Alimentele, incotro?

Afacerile cu produse alimentare vor suferi schimbari pentru a raspunde unor noi cerinte.

Presiunile pentru un control mai strict al aditivilor alimentari s-au intensificat progresiv in ultimii patru - cinci ani, iar implicarea autoritatilor in acest demers nu reprezinta nici o surpriza. Recent, insa, atitudinea unor personalitati si organizatii de stat s-a radicalizat.

Premierul britanic si-a anuntat intentia de a cere Uniunii Europene adoptarea unor reglementari care sa interzica folosirea unor aditivi alimentari in fabricarea produselor destinate copiilor. Intr-un gest oarecum similar, Senatul Romaniei a adoptat un proiect de lege care interzice alimentele nesanatoase in scoli, gradinite si crese, definitia data alimentelor nesanatoase fiind direct legata de continutul sub stantial de aditivi, sare, zahar, indulcitori si grasimi.

Indiferent care va fi finalul acestor doua demersuri, ele reprezinta o etapa importanta intr-un proces de durata si care, mai mult ca sigur, va schimba productia si comertul cu alimente. Cand, cum si cat de mult? E prea devreme pentru a raspunde rational.

Prin Specialul din aceasta editie incercam sa aflam care sunt asteptarile producatorilor de alimente si ale comerciantilor referitoare la evolutia si efectele campaniei impotriva aditivilor alimentari. Subiect delicat atat timp cat alimentele (inclusiv bauturi) aditivate reprezinta mai mult de jumatate din vanzarile de bunuri de larg consum, adica afaceri de peste 10 miliarde de euro anual (vorbim doar de Romania).

Oarecum neasteptat, reprezentanti ai multor producatori care au in portofoliu alimente aditivate au aratat ca sunt constienti de necesitatea unei schimbari, fiind si pregatiti sa infrunte consecintele. Asa cum veti constata din articolele care urmeaza, cei mai multi dintre producatorii si comerciantii abordati au evitat raspunsuri transante, preferand "no comment"-ul sau neutrul "nu stiu". Evident insa ca aceste variante de raspuns inseamna mai degraba ca respectivii sunt constienti si preocupati de evolutiile campaniei anti-aditivi, decat ca o considera o agitatie fara un impact semnificativ in viitor.

Comparatia cu tipurile similare de alimente din urma cu cateva decenii pe care o regasiti in paginile urmatoare arata cat de diferite sunt produsele de astazi si, prin extensie, cat de deosebit este, in prezent, comertul cu alimente, in special cu alimente proaspete. Trecerea la un model de business asemanator celui de acum trei-patru decenii, bazat pe produse aproape naturale, usor perisabile, cu diversificare scazuta si cost relativ mare poate fi o optiune, dar nu singura, pentru producatori. Alimentele de acum 30-40 de ani sunt insa puncte de reper pentru multi producatori, care cauta formule de apropiere de acestea, limitand din proprie initiativa numarul si cantitatea de aditivi introdusi in produse.

Pentru operatorii super si hipermarketurilor, revenirea la tipurile de alimente produse in trecut ar complica foarte mult businessul, insa putini se indoiesc ca gigantii retailului nu ar gasi solutii pentru rezolvarea problemelor.In chestiunea viitorului alimentelor stiinta poate oferi alternative interesante la aditivii de sinteza de astazi, contestati de specialistii in nutritie. Cercetatorii vorbesc despre o noua generatie de aditivi, mai evoluata, capabila sa protejeze atat organismul uman cat si interesele de afaceri ale producatorilor si comerciantilor.

Tehnologia aditivarii alimentelor a raspuns unor nevoi reale ale consumatorilor - preturi mai mici, diversitate sortimentala, gust mai bun - dupa cum a raspuns si unor cerinte ale comertului modern - volum mare al productiei, durata de valabilitate ridicata a produselor, costuri de aprovizionare scazute. Comertul modern s-a dezvoltat in simbioza cu aditivarea alimentelor, determinand modelul de business actual. Mai de vreme sau mai tarziu, cumva se va raspunde noilor nevoi ale consumatorilor, ceea ce inseamna schimbarea acestui model.

@page_break@

Retailerii nu cred in schimbari majore

Cum ar arata galantarele de produse proaspete ale unui super sau hipermarket daca folosirea E-urilor, zaharului, indulcitorilor, sarii si grasimii in productia de alimente ar fi sever restrictionata sau daca vanzarea produselor cu E-uri ar fi serios restransa? Cum ar fi influentate afacerile formatelor moderne de magazine in care produsele alimentare - proaspete sau cu termen lung de valabilitate - detin un loc foarte important?

Raspunsurile la cateva intrebari pe tema viitorului alimentelor pe care l-am adresat unor retaileri de diferite calibre ne-au condus la concluzia ca acestia nu exclud o eventuala reglementare anti-E, zahar etc., insa s-ar astepta ca aceasta sa nu aibe o duritate extrema. Nimeni nu se asteapta la revolutii in productia sau comertul cu produse alimentare, nimeni nu crede ca E-urile, de exemplu, ar putea fi interzise. Sa detaliem.

Sunt multe intrebari care apar logic atunci cand pui in discutie eventualitatea reprimarii E-urilor si altor ingrediente ca sarea, zaharul si grasimile.

Totusi, intrebarea primordiala, in acest caz, este: cat de credibila este ipoteza unor reglementari care sa limiteze introducerea E-urilor si a celorlalte ingrediente mentionate mai sus in alimente si / sau comercializarea produselor care le contin?

Cei mai multi dintre retailerii pe care i-am invitat sa raspunda catorva intrebari pe aceasta tema au evitat o formulare transanta, preferand sa raspunda "nu stiu" sau "nu putem raspunde". Doi dintre retailerii de top din Romania considera ca ipoteza pusa in discutie este posibila. Alti doi retaileri opineaza ca scenariul este putin credibil. "Implicatiile financiare (ale reglementarii anti -E - n. red.) sunt foarte mari", argumenteaza managerul unei puternice retele autohtone.

Asadar, nu putem vorbi de o opinie predominanta in randul retailerilor. Faptul ca majoritatea nu exclud posibilitatea restrangerii drastice a E-urilor, dar nici nu considera probabila o astfel de reglementare arata ca avem de-a face cu o ipoteza de lucru pentru stra tegii celor mai multi retaileri.

Retailerii nu exclud aparitia unei reglementari anti-aditivi, dar se asteapta ca aceasta sa nu fie foarte restrictiva

Si, daca o acceptam ca pe o actiune teoretic posibila, atunci care ar fi consecintele sale asupra vanzarilor de alimente? Nici la aceasta intrebare nu exista un raspuns predominant. Cele mai des consemnate raspunsuri au fost ca volumul vanzarilor de alimente continand aditivi de sinteza, zahar etc. vor scadea, dar cota acestora in total vanzari va ramane majoritara. Aproape la fel de des este inregistrat raspunsul "nu stiu / nu raspund". In fine, cei care considera ca alimentele cu E-uri si celelalte ingrediente vor deveni minoritare in cantitatile vandute sunt la fel de multi cu cei care cred ca eventuala reglementare nu ar avea consecinte semnificative asupra vanzarilor acestor tipuri de alimente. Interesant, nimeni nu crede ca alimentele fabricate cu ingredientele de astazi ar putea deveni nesemnificative in volumul vanzarilor, inlocuite fiind de o generatie noua de alimente fara ingredientele acuzate.

Retailerii nu par deloc ingrijorati de consecintele asupra afacerii lor pe care o eventuala reglementare in sensul ipotezei de la care am pornit a productiei si comertului cu alimente. Larga majoritate a celor care au raspuns intrebarilor noastre considera ca operatorii formatelor mari de magazine vor gasi solutii la toate problemele care ar putea aparea, reusind sa-si pas treze avantajul preturilor mai mici ale produselor comercializate. Exista si opinia (impartasita de un numar mic de retaileri) ca toate tipurile de ma gazine vor restrange numarul de articole listate astfel incat sa se poata aproviziona mai des cu alimente cu termen de valabilitate mai scurt, ca o consecinta a limitarii conservantilor.

@page_break@

Fara revolutii in industria mezelurilor

Despre compozitia preparatelor din carne se discuta insistent de mai bine de patru ani. Prezenta aditivilor (conservanti, stabilizatori, coloranti etc.), a MDM (carne dezosata mecanic) si a altor ingrediente, precum amidonul modificat sau proteina vegetala, a declansat o dezbatere in care s-au implicat atat specialistii, cat si publicul consumator.

Perioada lunga de conservare, gustul placut, dar si pretul scazut sunt date de prezenta ingredientelor mentionate, dar consecintele acestora asupra organismului nu sunt tocmai favorabile, dupa cum avertizeaza specialistii in nutritie.

Evolutiile de data recenta - implicarea autoritatilor din Marea Britanie si din Romania - arata ca am putea asista daca nu la o eliminare a E-urilor, MDM-ului etc. din mezeluri, atunci la o limitare a prezentei lor. Astfel, am incercat sa aflam care sunt parerile producatorilor de mezeluri despre o eventuala reglementare in acest sens.

Mai multi producatori de mezeluri considera ca este posibil sa asistam, in viitor, la o restrictie in ceea ce priveste folosirea aditivilor alimentari.

Unul dintre acestia, Agricola Bacau, subliniaza ca pot fi folositi doar aditivii aprobati la nivel international, iar doza folosita sa fie cea recomandata. Un alt mare producator, care a preferat sa-si pastreze anonimatul, mentioneaza ca in ultimul timp se constata o tendinta, evidenta, la nivelul consumatorilor, dar si la nivelul organelor responsabile in sensul restrangerii folosirii la minim a aditivilor.

Nu toti producatorii de mezeluri gandesc la fel; compania Caroli Foods este de parere ca o reglementare radicala impotriva E-urilor si a celorlalte ingrediente este putin credibila.

Ce efecte ar avea o eventuala astfel de reglementare? Nu foarte mari, da de inteles Carmen Gavrilescu, responsabilul de marketing de la Agricola Bacau, care declara ca "produsele fabricate de Agricola utilizeaza un grup restrans de aditivi alimentari, foloseste doar grasimile animale existente in materiile prime, iar sarea este in cantitati optime obtinerii unui gust specific anumitor retete si nu ca un potentiator de gust".

Amintiri din copilarie: mezelurile

Salam de Sibiu - reteta din 1965

Materii prime: carne de porc si slanina tare.Condimente si alte ingrediente: usturoi, ienibahar, piper alb, zahar, sare, azotat de potasiu. Membrane: naturale (mate de cal) sau mate artificiale, sfoara, clipsuri.

Salam de Vara - reteta din 1966

Materii prime (pentru 100 kg): carne de vita calitatea I 50 kg, carne de porc (pulpa fara os) 17 kg si slanina si slanina tare sau gusa 33 kg. Condimente: piper 100 gr, zahar 240 gr si usturoi 200 gr. Materii auxiliare: rotocoale de vita sau membrane artificiale cu diametrul de 55-60 mm, sfoara, clipsuri.

Parizer simplu - reteta din 1963

Materii prime (pentru 100 kg): bradt calitatea I-a 70 de kg si slanina moale 30 kg. Condimente: piper 50 gr, nucsoara 20 gr, boia de ardei dulce 50 gr si usturoi 50 gr. Materii auxiliare: funduri de bovine sau ovine, membrane artificiale cu diametrul de maxim 120 mm, sfoara, clipsuri.

Sunca presata - reteta din 1965

Materie prima (pentru 100 kg): pulpa de porc fara os. Ingrediente: sare, nitriti, zahar - in proportiile indicate de la sararea umeda. Materii auxiliare: sfoara si hartie pergaminata.

Crenwursti din carne de porc - reteta folosita in perioada 1982/1983 si 1992/1993

Materii prime (pentru 100 kg): carne porc lucru pentru brandt 100 kg. Adaosuri: pigment de sange integral 1 kg, concentrat proteic din soia sau izolat proteic din soia 4 kg, pasta de carne 5 kg, emulsie de sorici 2,5 kg. Condimente: usturoi 150 gr sau aroma de usturoi pe suport 50 gr, boia de ardei dulce 100gr, condiment universal 200 gr sau aroma de piper pe support 260 gr, coriandru 100 gr. Materii auxiliare: sfoara, clipsuri si invelis: mate subtiri de oaie sau de porc cu diametrul de 18-28 mm.

Carnati Trandafir - reteta din 1965

Materii prime (pentru 100 kg): bradt calitatea I 30 kg si carne semigrasa de porc 70 kg. Condimente: piper 100gr, usturoi 100gr, ienibahar 30gr si boia de ardei 300gr. Materii auxiliare: invelis din mate subtiri de porc cu diametrul 32-36 mm, sfoara, clipsuri.

Un alt producator cu rezonanta in piata este de parere ca respectiva reglementare ar duce la fabricarea de produse "deloc apetisante, atat ca gust cat si ca aspect, ca sa nu mai vorbim de termenul de valabilitate restrans la 3-4 zile, termen extrem de redus pentru o activitate cu caracter industrial si pentru un comert modern tot mai prezent, pentru care astfel de termene de valabilitate ar fi un dezastru".

Opiniile sunt apropiate in ceea ce priveste evolutia vanzarilor. Cei mai multi dintre producatorii de mezeluri au afirmat ca volumul vanzarilor la produsele continand E-uri va ramane, cel putin pentru o perioada, la fel de important ca in prezent. Caroli Foods precizeaza ca, in ipoteza mentionata, vanzarile produselor cu aditivi alimentari vor scadea, dar acestea vor ramane majoritare in volumul vanzarilor.

Cu alte cuvinte, chiar daca ar aparea o reglementare privind continutul mezelurilor, piata nu s-ar schimba spectaculos.In ceea ce priveste consecintele asupra producatorilor, cei mai multi sunt de parere ca firmele mari vor dispune de resurse pentru a-si reorganiza productia si de a respecta legea, dar preturile alimentelor vor creste semnificativ. Agricola Bacau, declara ca in portofoliul companiei exista produse premium in care ingredientele de tip proteina vegetala sau amidon sunt excluse si inlocuite cu carne veritabila, dar pretul acestora este pe masura continutului.Interesanta este declaratia unui producator de top care considera ca, daca acest "scenariu" se va concretiza, vor fi avantajate companiile mai mici, cu personal redus, cu productie de cateva sute de kilograme si care isi vor comercializa produsele in imediata apropiere a locului de productie.

O eventuala interdictie a aditivilor alimentari va avea efecte majore asupra retailului. Unul dintre producatorii de mezeluri sustine faptul ca "marile lanturi de retail vor suferi o lovitura grea, comertul cu produse cu termen lung de valabilitate, cu volume mari si preturi reduse fiind restrictionat". Dar aceasta tine de o reglementare de-a dreptul radicala, pe care nu o anticipeaza decat extrem de putini.

Mezeluri de astazi

Salam de Sibiu

Carne de porc, vita, slanina, condimente, proteina din lapte, lapte praf degresat, acidifiant, antioxidant, conservant (nitrat de sodiu).

Salam Victoria

Carne de porc, pulpa porc 30%, slanina, emulsie sorici, apa, sare, proteina din soia, condimente, stabilizatori (difosfat de sodiu si potasiu), antioxidanti (ascorbat de sodiu), colorant natural (carmin), conservant (nitrat de sodiu).

Salam de Vara

Carne de porc si carne de vita (mai mult de 60 %), slanina, proteina vegetala din soia, condimente naturale, sare, antioxidanti si conservanti.

Parizer simplu

De obicei se utilizeaza carne de porc si/sau carne de pasare separata mecanic, emulsie de sorici, proteina vegetala din soia, amidon, sare, condimente naturale, antioxidanti, colorant natural si conservant.

Sunca presata de porc

Cel putin 60 % carne de porc (pulpa si carne de lucru de foarte buna calitate), proteina vegetala din soia, antioxidanti, zaharuri (tip glucoza), sare si conservant.

Sunca presata pui

Cel putin 60 % carne de pui (piept de pui), proteina vegetala din soia, antioxidanti, zaharuri (tip glucoza), sare si conservant.

Cremwursti piept pui

Piept de pui (80%), proteina vegetala din soia, slanina (foarte putin pentru a fi usor fragezi, altfel sunt foarte rigizi si fazi la gust), sare, condimente naturale, antioxidanti, stabilizatori si conservanti.

Cremwursti de porc

Carne de porc (80%), proteina vegetala din soia, slanina , sare, condimente naturale, antioxidanti, stabilizatori si conservanti.

Carnati Trandafir

60 % carne de porc si vita, slanina, proteina vegetala din soia, sare, condimente naturale, stabilizatori, antioxidanti si conservant.

@page_break@

Nu vom scapa curand de painea cu E-uri

Specialistii in industria alimentara din toata lumea sunt preocupati de stabilirea unor norme de siguranta alimentara mai severse la nivelul UE, iar un prim pas in acest sens ar putea fi scaderea numarului de aditivi alimentari sau limitarea utilizarii pentru altii.

Aurel Popescu, Presedintele Patronatului Roman din Industria de Morarit si Panificatie Rompan a recunoscut recent, ca pe piata romaneasca, exista in continuare "paine murdara", care este definita prin: calitatea slaba a fainii dar si prin retete nesanatoase, valoare nutritiva redusa sau adaosuri de ingrediente cu impact negativ asupra sanatatii organismului uman. "De 16 ani ne zbatem sa rezolvam problema fabricarii la negru a painii, cu efecte devastatoare asupra calitatii acesteia. Painea si produsele de panificatie din Romania prezinta valoare nutritiva insuficienta pentru o alimentatie sanatoasa, din cauza utilizarii de faina si alte ingrediente care nu se incadreaza in standardele de calitate. Peste 80% din painea de graham pe care romanii o cumpara de pe piata este facuta din faina alba si tarate, cand ar trebui sa fie fabricata doar din faina graham", explica Aurel Popescu, care nu s-a ferit sa adauge ca si painea neagra este de obicei fabricata din faina alba si din coloranti.

Timis sau Iasi sunt doua dintre judetele in care inspectorii OPC au descoperit brutarii care produceau paine neagra pe baza unui amestec pentru painea normala, la care era adaugat un colorant, desi in acest tip de produse nu sunt admisi colorantii sintetici.

Si pana in 1989, producatorii romani de paine foloseau amelioratori, numai ca acestia erau naturali. Un exemplu il reprezinta zerul care mentinea painea proaspata. In situatiile in care totusi calitatea fainii necesita amelioratori, se recurgea adesea la utilizarea otetului alimentar, a lecitinei si a acidului lactic de fermentatie.

Retetele de paine din perioada respectiva erau cat se poate de simple si cuprindeau urmatoarele ingrediente: faina, apa, sare si drojdie sau maia acida. In perioada de dupa 1990, pe plan national, a fost vizibila din partea majoritatii producatorilor de paine, o diversificare a produselor atat prin prisma gramajelor, a formei, a retetelor si tehnologiilor, cat si a gustului sau aromelor produselor. Producatorii au inceput sa introduca amelioratori in compozitia painii, invocand faptul ca astazi este foarte dificila obtinerea unei paini de calitate constanta, zi dupa zi, folosind numai aceste ingrediente naturale. Prezenta aditivilor este motivata, cu precadere, ca o solutie pentru cresterea eficientei procesului tehnologic si obtinerea unei paini de calitate constanta. Progresele realizate in domeniu continua sa creasca eficienta amelioratorilor pusi la dispozitia brutarilor.

Totodata, din dorinta de a avea o diversitate de sortimente de paine ambalata, producatorii industriali au lansat pe piata produse "calitativ" superioare: cu un aspect agreat de client, miros si gust placut si termen de valabilitate cat mai mare. Dar pentru a satisface aceste deziderate, alimentele sunt prelucrate prin inglobarea de aditivi alimentari (coloranti, emulgatori, stabilizatori, antioxidanti, conservanti, aromatizanti, etc) care se regasesc in compozitia inscriptionata pe ambalaj (daca ea exista) sub forma unor coduri: E 471 (pentru emusifianti), E 472 si E 482 (intaritori de gluten si stabilizatori), etc. Acestia sunt utilizati doar cu avizul Ministerului Sanatatii si la prima vedere par inofensivi, dar, in timp, cercetarile specialistilor au aratat ca lucrurile stau cu totul altfel, fara sa existe totusi un diagnostic cu verdict clar: afectiunea x a fost cauzata de consumul in exces de alimente ce contin aditivi alimentari.

"Produsele traditionale sau ecologice, adica cele cu valoare adaugata, vor fi bine primite de consumatori in urmatorii ani"

Viorel Marin, presedintele ANAMOB

Despre continutul produselor moderne a vorbit in repetate randuri chiar Aurel Popescu, presedintele Rompan: "Painea ambalata, care poate fi mentinuta mai mult timp proaspata, are in continut o serie de substante care modifica gustul cu care sunt obisnuiti romanii si, este si mai scumpa".

Si in randul consumatorilor exista nemultumiri fata de continutul painii: studiile de piata efectuate in randul acestora au aratat ca majoritatea romanilor sunt nemultumiti de calitatea painii dar, au un potential de protest redus. Concluzia apartine Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC), care a realizat o astfel de cercetare dupa incheierea Campaniei "Vreau Paine Curata". Majoritatea bucurestenilor acuza faptul ca nu sunt informati despre ceea ce inseamna drepturile de consumator privind produsele de panificatie.

Produsele traditionale sau ecologice, adica cele cu valoare adaugata, vor fi bine primite de consumatori in urmatorii ani, este de parere Viorel Marin, presedintele ANAMOB (Asociatia Nationala a Industriilor de Morarit si Panificatie).Se constata o dinamica accentuata a segmentului de paine ambalata, concomitent cu aparitia unor noi tipuri de produse - paine speciala pentru diabetici etc. - care incep sa aiba o pondere din ce in ce mai importanta in vanzari. Tendinta se va accentua in urmatorii ani, mai ales dupa aderarea la Uniunea Europeana.

Amintiri din copilarie: painea

Retetele de paine din perioada respectiva erau cat se poate de simple si cuprindeau urmatoarele ingrediente: faina, apa, sare si drojdie sau maia acida. In situatiile in care totusi calitatea fainii necesita amelioratori, se recurgea adesea la utilizarea otetului alimentar, a lecitinei si a acidului lactic de fermentatie. Un alt ameliorator il reprezinta zerul, care mentinea painea proaspata.

In ceea ce priveste reactia consumatorilor fata de abundenta de aditivi si conservati de pe piata, Aurel Popescu precizeaza: "Este posibil sa vedem o revolutie pe piata, cum s-a intamplat in Elvetia, unde celor mai mari doi producatori le-au scazut vanzarile cu 50%, din cauza unui investitor care a introdus produse conservate de panificatie in toate benzinariile". El a adaugat ca painea ambalata are in componenta anumiti conservanti, iar "painea clasica" este inclusa in alta categorie, chiar daca reglementarile obliga la comercializarea sa in pungi.Presedintele ANAMOB, Viorel Marin, apreciaza ca in urmatorii ani trendul de scadere a consumului de paine clasica se va accentua. "De la inceputul anului sunt zone unde vanzarile la paine, oficiale si legale, nu vorbim de piata neagra, au scazut cu circa 15-20%", spune acesta.In ceea ce priveste utilizarea aditivilor in painea feliata, acesta este un scenariu care ramane in continuare in picioare, cel putin pe termen mediu si scurt, fiind justificat prin nevoia de imbunatatire a calitatii fainilor in procesul tehnologic.

Alternativa la painea alba sau cea integrala, care nu contine nici un fel de aditiv alimentar este importata in Romania de diverse companii. Desi alimentele ecologice sunt cu 20-40% mai scumpe decat cele traditionale, consumul acestora este in crestere si pe piata romaneasca.

Retete actuale:

Paine feliata (clasica):

faina alba de grau, drojdie, zahar, sare, propionat de calciu, gluten, ameliorator (acid ascorbic, enzime, amilaza, emulsifianti E 472e, dextroza), grasimi vegetale.

Paine feliata cu seminte (ingrediente din diverse sortimente de paine cu seminte):

faina neagra de grau, faina alba de grau, faina de secara, faina de orez, maia uscata de secara, faina de malt, faina de malt de ovaz caramelizat, faina de soia, fulgi de soia si ovaz, tarate de grau, seminte de floarea soarelui, de susan si de in, sorgum, grasimi vegetale, grasimi vegetale hidrogenate, gluten, sare, maltodextrina, emulsifiant E 472e, acid ascorbic E 300, enzime alfa, amilaza, corectori de aciditate (acid citric), drojdie, propionat de calciu, apa, conservanti (acid sorbic, propionat de calciu), aroma, condimente, antioxidant (acid ascorbic).

Paine graham feliata (ingrediente din diverse sortimente de paine graham feliata):

faina de grau, faina de graham, gluten vital, maia de secara, sare, faina de malt caramelizat, emulsifiant E 472e, agent antiaglomerare: carbonat de calciu E 170, enzime, acid ascorbic E 300, seminte de in, drojdie, apa.

Nota:

Colorantii de caramel sunt considerati coloranti alimentari naturali, desi nu sunt prezenti in mod natural in produsul comestibil. Ei sunt obtinuti prin actiunea controlata a caldurii asupra glucidelor nutritive: zaharoza, dextroza, zahar invertit, sirop de glucoza.

@page_break@

Branzeturile cu aditivi se vor topi

De cativa ani, tarile Uniunii Europene au inceput o ampla campanie anti-aditivi alimentari. Potrivit site-ului www.omg.ngo.ro, cererea de produse ecologice este in plin boom si peste 55% dintre consumatorii germani prefera sa plateasca produsele fara aditivi cu 10-40% mai mult fata de cele obisnuite. Totodata, vanzarile de alimente ecologice au atins in tarile UE 14 miliarde de euro. Si la noi in tara au aparut ecouri ale campaniilor lansate la nivel international, senatorii solicitand interzicerea comercializarii alimentelor nesanatoase in scoli, gradinite si crese. Ministerul Sanatatii urmeaza de asemenea sa elaboreze o lista a alimentelor nesanatoase, a caror preparare, comercializare si distributie in unitatile de invatamant preuniversitar va fi interzisa.La randul sau, CNA a lansat pe posturile TV campania prin care se recomanda populatiei limitarea consumului de zahar, sare si grasimi.

Ce ne asteapta in viitor? Va fi sau nu limitata prezenta aditivilor, sarii si grasimilor din alimente? Prin demersul nostru am incercat sa aflam care este opinia producatorilor de branzeturi in legatura cu eventualitatea restrangerii prin lege a folosirii aditivilor alimentari si limitarii continutului de sare si grasimi, ori a limitarii comercializarii produselor care le contin. Subiectul este extrem de delicat si multi producatori de branzeturi au preferat sa se abtina de la comentarii, precizand ca nu pot participa la demersul nostru, din lipsa de timp ori s-au aratat interesate de demers si apoi s-au razgandit in a raspunde intrebarilor noastre. Dar faptul ca marile companii producatoare de branzeturi precum Friesland, Hochland sau Delaco au preferat sa nu isi prezinte opinia vizavi de implicatiile pe care ofensivele anti-aditivi alimentari le-ar putea avea asupra productiei si comertului cu branzeturi nu inseamna neaparat ca nu sunt preocupate de aceasta problema.

Calin Valer, directorul societatii producatoare de branzeturi Valirom din Sibiu a declarat ca fabrica branzeturi traditionale (de exemplu cascaval Dalia) in care nu foloseste nici aditivi alimentari si nici stabilizatori, singurele ingrediente fiind laptele, cheagul si sarea. "Aditivii alimentari sunt folositi pentru prelungirea termenului de valabilitate si pentru a putea folosi anumite ambalaje", a precizat directorul Valirom. Acesta a declarat ca pentru a respecta caracterul cat mai natural al produsului il fabrica in cantitati mici. Producatorul a afirmat ca este posibil ca in urmatorii trei-cinci ani, sa se limiteze prin lege folosirea aditivilor in alimente. Acesta este de parere ca majoritatea consumatorii va intelege importanta consumului de produse fara aditivi, insa acest lucru se va intampla intr-un viitor destul de indepartat, cand vor creste veniturile populatiei. Consumatorii se vor segmenta, in functie de educatia si veniturile fiecaruia, o parte dintre ei indreptandu-se catre produsele sanatoase. "Eu cred ca ne vom intoarce la alimentatia fara aditivi", a mai afirmat Calin Valer.

Ca o consecinta, tot intr-un viitor indepartat, productia de branzeturi care incorporeaza si alte adaosuri decat cele naturale, va scadea si ca atare si volumul vanzarilor. "Nu se vor mai produce alimente in aceleasi cantitati enorme", a afirmat Valer care considera ca majoritatea comerciantilor vand ceea ce primesc de la producatori, cei din urma facand legea.

Inainte de anul 1989 pe piata se gaseau diferite tipuri de cascaval, clasificat in functie de tipul de lapte folosit, adaosurile fiind permise numai cu aprobarea Ministerului Sanatatii. Marcile de cascaval nu erau foarte nu meroase, insa putem enumera: Penteleu, Dobrogea, Rucar, iar din categoria branza topita, Doina.

Retetele s-au schimbat intre timp, iar branza topita are acum diferite adaosuri: de sunca, marar, ciuperci, smantana etc.

Exista specialisti care spun ca viitorul va fi al hranei sintetizate. Trecerea la o alimentatie sanatoasa nu se poate face decat prin educarea consumatorului in spiritual acesteia.

Pana una alta, nutritionistii au observat ca super-concentratele vitaminizate, pe care astronautii le mancau in spatiu, nu le faceau deloc bine si ca urmare, NASA a lansat un proiect prin care a demonstrat ca adoptarea unei alimentatii naturale este mult mai benefica organismului uman decat hrana artificiala.

Amintiri din copilarie: branzeturile

Branzeturi topite:

Dupa continutul de grasime acestea se clasificau in: crema dubla, crema, foarte grasa, grasa, trei sferturi grasa, semigrasa. Materiile prime si auxiliare folosite la fabricarea branzei trebuie sa corespunda standardelor.

Agenti pentru emulsionare: monofosfati si polifosfati de sodiu, aluminiu, potasiu, calciu; citrati si lactati de sodiu, potasiu, calciu; acid citric, fosforic sau amestecul acestuia cu adaos de bicarbonat de sodiu, de calciu sau amestec din acestea pentru a forma sarurile corespunzatoare. Cu avizul Ministerului Sanatatii se pot folosi si agenti de emulsionare. Proportia de agenti pentru emulsionare nu trebuie sa depaseasca 4% (raportat la produsul finit) din care maxim 3% monofosfati sau polifosfati.

Adaosuri admise: smantana, unt, unt topit pentru corectarea continutului de grasime, sare comestibila, condimente vegetale, substante aromatizante ca: fructe, legume, carne bine fiarta care nu trebuie sa depaseasca 1/6 din substanta uscata totala a produsului finit, bicarbonat de sodiu, carbonat de calciu, clorura de calciu, acid citric, acid fosforic, acid acetic, otet, acid lactic folosit ca agent acidifiant, acid sorbic si sarurile sale de sodiu si calciu pana la 0,3% din produsul finit, nisina pana la 0,01% din produsul finit.

Termen de valabilitate: 60 de zile la temperatura cuprinsa intre 2-8 grade Celsius.

Cascaval Dobrogea:

grasime raportata la substanta uscata, minim 46%; apa maxim 43%; Clorura de sodiu maxim 3,5%.

Cascaval Penteleu:

este obtinut din lapte de oaie, de vaca, bivolita sau din amestecul acestora prin coagulare cu cheag, oparirea casului si fermentare.Tip de cascaval dupa felul laptelui: tip 0 - cascaval de oaie, fabricat exclusiv din lapte de oaie, tip V- cascaval de vaca, fabricat din lapte de vaca cu sau fara adaosuri de lapte de oaie sau de bivolita. Grasimea raportata la substanta uscata minim 40%, apa maxim 50%.

Termen de valabilitate: 60 de zile la temperatura de depozitare 2-8 grade Celsius si o luna la temperatura de 14 grade Celsius.

Preturi estimative:

Telemea de vaca: intre 28-36 lei/kg

Cascaval: 45-55 lei/kg

@page_break@

Ciocolata fina cu aditivi multi se tine

Ipoteza in care va veni o zi cand producatorii nu vor mai putea folosi aditivi sau inlocuitori artificiali pentru producerea ciocolatei, nu este una agreata de principalii jucatori de pe piata. Astfel, intrebati in ce masura li se pare credibil un asemenea scenariu, acestia au raspuns mai mult decat evaziv, ocolind orice fel de pozitie clara.

Cu exceptia Mars, care a declarat prin intermediul Ilincai Burlan, Corporate Affairs Manager Mars Romania ca : {{Evolutia vanzarilor depinde de mai multi factori. Este greu de estimat daca proiectele legislative viitoare vor afecta sau nu vanzarile pana in momentul in care se stabilesc si se implementeaza respectivele masuri. Deciziile de acest tip si aplicarea lor urmeaza niste etape firesti, care se desfasoara in timp cu informari premergatoare ale industriei alimentare}}, restul producatorilor care au raspuns, s-au limitat la a detalia rolul aditivilor in retetele de ciocolata, laundandu-le contributia la termenele de garantie mai lungi si la multitudinea de variante si de gusturi prezente in acest moment pe piata. Trebuie mentionat, de asemenea, ca majoritatea producatorilor de ciocolata chestionati au evitat pur si simplu subiectul, din motive care au ramas necunoscute.

Revenind la viitorul segmentului ciocolata, intrebarile asupra componentelor continua sa planeze, cu atat mai mult cu cat disputele aprinse cu privire la alimente, parerile distincte ale specialistilor in nutritie si preocuparea aproape obsesiva a populatiei pentru ceea ce pun pe masa, au deschis o adevarata cutie a Pandorei.

Cunoscatorii industriei de ciocolata din tara spun ca in urma cu 20-30 de ani, pe plan local activau ca producatori IPZ (intreprinderea de produse zaharoase) Kandia Timisoara, cu o filiala la Vinga, judetul Arad, IPZ Cibo Brasov (actuala Poiana), IPZ Romana, IPZ Feleacul Cluj si IPZ Excelent Bucuresti. Din punct de vedere al sortimentelor, se producea ciocolata cu lapte, alba, amaruie, vanilie, tablete simple 100, 50 si 30 g, cu alune, arahide sau stafide, specialitati de ciocolata la diverse gramaje mici, individuale si la cutie. Teoretic, pentru 100 de grame de produs, ciocolata trebuia (si trebuie si acum) sa contina peste 30 % grasimi, 15 % proteine, restul fiind diverse arome, conservanti, lapte si alti compusi, praful de cacao fiind aproximativ 30 %. Lecitina, o fosfolipida, este nelipsita caci usureaza alunecarea particulelor de cacao si micsoreaza vascozitatea.

Ciocolata de astazi (dupa etichete)

Ciocolata cu lapte: zahar, unt de cacao, lapte praf integral, unt, masa de cacao, lactoza, lapte praf degresat, emulgator (lecitina de soia), extract din malt din orz, arome, antioxidanti (acid sorbic), substanta uscata din cacao (min 30%), substanta uscata din lapte (min 14%).

Ciocolata neagra (amaruie): masa de cacao, unt de cacao, zahar, pudra de cacao, emulsificator (lecitina de soia), aroma (vanilina). Substanta uscata de cacao : 85% min.

Ciocolata cu alune: zahar, alune (23%), unt de cacao, masa de cacao, praf de smantana, lapte praf degrsat, zer praf, lactoza, grasimi din unt, emulsificator (lecitina de soia), aroma (vanilina).

Ciocolata cu stafide: zahar, unt de cacao, lapte praf integral, masa de cacao, migdale, lactoza, lapte praf smantanit, sirop de glucoza, emulgator (lecitina de soia), extraxt de malt, arome.

Ciocolata alba: zahar, grasime vegetala hidrogenata, lapte praf integral 11%, unt de cacao, zer praf dulce, lactoza, masa de cacao, lapte praf degresat, unt din lapte, emulgatori (lecitina din soia, poliricinoleat de poliglicerina).

S-ar putea spune ca inainte, existenta STAS-urilor - colectii de reguli care trebuiau urmate pentru ca produsele sa poata fi incadrate in clasa dorita - simplificau oarecum munca producatorilor. De fapt, STAS-ul aplicat in anii de de dinainte de 89’ prevedea mai mult reguli cu privire la modul de ambalare si mai putin la compozitie.

Industria moderna a ciocolatei a gasit modalitatea de a crea ciocolata fara unt de cacao, sortiment comercializat in unele state ale UE (cazul Spaniei) sub denumirea de "substitut de ciocolata". Dupa revolutie, au aparut pe piata o serie de alternative la fabricarea produselor cu cacao, care in lipsa unei legislatii clare au continuat sa se numeasca ciocolata, desi nu contineau unt de cacao.

Majoritatea producatorilor au trecut la utilizarea substituentilor de unt de cacao total sau partial. In prezent si pe piata romaneasca, producatorii ofera game de ciocolata cu unt de cacao: Milka, Poiana, Kandia, Anidor, Heidi etc si game de ciocolata cu substituenti ai acestuia: Africana, Laura etc.

Amintiri din copilarie:ciocolata

Ciocolata simpla (masiva) continea boabe de cacao, zahar, eventual si adaosuri in masa (lapte, cafea, nuci, alune, migdale, arahide, samburi de caise, smochine, fructe zaharate sau conservate in alcool).

Preturi orientative: Ciocolata cu lapte de 50 g: 5 lei

Ciocolata cu lapte de 100 g: 10 lei

Ciocolata neagra de100 g: 9 lei

Ciocolata cu umplutura 100 g: 11 lei

@page_break@

"Naturalul" din racoritoarele moderne e cam "concentrat"

Industria moderna nu este prima care foloseste adaosuri organice pentru conservarea sau infrumusetarea produselor. Singura diferenta este cea ca aditivii din antichitate - sarea, salpetrul, silitra, nitratul de potosiu in India, carmazul - erau naturali.

Inceputa mai demult in statele europene, "furia" opiniei publice cu privire la componentele alimentelor a ajuns de ceva vreme si pe plaiurile autohtone. Toata lumea trage semnale de alarma, nutritionistii dau sfaturi limitative, se initiaza miscari de informare sau de interdictie a unor aditivi alimentari. Se poate ajunge oare, la un moment dat, la interzicerea totala a unor compusi sau a unor ingrediente? Cum vor arata racoritoarele?

Desi au pozitii dominante pe piata, cei trei mari jucatori, respectiv Coca-Cola, Pepsi si European Drinks s-au abtinut de la orice fel de afirmatii cu privire la posibilitatea eliminarii aditivilor din sucuri, ceea ce nu inseamna ca scenariul le poate parea lipsit de fundament.

Cu toate acestea, exista si producatori carora versiunea in care utilizarea aditivilor ar putea fi restrictionata li se pare plauzibila. Diferentele de opinie persista si in acest caz, mai ales in ceea ce priveste termenul de valabilitate.

Adrian Staniloiu, managing director Rauch Romania, se intreaba retoric "Ce se va intampla cu racoritoarele in viitor? Daca nu se va gasi o alternativa perfect sanatoasa pentru zahar, se vor folosi tot mai multe zaharuri naturale si probabil se vor taxa suplimentar produsele cu aditivi si zahar. Se stie ca ca anumiti aditivi alimentari sunt nocivi organismului si se stie si faptul ca zaharul rafinat, in cantitati mari, are efecte negative asupra metabolismului. Totusi, vanzarile vor continua in ritmul actual, crescand insa ponderea bauturilor 100% naturale si cu indulcitori. Cred, de asemenea, ca vor disparea bauturile racoritoare ce contin conservanti si alti aditivi de tipul aromelor sintetice".

Catalin Ignat, vice-presedinte marketing URBB&Carlsrom, detinator al marcilor Orangina si Granini, afirma urmand aceeasi linie directoare: "Posibilitatea aparitiei acestor masuri restrictive este o evidenta consecinta a acestei tendinte, dar am convingerea ca multi dintre producatorii romani au anticipat mai de demult schimbarea, astfel incat au deja strategii bine puse la punct pentru momentul in care o astfel de masura ar fi adoptata. In varianta acestui scenariu, zaharul nu va fi complet eliminat, ci doar cantitatea in care se va regasi la nivelul produsului va fi limitata. Exista aspecte care tin de preferinta consumatorului pentru un anumit gust sau de anumite obiceiuri de consum - ma refer la preferinta unor consumatori pentru bauturile care contin indulcitor si nu zahar, din dorinta de a-si mentine silueta, care vor asigura prezenta produselor cu zahar sau indulcitori, in cantitati reduse insa, in portofoliile producatorilor. Este posibil ca o parte dintre produse sa dispara, dar vor fi cu siguranta acele produse care pun in mare pericol sanatatea consumatorilor, deci disparitia ar fi mai mult decat benefica. Posibila modificare a gustului produselor, ca urmare a reducerii cantitatii de zahar continute, poate reprezenta o problema. Cred ca aici consumatorul este cel care va trebui sa se adapteze noii oferte".

Prin disparitia conservantilor, termenul de garantie al produselor se va reduce in mod evident, ceea ce va conduce cel mai probabil la modificarea atat a planificarii productiei, cat si a strategiei de distributie. Sa nu uitam ca bauturile Cico aveau termen de valabilitate sapte zile, ceea ce poate servi ca argument pentru multi combatanti ai aditivilor. Producatorii romani vor fi nevoiti sa se adapteaza treptat la preferintele tot mai evidente ale consumatorilor romani pentru bauturilor sanatoase. Cu toate acestea, referindu-se probabil la sucurile naturale si la nectaruri, Adrian Staniloiu are alta parere: "Termenele de garantie nu se vor scurta. Exista tehnologii de ambalare (UHT, ambalare aseptica) prin care conservantii sunt eliminati, insa sunt necesare investitii suplimentare in astfel de utilaje si nu toti producatorii le vor putea sustine. Din pacate, producatorii romani folosesc mai multi aditivi si in special conservanti si arome. Pe pietele mai mature s-a renuntat la conservanti si exista chiar curente puternice ce sprijina produsele bio, fabricate din produse naturale, nemodificate genetic".

Amintiri din copilarie:sucuri

Sucuri

Apa, zahar, concentrat de fructe. Ca adaosuri, puteau contine lecitina sau vitamine.

Preturi orientative:

intre 4,5 lei si 5,5 lei/ sticla de 0,5l

Relativ la comparatia dintre cantitatile de aditivi pe care le folosesc pro ducatorii europeni si cei romani, opiniile difera. "Ca medie a pietei, nu se poate spune ca in Romania se folosesc mai multi aditivi sau indulcitori, comparativ cu piata straina. Segmentul bauturilor necarbonatate din Romania cunoaste probabil cea mai mare crestere de la an la an in comparatie cu celelalte segmente ale pietei. Pe piata din Romania sunt prezenti principalii producatori de bauturi racoritoare la nivel international, iar produsele pe care le detin in portofoliu au retete identice in intreaga lume. Traim in epoca globalizarii, deci diferentele se estompeaza din ce in ce mai mult. Companiile mari vor avea resurse pentru a-si reorganiza productia si a indeplini cerintele legilor. Cum am precizat si anterior, marii producatori de bauturi racoritoare au anticipat cu siguranta aceasta tendinta si au dezvoltat deja strategii pentru a contracara eventuale efecte pe care le pot avea asupra vanzarilor. In plus, ele detin si resursele necesare pentru a-si adapta cat mai bine productie acestor posibile restrictii", completeaza Catalin Ignat.

In ceea ce-i priveste pe cei care vor fi dezavantajati de eventualele interdictii ale aditivilor, Adrian Staniloiu crede ca retailerii vor fi aceia: "marile lanturi de retail vor suferi o lovitura grea, comertul cu racoritoare cu termen lung de valabilitate, cu volume mari si preturi reduse urmand sa fie restrictionat. Desi vor disparea multe dintre sortimentele ieftine (produse din apa, zahar, arome artificiale si conservanti), locul acestora va fi luat de sortimente mai sanatoase, bazate pe sucuri naturale. Din alt punct de vedere, chiar daca volumele vor fi mai mici, valoarea vanzarilor nu se va reduce".

Sucurile de astazi - Etichetele la control!

Suc de portocale cu pulpa:

concentrat de portocale, pulpa de portocale.

Sirop de fructe:

suc concentrat de fructe, zahar, apa filtrata, acid citric, arome.

Suc carbonatat de portocale:

apa, zahar, suc de portocale, dioxid de carbon, acidifiant (acid citric), antioxidant (acid ascorbic), stabilizatori (guma de ester, guma de accacia si pectina), conservanti (benzoat de Na), sorbat de potasiu, coloranti naturali (beta-caroten)

Suc carbonatat de fructe:

apa demineralizata, zahar, suc de portocale din concentrat 4%, dioxid de carbon, acidifiant (acid citric), aroma, vitamina C, stabilizatori (guma de carruba, guma de ester si guma arabica), conservanti (benzoat de Na), sorbat de potasiu, colorant beta-caroten.

Preturi orientative:

Suc la 2 litri: 4 lei

Suc la 1 litru:

3 lei

Suc la 0,5 litri:

2 lei

@page_break@

Se cauta o noua generatie de aditivi, mai sanatosi

Interviu cu Gheorghe Mencinicopschi, cercetator sef, directorul Institutului de Cercetari Alimentare

E-urile n-au fost dintotdeauna in alimente, insa, astazi, parca nici nu ne-am putea imagina o hrana lipsita de E-uri. Sau ne-am putea imagina?

In preistorie, omul era vanator si cu legator: consuma peste 600 de specii de plante si animale, deci avea o alimentatie diversificata. Acum, cultivam numai 20 de cereale din care apar zeci, sute de alimente, care de fapt sunt variatiuni pe aceeasi tema; din categoria animale omul consuma acum, practic, numai cateva specii, iar din categoria legume radacinoase numai cartoful. Asta nu inseamna hrana diversificata.

Doresc sa subliniez ca astazi sunt doua lucruri legate de stilul de viata care ucid: sedentarismul si alimentatia.

Dar sa revenim la aditivi si sa luam un exemplu, ca sa intelegem ce sunt. Marul contine 10 substante, care seamana, chimic, cu E-urile, dar nu sunt aditivi, pentru ca in mar nu au fost introduse voluntar. Aditivul este substanta pe care o introducem in produs intentionat. In mar, acidul citric este un component natural.

Intr-un aliment natural, niciodata vitamina C nu este singura, ci se gaseste impreuna cu flavonoidele. Daca 60 de mg. de vitamina C, zilnic, sunt suficiente pentru organism, atunci nici 1.000 de mg. de vitamina C de sinteza nu au aceeasi valoare biologica. Ba, chiar este toxica pentru organism, pentru ca nu este identica cu vitamina C naturala. Organismul nu recunoaste bucatele din alimente, iar noi nu stim cum trebuie sa arate un aliment adevarat.

Si nu putem sa-l copiem?

Nu, pentru ca nu stim cum este produs, de exemplu, un mar. Stim ca el contine celuloza, pectina, vitamina C, dar cum sunt puse in structura, nu stim. Practic, vedem niste compusi foarte rezistenti la analiza noastra pentru ca sunt analizati cu acid clorhidric, bagati la etuva. De cand a aparut generatia computerelor, oamenii au inceput sa consume aditivi. Unii zic ca aditivii sunt folositi de cand lumea. Sigur, sarea si fumul sunt folositi dintotodeauna, insa ce se foloseste astazi este cu totul altceva. Conform UE, sunt admisi 315 aditivi alimentari.

Asta inseamna ca este bine sa ii folosim?

Asta inseamna ca avem voie sa ii folosim ca sa dam o anumita caracteristica tehnologica sau senzoriala unui aliment. De exemplu, fara afanatori nu pot sa fac biscuiti. Sunt si aditivi rai, unii dintre ei admisi. Astfel, daca timp de 10-15 ani s-a crezut ca unii aditivi sunt buni, ulterior s-a demonstrat ca fac rau si au fost interzisi, fiind cancerigeni. Este bine sa evitam consumul de alimente cu coloranti azoici de sinteza. in Franta, de exemplu, s-a interzis colorarea tabletelor de medicamente cu azorubina, insa la noi este pusa in alimente.

Aditivii care fac parte din lista admisilor, sunt siguri?

Este un adevar spus pe jumatate. Ce se reglementeaza cand se vorbeste de aditivi? Cantitatea de aditivi admisi la unitatea de volum a alimentului: de exemplu, un miligram la un kilogram de aliment. Dar nu se face acest lucru tinand cont de un consum indelungat.

Esentiala este, deci, stabilirea dozei zilnice, pentru ca nu este important ca am un gram de aditiv la un kilogram. Acelasi aditiv se poate gasi in multe alte alimente pe care eu le consum intr-o zi. De exemplu, aspartamul: noi mancam patru-cinci alimente in aceeasi zi care contin aspartam. Luat din jeleu, biscuiti si din suc. Si producatorii nu pot fi acuzati ca nu respecta cantitatea legala. Sa retinem ca aditivii nu au efect pe moment, ci in timp, dupa mai multi ani.

Cand vorbim despre nocivitatea aditivilor, vorbim despre posibilitatea aparitiei unor boli cum sunt cancerul, diabetul ?

Da, despre asta vorbim. in primul rand de bolile cronice, pentru ca aici este si perversitatea aditivului. Consumul de alimente inalt procesate care contin coloranti de sinteza azoici, conservanti pe baza de sulf, multa sare, grasimi hidrogenate, combinat cu sedentarismul duce la aparitia sindromului metabolic: boli care inseamna hipertensiune, diabet de tip II, boli cardio-vasculare, cancer. Aceste boli nu apar imediat, ci in timp, in 10-15 ani. Noi nu putem asimila cei mai multi nutrienti, care nu se gasesc decat unul in balanta cu celalalt: calciu numai cu fosfor, potasiu numai cu sodiu. Alimentatia ne furnizeaza mult mai mult fosfor decat calciu. Si atunci nu se mai asimileaza calciul, din cauza consumului de fosfor in exces. De aceea si incidenta crescuta a osteoporozei. La noi, osteoporoza a inceput sa apara la varste din ce in ce mai mici si la barbati, care pana acum nu sufereau de asa ceva. Bauturile de tip cola au acidul ortofosforic, branzeturile topite contin polifosfati, produsele vegetale contin polifosfati.

Cum sa evitam depasirea dozei zilnice de aditivi admisi?

Sa eliminam aditivii din alimente?Nu se poate face o chestiune atat de drastica. Tehnica actuala poate produce alimente mai bune, poate produce cu E-uri mai bune. Dar nu se face asa ceva, pentru ca este o chestiune care ar putea destabiliza balanta cerere-oferta. Probabilitatea ca alimentul mai bun sa fie si mai scump este mare si piata nu poate sa suporte asa ceva. Pe de alta parte, daca consumatorul nu este educat, el nu va cere produse sanatoase. Consumatorul confunda calitatea organoleptica - gust, miros, aroma, culoare - cu calitatea nutritionala.

In anii ’70-’80 alimentele nu contineau aditivi. Asa era peste tot sau numai in Romania?

Era altceva in Romania, economia era controlata, dirijata. In acea perioada, in Romania nu se produceau alimente cu aditivi, nu neaparat din considerente de sanatate: nu se importa mai nimic. In strainatate, consumatorii s-au lamurit cum este cu produsele cu aditivi si le externalizeaza la noi, in timp ce ei incearca solutii mai bune. Si la noi producatorii pot incerca sa faca alimente mai bune, dar nu vor arata la fel de bine si nici nu vor fi la fel de gustoase. Este de vina si consumatorul, dar si statul, pentru ca in alte tari TVA este chiar zero pentru unele alimente, iar posibilitatea de a produce alimente mai bune este mai mare.

Acum 30 de ani alimentele nu contineau aditivi si nu erau prea scumpe. Astazi se spune: nu putem fara aditivi pentru ca produsele ar fi mai scumpe.

Asa este. Alimentele ar fi mult mai scumpe decat acum. inainte, mezelurile, lactatele aveau termen de valabilitate de trei zile.

Este o chestiune de vointa sa scoatem aditivii din alimentatie?

Da, presupune vointa si trebuie sa tinem seama de anumite realitati ale pietei: trebuie sa cream facilitati producatorului. Totul trebuie facut cu grija, altfel pot veni altii din afara cu produse nesanatoase. Nu se poate face dintr-o data si radical.

Producatorii spun ca nu pot evita adaosul de conservanti pentru ca produsul se altereaza foarte repede, nu rezista, nu are gust

Da, putem sa punem aditivi, dar nu pe acestia.

Sa inteleg ca solutia este o noua generatie de aditivi?

Asta se cauta acum. Si orice substanta pusa in aliment trebuie evaluata inainte. Am vazut ca din lista de aditivi considerati buni s-a dovedit ca nu toti sunt siguri. Difenilul si ortofeni lul au fost trecute ulterior la categoria de pesticide. Conservantii de sinteza, colorantii chimici, excesul de fosfor, fosfatii sunt periculosi.

In cat timp ar putea stiinta sa produca noua generatie de alimente?

Stiintific si tehnologic se poate face foarte rapid aceasta trecere. Sunt si alte cai de a obtine alimente, nu numai cu aditivi. Mancarea provine din mai multe sisteme agroalimentare: intensiv - conventional (in care se folosesc pesticide, alte tratamente chimice), ecologica, omg-urile (care se bazeaza pe organisme modificate genetic) si alimentele noi, cum este surimi (un aliment obtinut din extragerea proteinelor din peste marin fara valoare economica - plevusca - texturate si din care rezulta surimi cu gust de crab).

Cum vedeti viitorul alimentatiei? Cu ce credeti ca ne vom hrani?

Depinde de factorul politic, de educatia consumatorului si poate ca o schimbare va aparea in zeci de ani. Depinde foarte mult care dintre parti sinergizeaza sau antagonizeaza, pentra ca degeaba producatorul vrea sa faca alimente mai sanatoase daca nu este sprijinit de stat, iar consumatorul refuza sa le consume pentru ca arata mai urat si sunt mai scumpe.

Cum au aparut aditivii alimentari?

S-au jucat chimistii, nefiind nutritionisti, si, impreuna cu afaceristii, au vazut ce cere piata. La inceput, aditivii au fost simple necesitati, apoi au devenit necesitati pur comerciale. Acum s-a lansat un nou curent, al alimentelor functionale, la japonezi. In schimb, noi mancam ce mancau ei acum 30 de ani; intre timp s-au lamurit si le trimit la noi, iar noi le imbratisam ca pe o imagine a bunastarii.