Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a respins solicitarea Managementului RetuRO de amânare cu minim trei luni a lansării SGR. ”30 noiembrie rămâne termenul la care Sistemul de Garanție-Returnare va porni în România. Acest termen nu este negociabil, motiv pentru care am respins solicitarea RetuRO SGR de amânare a intrării în funcțiune a sistemului. Poziția mea este una fermă și în această după-amiază m-am întâlnit și cu reprezentanții companiei, pentru a stabili planul de implementare, astfel încât termenul să fie respectat.
Consider că o ţară nu se poate construi din amânări. Înțeleg îngrijorarea industriei, dar înțeleg și interesul cetățenilor, de a trăi într-o lume mai curată, fără PET-uri, iar datoria noastră, a autorităților, este să transformăm acest deziderat în realitate cât mai curând”, a spus ministrul Mircea Fechet la încheierera ședinței de guvern de ieri.

Ministrul Mediului a amintit că primul termen de funcționare a SGR a fost stabilit pentru anul 2021, iar de atunci au avut deja loc două amânări. Mircea Fechet nu a pomenit nimic însă despre faptul că cele două termene anterioare – 1 ianuarie 2021 și 1 octombrie 2022 –, dar și termenul actual – 30 noiembrie 2023 – au fost stabilite strict politic, fară consultări prealabile cu reprezentanții industriilor implicate, dar și fără ca responsabilii din sectorul public să avanseze mai mult decât sporadic cu legislația secundară necesară implementării SGR.

Doar în 2023 lucrurile au început să se miște concret în această direcție, prin stabilitrea condițiilor și a termenului de numire a administratorului SGR. Deși reprezentanții industriei au solicitat ferm, pe baza experiențelor analizate pe plan internațional, un termen de 18 luni pentru implementare, nici fostul ministru Tanczos Barna,și nici actualul ministru Mircea Fechet nu au acceptat o modificare a acestui termen. Mai mult, ministrul Mircea Fechet nu pomenește nimic despre faptul că termenul alocat pentru implementarea sistemului a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus inițial de RetuRO în dosarul de acreditare pe baza căruia RetuRO a devenit administratorul sistemului. Ceea ce înseamnă că, de la bun început, compania de administrare nu și-a asumat termenul de 30 noiembrie ca dată limită de implementare, iar dosarul de acreditare a fost aprobat.

Despre motivele care stau la baza fermității cu care reprezentanții ministerului doresc menținerea acestui termen, dar și despre posibile efecte ale amânării împlementării SGR, Piața a scris în articolul
RetuRO solicită o amânare de minim trei luni pentru lansarea SGR. Ce efecte ar produce amânarea .

Despre situația la zi a evoluției implementării, Piața a realizat un amplu interviu cu Gemma Webb, CEO RetuRO : ”Următoarele luni vor fi provocatoare și încărcate cu multă presiune” .

Despre ce efecte ar produce o amânare a implementării sau implementarea precipitată a SGR dar și despre eventualele reglaje ce se pot realiza în prima perioadă de funcționare a sistemului, managementul RetuRO va discuta direct cu companiile implicate în cadrul evenimentului CLUB RETAIL, organizat de PIAȚA în perioada 4-6 octombrie la Poiana Brașov.

SGR - Parteneriat PUBLIC în reprezentativitate și PRIVAT în responsabilitate

Despre presiunea timpului, dar și despre presiunea implicării politice excesive în acest parteneriat public-privat de mari dimensiuni, Piața a provocat o dezbatere în cadrul Conferinței AMBALAJE 360, desfășurată în aprilie. Întrebam atunci pe cei patru reprezentanți ai organizațiilor implicate în implementarea SGR prin administrarea RetuRO - prezenți la conferința AMBALAJE 360 în calitate de speakeri și aflați pe scenă în momentul respectiv - dacă excesul de reprezentanți proveniți din mediul politic în Comitetul de Supraveghere a cărui componență tocmai era aprobată la guvern nu va afecta ireversibil funcționarea Sistemului Garanție Returnare.

Răspunsul obținut a fost unanim negativ, ceea ce arată că toți cei prezenți erau informați cu privire la această decizie.

Spuneam atunci că rămâne ca proba timpului să stabilească efectele acestei decizii, cu atât mai mult cu cât alte organisme de supraveghere a piețelor – ASF, ANRE – și-au dovedit în timp incapacitatea unor decizii în direcția îmbunătățirii condițiilor din acele piețe. Mai mult, din structura acestui organism de supraveghere lipseau și lipsesc în continuare reprezentanți ai reciclatorilor, o componentă foarte importantă în lanțul valoric al circularității materiilor prime rezultate din ambalaje reciclate. Detalii în articolul: Ambalaje 360> Verdict unanim al acționarilor RetuRO: Sistemul Garanție Returnare va fi funcțional la 1 decembrie

Riscurile implementării în orice situație

Dacă în articolul anterior am vorbit despre efectele amânării implementării SGR, haideți să vedem și care sunt riscurile implementării precipitate a acestui sistem, cu orice preț, la 30 noiembrie.
Mai întâi vorbim despre infrastructura fizică a SGR și despre existența unui număr redus de centre de sortare și numărare, la data de 30 noiembrie. Chiar dacă prin excepție și prin efort comun ar fi gasite spații suficiente pentru centrele de colectare și numărare, echiparea lor cu tehnologia necesară nu mai depinde de heirupismul dâmbovițean. Furnizorul de echipamente selectat poate livra tehnologie pentru un număr redus de centre de numărare până la termenul limită. Iar dacă acele echipamente ar exista deja pe stocuri, implementarea acestora într-un sistem logistic și într-un sistem informatic funcțional consumă timp. Asta va conduce atât la costuri suplimentare pentru RetuRO, cât și la valori mai mici încasate de retailerii care au realizat colectarea ambalajelor. Deci pierderi pentru retaileri.

Același număr redus de centre de numărare poate genera blocaje în circulația banilor pentru garanția ambalajelor. Aici vor avea loc adevărate conficte între producători și retaileri, deoarece o parte dintre comercianți vor ajunge în situația de a refuza aprovizionarea rafturilor cu produse ale căror ambalaje sunt gestionate deficitar, iar banii promiși pentru această gestiune întârzie pentru că RetuRO nu poate număra și sorta miliarde de ambalaje în doar două sau trei centre pe teritoriul țării.

Infrastructura IT și software-urile necesare implementării sistemului au nevoie de perioade de testare implicită, respectiv de utilizare în simulări ale unor situații reale, înainte ca sistemul să devină funcțional în realitate. În caz contrar, pot apărea frecvent situații în care un ambalaj cu codul de bare și însemnul SGR să nu fie recunoscut de RVM-uri pentru plata garanției. Ce poate fi mai periculos pentru un furnizor de produse decât îndoiala pe care acesta o sădește în mentalul consumatorului, în momentul în care acesta nu-și poate recupera banii plătiți pentru garanția ambalajului? Experiența implementării unui sistem informatic în pripă a fost gestionată deficitar de statul român în cazul sistemului informatic pentru Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate (CNAS). Un sistem informatic comparabil ca dimensiuni dar de o complexitate mai redusă decât în cazul SGR. În primii doi ani după implementare, media lunară de nefuncționare sau blocaje ale sistemului a fost de 1,4 zile. Dacă în cazul CNAS au fost puse în pericol viețile unor oameni, care nu puteau primi medicamente la momentul oportun, să facem un exercițiu de imaginație și să vedem ce se va întâmpla cu câteva milioane de ambalaje ce nu se vor putea returna într-o zi în SGR, dar consumatorii au venit cu ele la magazin? Ce se va întâmpla cu câteva mii de consumatori care au plecat de acasă cu sacoșe de ambalaje pe care vor să obțină bani pentru hrana zilnică? Dar cu încrederea consumatorilor în brandurile care au pus pe piață produsul într-un ambalaj cu garanție, dar garanția nu o pot obține?

Amânarea SGR presupune efecte secundare negative asumate de reprezentanții din industrie, prin reprezentanții lor în AGA RetuRO. Implementarea precipitată a SGR presupune însă implicarea consumatorilor în deficiențele unui sistem oricum experimental, prin dimensiunea lui, dar și neverificat, prin presiunea timpului.

Miza este uriașă, iar riscurile sunt pe măsura mizei!