Proiectul ce implementează Sistemul Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalaje separă interesele furnizorilor de cele ale retailerilor și îi distribuie în tabere adverse

Industria FMCG negociază în această perioadă forma finală a Hotărârii de Guvern privind implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalaje din plastic, sticlă și metal cu capacități cuprinse între 0,1 litri și 3 litri. HG-ul cu pricina a separat industria bunurilor de larg consum în două tabere, în funcție de interese, atribuții și costurile determinate de un nou sistem de colectare a ambalajelor pentru băuturi.

Pe de o parte, îmbuteliatorii de bere, sucuri și ape minerale, fiind primii vizați de colectarea ambalajelor prin responsabilitatea extinsă a producătorilor, se consideră îndreptățiți să devină administratori ai SGR, probabil prin intermediul asociațiilor patronale.

Pe de altă parte, retailerii mari, reprezentați în negocieri prin AMRCR, dar și comercianții locali, repre­zentați de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), precum și Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), consideră că abordarea SGR din perspectiva proiectului de act normativ definitivat la sfârșitul anului trecut introduce pe piață un monopol conform căruia retailerii sunt obligați să realizeze investiții și să aloce spații pentru colectarea ambalajelor, dar nu pot deține controlul asupra managementului sistemului, asupra gestiunii resurselor acumulate de sistem și a distribuției echitabile a acestor resurse.

Hotărârea de Guvern ar fi trebuit publicată în Monitorul Oficial în luna decembrie și să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, conform angajamentelor asumate de guvernul fostului premier, Ludovic Orban, pentru evitarea unui nou infrigement pe mediu pentru România. Dar ultimele dezbateri publice pe baza proiectului de HG, derulate de fostul ministru al Me­diului, Mircea Fechet, la jumătatea lunii decembrie, s-au lovit de opoziția retailerilor IKA și LKA, prin cele două asociații – AMRCR și ANCMMR, opoziție la care a subscris și Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR).

Cele trei asociații au susținut că modul în care proiectul de HG stabilește selectarea administratorului SGR instituie practic un monopol pe această piață. Deși fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a susținut în repetate rânduri în cadrul dezbaterilor că numirea unei societăți non-profit în calitate de administrator nu ar fi în corcondanță cu instituirea unui monopol, acesta și-a luat angajamentul de a consulta Consiliul Concurenței în acest sens.

Revista Piața a obținut forma finală a proiectului de Hotărâre de Guvern, document ce ar fi trebuit publicat în Monitorul Oficial după ce ar fi primit avizul de la toate instituțiile abilitate. Documentul poate fi consultat online, pe siteul www.revista-piata.ro .

Dar Mircea Fechet a fost înlocuit din funcție, odată cu schimbarea guvernului. Noul ministru al Mediului, Tánczos Barna, a preluat sarcina de a publica în Monitorul Oficial un proiect de HG disputat și contestat de o parte a industriei implicate.

La numai 2 zile de la preluarea portofoliului de ministru, Tánczos Barna a primit din partea celor trei asociații contestatare – AMRCR, ANCMMR și ACDBR – un apel de a retrage proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile și de a proroga termenul de adoptare a acestui act normativ, de 1 ianuarie 2021 prevăzut în art.10 alin (5) al OUG 74/2018. Surse din interiorul Ministerului Mediului susțin că apelul transmis de asociații a fost dublat de un lobby foarte puternic din partea membrilor acestora, astfel încât proaspătul ministru a decis prorogarea termenului de 1 ianuarie 2021 și și-a asumat indirect posibile sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Documentul prin care AMRCR, ANCMMR ȘI ACDBR au solicitat această amânare este, de asemenea, publicat pe site-ul www.revista-piata.ro.

Negocieri complexe, cu fiecare tabără în parte

Confirmarea acestei rupturi în industria bunurilor de larg consum a venit în prima parte a acestui an. În absența unui răspuns oficial din partea Consiliului Concurenței privind instituirea unui monopol, în cazul SGR ului administrat de o organizație nonprofit, minis­trul Mediului, Tánczos Barna, a demarat noi runde de discuții cu fiecare dintre aceste tabere. Pe 11 ianuarie, a avut loc întâlnirea cu reprezentanții Asociației Berarii României și ai Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare.

A doua zi, referitor la același subiect, demnitarul s-a întâlnit cu reprezentanții comercianților. „Îmi doresc să obținem un angajament ferm și din partea rețelelor comercianților mari și mici, precum și din partea distribuitorilor. Dacă înțelegem toți că SGR este soluția optimă de care România are nevoie pentru a-și rezolva problema deșeurilor odată pentru totdeauna, atunci cu siguranță fiecare dintre noi va avea de câștigat”, a explicat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Un nou proiect – în luna aprilie

Dar discuțiile cu asociațiile retailerilor au fost mai complexe și mai complicate decât se aștepta noul ministru al Mediului. Astfel, Tánczos Barna a anunțat că un nou proiect de HG ar putea fi gata în luna aprilie. Între timp, echipa de la Ministerul Mediului se întărește cu o persoană cu experiență în gestionarea deșeurilor.

Conform unei postări proprii în rețelele sociale, Raul Pop anunță că a fost validat politic de alianța USR PLUS pentru a prelua funcția de secretar de stat și pentru a se ocupa de portofoliul ce cuprinde gestionarea deșeurilor și economia circulară. Acest portofoliu include răspunderea extinsă a producătorului, sistemul garanție – returnare, depozitele istorice de deșeuri precum și abandonul și incendierea deșeurilor.

Raul Pop revine la Ministerul Mediului pentru un nou mandat de secretar de stat, după ce a mai ocupat aceeași funcție în 2015, în guvernul Dacian Cioloș. În primul mandat, Raul Pop s-a remarcat printr-o atitudine rigidă în raport cu principalii furnizori de deșeuri, respectiv cu companiile producătoare din industria bunurilor de larg consum. Sub mandatul său a avut loc blocajul privind activitatea OTR-urilor (iulie – noiembrie 2015) în urma unui control al documentelor pri­vind colectarea selectivă și reciclarea, moment în care furnizorii din industria bunurilor de larg consum au soli­citat parlamentarilor modificarea legislației și anularea taxelor pe care aceștia ar fi trebuit să le plătească pentru perioada în care OTR-urile au pierdut autorizațiile de funcționare.

Deși nu era încă numit oficial în funcția de secretar de stat, Raul Pop a participat din parte Ministerului Mediului, alături de Cosmin Teodoru, la consultări cu reprezentanții retailerilor - AMRCR și ANCMMR - și ai producătorilor de băuturi, în vederea clarificării unor detalii tehnice privind înființarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). Probabil în calitate de consilier.

Problemele ridicate de retaileri privind funcționarea SGR

Nemulțumirile retailerilor cu privire la modul în care a fost redactată forma finală a HG-ului sunt legate de mai multe aspecte, pornind de la managementul companiei ce va administra SGR până la obligativitatea de a realiza investiții despre care aceștia consideră că trebuie să cadă în sarcina producătorilor. Este important de observat că în acest conflict de interese, AMRCR și ANCMMR sunt de aceeași parte a baricadei, situație destul de rar întâlnită în disputele legislative anterioare.

O primă dispută este legată de managementul SGR. Entitatea care va administra sistemul va avea managementul asigurat de producători, iar forma finală a HG-ului precizează că „pot” să facă parte din ONG-ul ce administrează SGR și retailerii. Acest „pot” nu implică obligativitatea de a include în rândul celor ce administrează sistemul de garanție – returnare și o asociație a retailerilor. Surse din piața reciclării deșeurilor spun că mai multe runde de negociere pentru o asociere mixtă între producători și retaileri s-au încheiat fără nici un rezultat concret, iar retailerii au ajuns la concluzia că producătorii, respectiv cei care au responsabilitatea acestor deșeuri, nu îi vor alături în acest demers.

Un alt subiect fierbinte este cel al investițiilor. Retailerii vor ca SGR-ul să își asume o parte din costurile pentru reautorizarea magazinelor, pentru obținerea avizelor de mediu ce vor menționa și datele referitoare la colectare, dar și a avizelor ISU, pentru că depozitarea de plastic sub orice formă presupune o încărcare cu energie statică mai mare și un pericol sporit de incendii.

Tot despre investiții vine vorba și în ceea ce privește dotarea magazinelor cu RVM-uri, sau închirierea unor spații aferente depozitării ambalajelor colectate manual. Mai mult, gestiunea magazinelor se va ține separat pe trei elemente: pentru produsul din ambalaj, pentru ambalaj și pentru ambalajele predate către SGR.

Feliciu Paraschiv, director general Paco Supermarkets: „Proiectul de HG a fost realizat de Ministerul Mediului împreună cu producătorii, fără să ne consulte și pe noi, retailerii, apoi ne-a fost pus pe masă. Discuțiile cu fostul ministru Mircea Fechet au primit, la fiecare propunere a noastră, răspunsul «Exclus!» Sarcina de colectare a ambalajelor este a producătorilor, dar dumnealor vor să facă un SGR, o chestie care sună frumos și eco, dar cu munca, eforturile și investițiile de la retaileri. Vor să organizeze un ONG care să adune ambalajele nereturnabile pentru ei. Iar noi retailerii să nu fim parte din acel ONG, dar să facem eforturi pentru colectare, să fim doar cu munca. Investițiile în RVM-uri (n.r. – aparate automate de colectare a ambalajelor) trebuie să le facem tot noi. Ori noi am spus clar, atunci când spunem că e nevoie de o vitrină frigorifică pentru sucuri sau bere, a doua zi vine cu ea la ușă. Acum, când este sarcina lor, a producătorilor, să colecteze ambalajele, de ce nu pot aduce ei un RVM la ușă? De ce trebuie să fiu eu obligat, ca retailer, să cumpăr RVM-UL cu 14.000 de euro? Pe de altă parte, Hotărârea de Guvern nu stipulează clar că noi vom fi la masa deciziilor care se vor lua în administrarea SGR. Ori, administratorul SGR va decide frecvența cu care se vor ridica ambalajele de la comercianți. Dacă ei vor să le ridice la două săptămâni, noi unde le vom depozita fizic? Pe de altă parte, SGR-ul ar trebui să contribuie financiar pentru dotarea cu aparate de colectare, mai ales în cazul a doi comercianți apropiați. Noi am mai avut discuții cu producătorii și am spus de atunci că noi eram de acord cu returnarea ambalajelor de sticlă. Dar producătorii au scos atât de multe modele și forme de sticle, încât nu se pot recupera peste 100 de tipuri de ambalaje de sticlă la un singur comerciant.”