Proiectul de lege nr. 344/2016 depus la Camera Deputaţilor este scurt, dar cuprinzător: „După Art. 17 al Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal se introduce un nou articol 17.1 cu următorul conţinut: Contribuabilii care desfăşoară activităţi economice de natura supermarketurilor sunt obligaţi, pe lângă plata impozitului de 16%, şi la plata unei cote de impozit suplimentar în funcţie de valoarea venitului anual, astfel:

- 0,5% pentru suma ce depăşeşte 3.000.000 euro/an

- 1,2% pentru suma ce depăşeşte 50.000.000 euro/an”.

Oricât de contestabilă este în sine şi oricât de ridicol e redactată, iniţiativa legislativă trebuie luată în consi­derare, odată ce a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ şi a Comisiei Juridice a Camerei (dar şi aviz negativ de la alte două comisii). De asemenea, trebuie precizat că, la fel ca în cazul modificărilor Legii 321 a comercializării alimentelor, Camera Deputaţilor este cameră decizională, astfel că respingerea de către Senat a acestui proiect de lege nu are, practic, importanţă. Însă, expunerea de motive a celor 16 deputaţi  iniţiatori – 8 neafiliaţi, 3 PSD, 2 PNL, 2 ALDE şi 1 UDMR -, document semnat de deputatul Mihai Deaconu, pre­zintă importanţă întrucât dezvăluie o mentalitate exprimată şi în dezbaterile pe marginea modificărilor Legii 321. Cităm aici pasajele cele mai relevante ale expunerii de motive (pentru că textul pare neverosimil, ataşăm un facsimil):

„În timp ce o mulţime de comercianţi mici au pus lacătul pe uşă din cauza scăderii dramatice a vânzărilor, afacerile lanţurilor de retail din România merg ca pe roţi. După înghesuiala de la casele de marcat se vede că au succes. Românii muncesc din greu în străinătate, trimit bani în ţară, iar patronii acestor mega magazine din afară îşi vând mărfurile în România şi îşi duc pro­fitul în ţările lor, plătind taxe şi impozite la fel ca micii comercianţi din ţara noastră. Suplimentar, ei percep de la furnizorii autohtoni o serie de taxe şi comisioane pentru a le primi, depozita şi desface marfa.

Dacă proiectul de lege ar fi adoptat de Camera Deputaţilor în forma propusă de iniţia­tori, atunci ar produce efecte pentru câteva zeci de companii de retail, majoritatea încadrându-se la suprataxa de 0,5% din cifra de ­afaceri. După rezultatele financiare din 2015, doar 14 companii de retail s-ar înca­dra la suprataxa de 1,2%, incluzând Unicarm (deşi această companie are activitate mixtă – producţie şi retail, iar activitatea sa, după codul CAEN, este încadrată la producţie). Lanţurile comerciale internaţionale vizate de acest proiect de lege ar avea de plătit suprataxe cu valoarea cuprinsă între 107 milioane lei (Kaufland) şi 324.000 lei (Real Hyper Magazine), indiferent dacă au obţinut sau nu profit. Pentru cei  mai mulţi ar fi vorba de sume comparabile cu profitul net anual. Suprataxa totală pentru aceşti 14 retaileri ar fi de aproape 500 de milioane lei anual.