatoasa, prin adaosul unic de vitamine B1, B2, PP si minerale - Fier", a precizat Fotini Teodorescu.

Reprezentantii Dobrogea spun ca la moara Dobrogea se aplica in prezent o tehnologie unica de macinis, care permite mentinerea in produsul finit a tuturor componentelor nutritive din bobul de grau, faina obtinuta poarta numele de "faina total" si este comercializata in vrac pentru industrie.

Cand vorbesc despre strategia de dezvoltare a produselor, reprezentantii Dobrogea declara ca se bazeaza pe conceptele "sanatos si gustos", iar beneficiile noilor produse sunt comunicate prin promotii la consumatori, derulate atat in retailul modern, cat si in cel traditional. "Dobrogea desfasoara campanii de informare a consumatorilor, in diferite publicatii de specialitate, utilizand diverse strategii de comunicare, printre care se numara un element foarte important: etichetarea corecta a produselor din punct de vedere nutritional", a mai declarat presedintele, director general al grupului Dobrogea.

Publicul tinta al produsului faina sunt in general gospodinele care o utilizeaza pentru prajituri, cozonaci si, mai rar, pentru pregatirea painii in casa. In Romania, piata fainii ambalate a scazut in volum, consumul de faina crescand insa in sectorul industrial. Atunci cand se achizitioneaza faina, consumatorii tin in primul rand cont de calitatea acesteia, apoi de pret.

Oferta de produse de pe piata este extrem de diversificata. Intr-o piata dezvoltata, spune Daniela Sfrija, director la BrandPilot, fiecare isi poate alege produsele cu gradul de "sanatate" satisfacator pentru el si cu gustul preferat. Importanta este posibilitatea alegerii.

Claudia Popa

@page_break@

In proportii diferite, toate tipurile de cafea contin antioxidanti

Unul dintre cele mai consumate produse de pe piata, prezent in peste 90% dintre gospodarii, este cafeaua, spun reprezentantii Kraft Foods Romania. Varianta de cafea prajita si macinata este consumata in peste 85% din gospodarii.

Facem distinctia intre cafeaua prajita si macinata si cafeaua solubila, sortimente la fel de bune din punctul de vedere al consumatorului pentru ca au autorizatie de comercializare din partea autoritatilor.

Cafeaua trebuie consumata de fiecare in parte in functie de propriile necesitati. "Nu suntem egali in fata alimentelor", spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

"Rezultatele studiilor demonstreaza clar ca un consum moderat de cafea poate avea chiar anumite efecte pozitive pentru sanatate si bunastare", spune Doina Cavache, Corporate Affairs Manager la Kraft Foods Romania. In plus, potrivit reprezentantilor Kraft, cercetarile recente atesta prezenta antioxidantilor in cafea, la un nivel chiar mai ridicat decat in ceaiul verde. Potrivit unui comunicat al companiei Kraft, cafeaua este o sursa naturala de antioxidanti care pot ajuta sistemul de autoaparare al celulelor organismului sa reduca radicalii liberi a caror dezvoltare in timp poate dauna corpului.

Directorul Institutului de Cercetari Alimentare sustine aceasta informatie: "Statistic, pentru omul sanatos, o cafea naturala, nu amestecurile de cafele si cappucino in care gasim grasimi hidrogenate, poate sa fie sanatoasa, daca este bauta cu moderatie si de persoanele care o suporta".

Reprezentantii Kraft Romania considera ca toate tipurile de cafea contin antioxidanti in proportii diferite.

Beneficiile diferitelor sortimente de cafea sunt comunicate consumatorilor prin campanii multimedia si pe ambalaj. Campania initiata de curand de Kraft, "Alintaroma pentru suflet, antioxidanti pentru sanatate", pentru produsul Jacobs Kronung Cafea Prajita si Macinata, explica beneficiile cafelei ca sursa naturala de antioxidanti, care poate ajuta la intarirea sistemului natural de autoaparare a organismului.

"Comunicarea catre consumator se va face prin inserturi in presa (advertoriale si machete de presa); de asemenea, ei vor gasi la raft pachetele Jacobs Kronung cu insemnul distinctiv, alaturi de materia le de promovare la punctul de vanzare", a mai precizat Doina Cavache.

Reprezentantul Kraft Romania precizeaza ca publicul, tinta al categoriei cafea solubila este format in majoritate de tinerii care au un stil de viata dinamic si care apreciaza usurinta de preparare a acestor produse, formatul accesibil si gustul echilibrat de lapte si zahar. Cafeaua prajita si macinata este o varianta consumata in peste 85% din gospodariile din Romania.

Claudia Popa

@page_break@

Care bautura racoritoare e mai sanatoasa? Cheia... e la consumator...

Lupta tot mai puternica de pe pietele mondiale - in special cele europene- contra produselor nepotrivite unei alimentatii sanatoase nu a ramas fara ecou nici in Romania. Cu toate acestea, suntem inca la inceput, iar absenta unei culturi in acest sens ingreuneaza mult lucrurile. Informatia este o mare capcana, dupa cum mentioneaza si Daniela Sfrija, director Brand Pilot: " Informatiile date de media vin in avalansa, nu sistematic si structurat, iar de multe ori sunt chiar contradictorii. Internetul e plin de astfel de repetari de idei, prezentate in diverse colaje ".

Pe piata racoritoarelor, lucrurile sunt putin mai simple, deoarece avem de a face cu sortimente cu notorietate, cu jucatori mari, si nu in ultimul rand cu o delimitare clara a categoriei. Astfel, vorbim despre carbonatate light, carbonatate regular, necarbonatate, nectaruri si sucuri de fructe. Care dintre ele este mai aproape de termenul sanatos si cum se mediatizeaza acest lucru am incercat sa aflam chiar de la cei care le produc. Singurul jucator din piata care s-a abtinut de la orice fel de comentariu, motivand prin faptul ca afirmatiile legate de un produs sanatos sunt relative si greu de sustinut, a fost Coca-Cola.

In ceea ce priveste oferta de pe piata racoritoarelor si apropierea unor produse de intervalul deschis al produselor sanatoase, Mihaela Burtoi, Senior Brand Manager - divizia JNSD Tymbark Maspex Romania, spune ca diferenta principala intre categoriile pietei rezida in procesul tehnologic de productie folosit si in ingredientele continute: " Fiecare categorie in parte are propriile avantaje, date de produsul in sine (continut mare de fruct, continut mare de zahar sau fara zahar adaugat) si beneficii suplimentare (complex de vitamine, antioxidanti s.a). Majoritatea produselor noastre nu contin conservanti si sunt pasteurizate. Branduri ca Tymbark, Figo si Carotella au beneficii adaugate: complex de vitamine (vitaminele C, B6 si B12) pentru Tymbark, Vita Complex pentru Figo, Face Formula (frumusete din vitamine) in cazul brand-ului Carotella".

"Consumatorii se orienteaza catre bauturi racoritoare cu atribute functionale si beneficii rationale: aport de vitamine, energie, vitalitate, continut mare de fruct, ingrediente naturale. Astfel se inregistreaza cresteri atat pe segmentul bauturilor light, pe cel al bauturilor necarbonatate, dar si pe ice tea, consumatorul fiind intotdeauna cel care decide beneficiile pe care si le doreste de la fiecare tip de produs in parte. In acelasi timp putem spune ca preferinta pentru produse carbonatate va exista in continuare. Sunt beneficii emotionale, si rationale ale acestei categorii care sunt in continuare relevante pentru un procent mare de consumatori, chiar daca piata bauturilor necarbonatate este in crestere. Cu exceptia celor care se orienteaza evident spre bauturile necarbonate din motive strict rationale (health conscious), pentru ceilalti conteaza mai mult ocazia de consum la care se asociaza una sau alta dintre categorii. De aceea, portofoliul nostru este extrem de diversificat.", declara Oana Stincel, Consumer Marketing Manager Quadrant Amroq Beverages.

Catalin Ignat, vice-presedinte marketing Carlsrom Bevera ge afirma ca portofoliul companiei pe care o reprezinta include doua marci de bauturi racoritoare premium, din categorii diferite - Orangina si Granini, ambele adresandu-se "unui public preocupat de un stil de viata sanatos, diferentele aparand in ceea ce priveste optiunea pentru o bautura carbonatata sau una necarbonatata". Orangina raspunde consumatorilor care prefera o bautura mai aproape de prospetimea portocalelor, dar si iubitorilor de apa minerala, pe cand "Granini, suc 100% natural este un produs a carui filozofie este definita de imperativele: fara coloranti, fara conservanti, fara fructe si legume modificate genetic, numai furnizori acreditati si materii prime de cea mai buna calitate, inovatie si excelenta in tot ceea ce ofera. In plus, pentru a pastra caracte risticile produsului, ambalajul de 1L "aroma safe" este format din trei straturi de plastic prevazute cu o bariera de oxigen la mijloc, pastrand aromele naturale ale sucului si raspunzand necesitatilor consumatorilor in ceea ce priveste siguranta, manevrarea usoara si transparenta totala, element diferentiator pentru aceastacategorie", adauga el.

Strategiile de dezvoltare ale gamelor de produse benefice sanatatii difera de la producator la producator, asa cum difera si demersurile de marketing. Spre exemplu Carlsrom Beverage mizeaza pe largirea gamelor de arome si produse in functie de cerintele consumatorilor si de perspectivele pe care le ofera piata din Romania. Consumatorii de juice-uri si nectaruri prefera aromele de portocale si cele de piersici, conturandu-se mai nou mixurile din doua sau mai multe fructe. Obiceiurile de consum de pe acest segment se clasifica in functie de moment si motivatie. Astfel, exista consumul de dimineata, in care sunt preferate (si recomandate) juice-urile de portocale si combinatiile de fructe imbogatite cu vitamine, si consumul in locatii on-premise, cand, pe langa consumul instant, exista combinatiile de tipul long drink. "In ultima vreme se observa o crestere in preferinta pentru juice 100% si chiar disparitia sezonalitatii pentru aceasta categorie, produsul fiind consumat atat vara, cat si iarna. Lipton Ice Tea, fara conservanti si coloranti, raspunde preferintelor consumatorilor pentru un regim de viata cat mai sanatos, prin continutul sau de antioxidanti si flavonoizi ce protejeaza organismul impotriva radicalilor liberi. Gatorade are ca scop revigorarea organismului."

Tymbark a ales sa promoveze beneficiile produselor sanatoase prin campanii out-door, promotii, insertii in reviste si ambalaj, pe care continua sa-l considere cea mai importanta forma de informare. Oana Stancel, pe de alta parte, este de parere ca este cu atat mai bine cu cat informatiile cu privire la o alimentatie echilibrata vin din toate mediile si sunt mai usor accesibile consumatorului, strategia de marketing a companiei fiind dezvoltata si adaptata pentru fiecare tip de produs in parte. "Toate tacticile de comunicare folosite pentru raspandirea beneficii lor naturale ale produselor noastre transmit acelasi mesaj: faptul ca sucurile sunt cea mai buna alegere pentru un stil de viata sanatos si pentru o persoana care doreste o dezvoltare fizica armonioasa", mentioneaza Catalin Ignat.

In linii mari, consumatorii acestor produse sunt: persoanele tinere, active, receptive la noutati, persoanele care apreciaza tot ceea ce este sanatos si natural.

Maria Comandasu

@page_break@

Superioritatea iaurtului alb. Culoarea insa nu e totul

Iaurtul alb se afla inca in topul preferintelor consumatorilor, dar in plina dezvoltare se afla segmentul iaurtului cu fructe, cu o sortimentatie foarte diversa si cu vanzari in crestere.

Si iaurtul alb, si cel cu fructe sunt recomandate consumului zilnic, ambele produse au autorizatie de comercializare, dar o parte dintre ele ofera beneficii suplimentare, beneficii care sunt subliniate si de specialisti, si de producatori.

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, este de parere ca "iaurtul este un produs proaspat, fermentat, din lapte, care contine in mod obligatoriu o anumita microflora de fermentatie, formata din doua microorganisme si, care nu ar trebui sa aiba alte adaosuri (coloranti artificiali, arome artificiale, fructe), desi legea (codex alimentarius) permite acest lucru".

Milena Nedelcu, directorul de comunicare al companiei Danone, declara ca "atat iaurturile simple, cat si cele cu fructe pot fi asociate cu conceptul de produs sanatos, pentru ca ambelor categorii le sunt aplicabile beneficiile generale ale iaurtului, dar merita mentionata o a treia categorie, cea a iaurturilor probiotice, care contin microorganisme vii precum Lactobacillus casei imunitas si Bifidus essensis, iar acestea din urma ofera beneficii suplimentare". In aceasta ultima categorie, compania Danone incadreaza iaurturile Actimel si Activia, care au efect in mentinerea si intarirea sistemului imunitar, respectiv in reglarea tranzitului intestinal lent.

Compania Friesland Foods a lansat pe piata iaurturile imbogatite cu Omega 3. Acestia sunt acizi grasi esentiali care au un rol important in sanatatea organis mului, dar care nu pot fi sintetizati de acesta si, drept urmare, trebuie obtinuti prin alimentatie. Omega 3 ajuta la stabilizarea nivelului colesterolului si contribuie la buna functionare a inimii.

Covalact a introdus pe piata, alaturi de iaurtul din lapte de vaca, si iaurtul din lapte de capra. "Concentratia de calciu, fosfor, potasiu si magneziu din laptele de capra este superioara celui din lapte de vaca, ceea ce face sa creasca valoarea nutritiva a acestui produs", sustin reprezentantii companiei. Ciprian Nitu, sef marketing in cadrul compa niei Covalact, spune ca "dorim sa facem cat mai cunoscute beneficiile iaurtului de capra in tratarea bolilor de plamani, de aceea intentionam sa participam la licitatii publice pentru a putea intra in spitalele de pneumoftiziologie". Beneficiile iaurtului sunt comunicate de catre companiile producatoare prin campanii educationale, campanii media si samplinguri.

Danone a demarat anul trecut, o data cu lansarea conceptului Nutriday, un program educational despre importanta unei alimentatii sanatoase si echilibrate care promoveaza beneficiile iaurtului.

Maria Luiza Badescu

@page_break@

Si totusi, rosu!

Trei sferturi din vinul vandut in retail este alb si mai mult de jumatate este dulce sau demi-dulce. Cat de intelept fundamentate sunt aceste preferinte? Ce e mai bine sa consumi (din punctul de vedere al beneficiilor aduse): rosu sau alb? Sec sau dulce? Evident, nu ne situam intr-o alternativa de tipul "bine sau rau", ci incercam sa identificam un tip de produs cu un aport mai mare la buna-starea fizica a organismului uman.

Producatorii de vin sustin ca ambele sortimente de vin - rosu si alb - sunt sanatoase. "Atata vreme cat respecta niste standarde de procesare si de calitate, din vie si pana in sticla", completeaza Valentin Resteman, directorul Domeniilor Halewood. "Inclusiv in acest domeniu (al viticulturii si vinificatiei - n. red.) a patruns conceptul de produs organic, existand din ce in ce mai multi producatori ce subscriu acestei tendinte, afirma Dragos Mindreci, Marketing Manager la compania Depozitul de Vinuri. Prin vin organic intelegem produsul realizat din struguri netratati cu pesticide, ierbicide si alti produsi chimici, proveniti din plantatii pe sol fertilizat natural, strugurii fiind culesi manual, prelucrati manual, iar vinul sa nu contina conservanti", explica Mindreci.

"Caracterul de produs sanatos este dat de compusii naturali care exista in compozitia vinului si care, pe langa calitati gustative si inspirative, are si calitati terapeutice - energizant, dezinfectant, vasodilatator etc.", arata Valentin Resteman.

Odata stabilit acest fundament, sa vedem ce diferente exista intre vinuri. "Daca exista o diferentiere, aceasta trebuie facuta intre vinurile dulci si cele seci, acestea din urma fiind mai sanatoase, avand si avantajul ca pot fi asociate cu diverse regimuri alimentare de catre persoanele care vor sa slabeasca sau sa-si mentina silueta", precizeaza Rares Marinescu, directorul general al grupului Cramele Recas.

"O alta diferentiere favorizeaza vinurile rosii, care contin elemente ce previn aparitia bolilor cardiovasculare, adauga Rares Marinescu. In concluzie, atat vinurile albe cat si cele rosii sunt produse sanatoase, dar se poate spune despre cele rosii si seci ca au un aport benefic asupra sanatatii", incheie directorul Cramelor Recas.

O mentiune speciala pentru vinul rosu face directorul de marketing al companiei Cramele Halewood, Delora Panga: "Memoria colectiva a oamenilor si-a notat ca un pahar de vin este sanatos, chiar exista expresia ca <<e medicament>>, recomandare cu tenta de verdict, pe care o stim cu totii din batrani, in special pentru vinul rosu".

Dragos Mindreci puncteaza tot in favoarea rosului: "Vinul rosu este recomandat de doctori pentru o varietate larga de afectiuni, evident consumat in cantitati reduse".

Strategiile de dezvoltare a produselor sunt influentate de consideratiile de mai sus. Rares Marinescu: "In general, sortimentatia noastra va ramane dominata de vinurile seci. De anul acesta am inceput o diversificare mai puternica, in special in directia vinurilor demiseci, demidulci si chiar dulci, atat rosii cat si albe". Dat fiind tipul de produs, materia prima si modul de prelucrare a acesteia au o importanta decisiva asupra vinului. "La ora actuala, Cramele Recas sunt intr-o etapa finala a ridicarii calitative a vinurilor. Tehnologia de procesare fiind deja la nivel maxim de cativa ani, in recolta 2006 ne-am concentrat pe cresterea calitatii materiei prime, prin lucrari specifice de selectare a ciorchinilor, din faza de crestere pana in faza de recoltare", a declarat Rares Marinescu.

Calitatea materiei prime este o prioritate si pentru Domeniile Halewood. Valentin Resteman spune ca "de vreme ce <<vinul se face din vie>>, preocuparea pentru producerea strugurilor intr-un mod natural si sanatos porneste din vie ". De aceea, spune directorul Domeniilor Halewood, tehnologiile de infiintare si intretinere a plantatiei sunt prietenoase cu mediul, se aplica tehnici pentru reechilibrarea micro ecosistemelor viticole si se urmareste " infiintarea de plantatii de vii organice (biologice) certificate". "Ne preocupa perspectiva dezvoltarii unei vii ecologice la Cernavoda, precum si cea a obtinerii unei productii de bio-vin, un Merlot Eco, aflat in pregatire, la baricuri, la Urlati".

Nici un produs, oricat de deosebit ar fi el, nu ajunge sa fie receptat ca atare de catre consumator decat in urma unei comunicari sustinute. Depozitul de Vinuri recurge la metode clasice (mass-media, web site, degustari), dar si la sprijinul specialistilor, al sommelier-ilor.

Cramele Recas participa la campaniile organizate de Patronatul National al Viei si Vinului. "De regula, sarcina de promovare a categoriei este apanajul liderilor de piata. Noi - spune Rares Marinescu, directorul general al Cramelor Recas - suntem abia pe locul sapte sau opt, asa ca singurul mod in care putem sa promovam beneficiile vinurilor este cofinantarea unor campanii ale Patronatului National al Viei si Vinului".

Delora Panga, directorul de marketing al Cramelor Halewood, aminteste de restrictiile legislative in materie: "E greu sa comunici ca vinul este un produs sanatos, atata vreme cat trebuie sa tii cont de constrangerile legislative privind consumul de alcool. Beneficiile vinului in calitate de produs sanatosunt comunicate mai degraba de specialistii in nutritie si de medici".

Cristian Badescu

@page_break@

Painea cu cat este mai neagra, cu atat este mai buna

Consumul de paine alba ramane inca destul de pronuntat, dar in ultimul timp s-a constatat o crestere a cererii pentru painea neagra si painea graham.

Toate sortimentele de paine comercializate sunt bune, dar o parte dintre acestea aduc beneficii suplimentare, beneficii care sunt evidentiate de specialisti si de producatori.

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, spune ca "in aceasta categorie vorbim de produse alimentare autentice si produse alimentare care nu sunt autentice, dar folosesc ca si denumire produse de notorietate, deci falsuri". Tot directorul Institutului de Cercetari Alimentare adauga la cele de mai sus: "Daca vorbim de painea neagra facuta din paine alba vopsita cu caramel, aceea nu este paine neagra, deci nu poate fi considerata sanatoasa, prin comparatie cu painea alba".

In ceea ce priveste compozitia sortimentelor de paine, producatorii sunt de parere ca in toate produsele se intalnesc nutrienti, sortimentele fiind diferentiate prin raportul in care acestia se gasesc. Painea alba este clasificata ca un produs echilibrat nutritional in ceea ce priveste raportul proteine, glucide lipide, iar continutul de vitamine (in special din complexul B) contribuie la starea de sanatate. La painea neagra se intalneste un continut crescut in vitamine, minerale si fibre, iar painea tip graham pastreaza toti nutrienti din bobul de grau.

Fotini Teodorescu, presedinte director general al grupului Dobrogea, declara ca: "Cu cat fainurile ca materie prima de baza in panificatie sunt mai inchise la culoare, iar continutul de cenusa mai mare, cu atat continutul de fibre, minerale si vitamine este mai mare". Doamna Teodorescu isi completeaza declaratia de mai sus si adauga faptul ca "in mod gresit se apreciaza ca painea alba nu este sanatoasa, in plus, painea si fainurile inchise la culoare au o contributie mai mare la echilibrarea alimentatiei moderne bazata pe produse cu grad inalt de rafinare".

Reprezentantii firmei Boromir sunt de parere ca "toate sortimentele de paine, indiferent ca sunt facute din faina de grau sau de secara, se pot incadra in conceptual de produs sanatos, fiind destinate, in functie de specificul lor, diferitelor categorii de consumatori".

Nu poate fi trecut cu vederea nici procesul de fabricare al painii. Dan Trifu, vicepresedinte in cadrul companiei Vel Pitar, spune ca "atata timp cat ingredientele din fiecare sortiment de paine sunt de cea mai buna calitate, iar procesul tehnologic este foarte bine controlat, fiecare produs are propriile virtuti alimentare".

Beneficiile produselor sunt comunicate de producatori prin diverse campanii de promovare si etichetarea corespunzatoare a produselor.

In ceea ce priveste strategia de dezvoltare a produselor, Dobrogea Grup spune ca aceasta se bazeaza pe doua concepte: sanatos si gustos.

"Pe parcursul acestui an vor fi derulate campanii de informare despre beneficiile noilor produse, promotii care se vor derula atat in retailul traditional, cat si in cel modern si lansari de produse", comunica oficialii companiei Dobrogea.

Reprezentantii firmei Boromir precizeaza ca painea alba se adreseaza atat consumatorilor care nu depun efort fizic sustinut, cat si celor pentru care obisnuinta de a consuma acest produs a devenit un reflex. Pentru categoria painii negre si a celei graham sunt vizati consumatorii care depun efort fizic peste mediu, cei care au o dieta saraca in legume sau fructe sau au diferite afectiuni medicale.

Presedintele grupului Dobrogea, Fotini Teodorescu, este de parere ca "se constata o inclinatie tot mai pronuntata spre o alimentatie bazata pe produse naturale si sanatoase; desi pe ansamblul pietei ponderea celor atenti la ce mananca este redusa, totusi ei reprezinta un segment de consumatori dinamic, ce vor influenta evolutia viitoare a pietei, iar varsta lor este cuprinsa intre 30 si 50 de ani".

Maria Luiza Badescu

@page_break@

Ceaiul nu trebuie sa contina conservanti, arome si coloranti

Preocupari pentru sanatate exista si in Romania, insa specialistii sunt de parere ca ne aflam inca la inceput. Pe piata ceaiului, consumatorii au la dispozitie o sortimentatie foarte variata de produse.

Toate tipurile de ceai sunt bune, pentru ca detin autorizatie de comercializare si, ca atare, nu vom spune ca sunt ceaiuri bune si ceaiuri rele, insa unele sortimente de ceai au ceva in plus si aduc beneficii suplimentare, certificate de specialisti si subliniate de producatori.

"Notiunea de ceai, din punctul nostru de vedere, inglobeaza cu succes, pe langa ceaiurile traditionale, o paleta mai larga din care locuri fruntase ocupa ceaiurile din plante medicinale si ceaiurile de fructe", spune Gruia Novac, director executiv la Novaplus. Si, ca atare, alege din natura acele elemente din care se poate produce articolul ceai.

Valentin Hagiu, director regional de vanzari la Celmar Romania, apreciaza ca in categoria ceai intra acele produse care au ca si constituienti doar anumite parti din plante, fara arome, tratate special pentru a se conserva aproximativ doi ani, fara a prezenta vreun pericol pentru sanatatea omului. "In momentul in care apare si un aromatizant sau colorant, caracteristicile plantelor se schimba sau se eschiveaza in fata aromei, consumatorul simtind din plin aroma", afirma Valentin Hagiu.

"Teoretic, consideram un produs a fi sanatos daca acesta poate aduce beneficii organismului uman. Fara indoiala, toate categoriile de ceaiuri (Ceylon, Early Grey, cele din plante medicinale si ceaiurile de fructe) pot satisface criteriul mentionat ", a declarat directorul executiv al Novaplus. La randul sau, Valentin Hagiu declara: " Categoric ca cel mai sanatos produs este acel ceai din plante care nu este imbunatatit cu arome sau conservanti".

La fel de important pentru producatori este ca in procesul de productie plantele sa sufere transformari minime, astfel incat proprietatile benefice sa se pastreze, fiind cat mai naturale. De aici si diferenta dintre ceaiul din plante si cel granulat, "care nu are nici o legatura cu ceaiul, fiind doar un graunte de zahar acoperit cu aroma si colorant", precizeaza directorul regional de vanzari Celmar.

Producatorii de pe piata au precizat ca legislatia foarte restrictiva le permite destul de greu sa promoveze beneficiile ceaiului, acest rol revenind in general specialistilor, cum ar fi medicii. " Noi mergem mai mult pe beneficiile generale ale consumului de ceai promovate in diferite reviste de specialitate ", a precizat Valentin Hagiu. In linii mari, publicul vizat de producatorii de ceai sunt "persoanele in varsta, care se ingrijesc atent de sanatatea lor, dar si copii, iar pentru ceaiurile din fructe consumatori sunt toate categoriile de oameni cu venituri medii", afirma directorul de vanzari al Celmar. Preferintele pentru un anumit tip de ceai depind de fiecare persoana in parte. Compania Novaplus incearca sa "modeleze obiceiurile" consumatorilor, astfel incat sa se indrepte catre ceaiurile sanatoase.

Claudia Popa

@page_break@

Salamul crud-uscat este considerat mai sanatos

Categoria salamurilor a fost si ramane cea mai discutata din punct de vedere "sanatos". Din punct de vedere sortimental, salamurile se impart in crud-uscate, fiert-afumate si fierte. Toate aceste sortimente care sunt comercializate sunt controlate, nu prezinta nici un pericol pentru sanatate, dar unele dintre ele prezinta anumite calitati deosebite. Aceste caracteristici sunt evidentiate de catre specialisti si subliniate de producatorii de mezeluri.

Producatorul Angst tine sa precizeze inca de la inceput faptul ca "produsul sanatos, prin ingredientele utilizate, prin metodele tehnologice practicate si prin stabilirea unui circuit controlat catre clientul final, contribuie la mentinerea sanatatii sau, chiar mai mult, le revigorarea unui organism afectat". Produsul de calitate nu este neaparat si un produs sanatos, alegerea unuia in favoarea celuilalt tine de discernamantul clientului, sunt de parere reprezentantii Angst.

Diferentele semnificative intre grupele de mezeluri sunt date de continutul de carne si de gradul de procesare.

Angst spune ca a redus la minimum gradul de procesare al salamurilor, iar gustul de fum provine de la un proces de afumare obtinut pe cale traditionala.

In opinia aceluiasi producator, salamurile neafumate sunt considerate mai usoare, deci mai bine tolerate de organism.

Conform reprezentantilor Agricola Bacau, in categoria produse sanatoase pot fi asimilate mezelurile cu valoare nutritiva ridicata, iar aceasta este specifica mezelurilor crud-uscate.

Carmen Gavrilescu, sef serviciu marketing in cadrul Agricola Bacau, justifica acest lucru si spune ca "materiile prime utilizate (carne macra si slanina) sufera o simpla tocare, sunt amestecate cu condimente si aditivi ali mentari necesari si admisi, iar datorita perioadei mari de maturare a carnii (45-90 de zile, in functie de sortiment) si a perioadelor biochimice firesti, conservantii consacrati se regasesc in produsul finit intr-o proportie nesemnificativa".

Angst vine sa completeze cele de mai sus si spune ca salamurile crud-uscate sunt recunoscute ca fiind cele mai apropiate de produsul traditional si apreciate de catre specialisti cele mai bune calitativ.

Desi mezelurile crud-uscate pot fi considerate sanatoase, nu inseamna ca pot fi recomandate tuturor categoriilor de consumatori, de pilda nu celor care au probleme de sanatate si carora le este recomandat un regim dietetic.

Specificare sustinuta si de Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, care spune ca "desi salamurile crud-uscate sunt mai sanatoase decat celelalte salamuri, acestea contin grasimi saturate, deci trebuie consumate cu moderatie".

Consumatorilor cu probleme de sanatate, Agricola Bacau, le recomanda produsele din carne de pui si care sunt incadrate in conceptul de produs sanatos (echilibrat proteic si in grasimi): Sunca Agricola Extra, Jambonelul din Piept de Pui, Rulada Dietetica sau Rulada de Pui.

Reprezentantii firmei Caroli Foods declara ca "toate salamurile produse de Caroli Foods sunt sanatoase pentru ca, in primul rand, au ingrediente atent selectate si, in plus, respecta tehnologiile de preparare, normele de igiena si siguranta alimentara, iar compania nu face nici un fel de compromis din acest punct de vedere".

In ceea ce priveste strategia de dezvoltare a categoriei salam, Agricola Bacau spune ca in continuare acorda o atentie deosebita gamei de produse crud-uscate pentru care se manifesta un trend crescator. Aceeasi categorie de salamuri crud-uscate este vizata si de producatorul Angst, care spune ca isi va consolida pozitia fruntasa in acest segment, iar in urmatoarea perioada, gama salamurilor fierte si afumate va fi completata la noua fabrica de la Cluj.

Beneficiile acestor produse sunt comunicate de producatori atat prin campanii de degustare, cat si prin etichetarea corespunzatoare si campanii media.

Publicul-tinta al salamurilor crud-uscate este unul cuprins intre 25-50 de ani, cu venituri mari si gust rafinat. In cazul categoriei de salamuri fiert-afumate sunt vizate persoanele care obisnuiesc sa consume zilnc aceste produse si au o frecventa saptamanala de cumparare. Salamurile fierte se adreseaza aceluiasi segment, ca in situatia salamurilor fiert-afumate, cu singura precizare ca este vorba de persoane care sunt interesate de o alimentatie dietetica.

Maria Luiza Badescu