Fundația Conservation Carpathia, organizație românească de mediu, a declarat, într-un comunicat, că respinge ferm și categoric afirmațiile false lansate în spațiul public de publicația Gândul, precum și posturile de televiziune Realitatea Plus și România TV, prin care se sugerează că în spatele dezastrului de la Salina Praid s-ar afla „un miliardar elvețian” care ar fi finanțat, prin intermediul Fundației Conservation Carpathia, readucerea castorilor în zona Salinei Praid, fapt care ar fi dus la blocarea intervenției de deviere a pârâului Corund. 

Potrivit comuncatului citat, declarațiile sunt neadevărate, lipsite de orice fundament real și fac parte dintr-o tentativă de dezinformare, bazate pe ideea că „străini” și „ONG-uri de mediu” ar „încerca să pună mâna pe resursele României”.

Precizările Fundației Conservation Carpathia:

• Precizăm că activitatea Fundației Conservation Carpathia este în zona Munților Făgăraș, respectiv în județele Argeș, Brașov, Sibiu. Nu avem proiecte, angajați, activități sau legături instituționale în zona Praid sau în județul Harghita. Harta și detaliile proiectelor noastre sunt disponibile public pe website-ul oficial.
• Afirmațiile privind implicarea domnului Hansjörg Wyss, filantrop elvețian și membru al consiliului director al fundației, în presupusa reintroducere a castorilor în zona Praid sunt complet false. Nici acesta, nici alt membru al echipei sau susținător al Fundației Conservation Carpathia nu are nicio legătură cu evenimentele sau intervențiile autorităților din Harghita. Organizația noastră nu a desfășurat, nu desfășoară și nu are în plan nicio activitate în zona Salinei Praid. Nu am relocat, eliberat sau reintrodus castori în acea regiune. Asocierea acestor persoane are ca scop discreditarea imaginii acestora.
• Pentru corecta informare a opiniei publice, subliniem următoarele:
• Fundația Conservation Carpathia desfășoară, din 2009, cel mai amplu proiect de conservare privată a naturii din Europa, cu scopul de a crea, împreună cu comunitățile locale, viitorul Parc Național Munții Făgăraș. Fundația a început activitatea prin a achiziționa păduri în partea de sud est a Munților Făgăraș, și a le pune sub protecție, pentru a proteja mai bine mijloacele de subzistență locale și satele din aval împotriva eroziunii și alunecărilor de teren, secetei sau inundațiilor și pentru a opri tăierile ilegale din zonă. Astfel, datorită eforturilor noastre, astăzi 27.000 de ha de pădure sunt în picioare, fiind o resursă extrem de importantă pentru generațiile viitoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice cu care ne confruntăm. Pădurile deținute în prezent de fundație vor fi readuse în domeniul public, în regim de protecție permanentă, sub forma Parcului Național Munții Făgăraș, supranumit de presă și Yellowstone-ul Europei. Detalii despre cei 15 ani de activitate.
• Reintroducerea castorilor în România a fost realizată între 1998–2003, de către INCDS „Marin Drăcea” (fostul ICAS), în cadrul unui proiect național, cu mult timp înainte ca Fundația Conservation Carpathia să existe, și NU are legătură cu Fundația Conservation Carpathia.
• Fundația Conservation Carpathia a derulat un proiect de reintroducere a castorilor în perioada 2021–2024, doar în județul Argeș, în cadrul programului european LIFE Nature, unde am translocat 62 de exemplare din nordul Munților Făgăraș pe râurile Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului. Detalii aici. Este falsă informația potrivit căreia Fundația Conservation Carpathia ar fi reintrodus 90 de castori pe râul Corund sau în zona Praid, la fel cum este falsă informația și că o familie de castori adusă de noi acolo ar fi blocat intervenția autorităților.
• Nu există evidențe sau documente care să indice că o familie de castori ar fi blocat intervențiile de la Salina Praid, așa cum nu există evidențe înregistrate oficial ale prezenței speciei în zona respectivă.
• Castorii au un rol esențial în ecosistem, mai ales în contextul schimbărilor climatice și a pierderii de biodiversitate. Subliniem faptul că în cazul în care specia ar fi pus în pericol salina sau orice alt obiectiv economic, există legislație în baza căreia se putea interveni („Plan de acțiune pentru conservarea la nivel național a populației de castor eurasiatic (Castor fiber), publicat în Monitorul Oficial nr. 22 bis din 7 ianuarie 2022). Solicităm ca discuția despre această situație să fie purtată onest și transparent, în baza unei analize tehnice, nu prin stigmatizarea unei specii care, în fond, contribuie la biodiversitate și la echilibrul ecosistemelor, și unde există un cadru juridic clar pentru gestionarea acestor probleme.