Întrebat în cadrul Conferinței AMBALAJE 360 dacă statul român va crește valoarea penalizării pe kg de deșeuri din ambalaje necolectat de producători, de la 0,4 euro/kg(2 lei) cât este acum în România, la 0,8 euro/kg, cât prevede mai nou legislația europeană, Cosmin Teodoru, Directorul Direcției Gestionarea Deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului a declarat:

”În primul rând ar trebui să ne bucurăm că această contribuție stabilită de Comisia Europeană, de 0,8 euro/kilogram deșeuri din plastic nereciclat, este una variabilă, în sensul în care dacă anul acesta vom colecta separat mai mult și vom trimite la reciclat, atunci valoarea totală pe care România o va avea de plată se va reduce. Din păcate, această contribuție pare mai degrabă o penalitate care reflectă gradul de colectare pentru ambalajele din plastic. Tot din păcate, cifrele nu ne ajută, iar în momentul de față tot mecanismul de contribuție este preluat de Ministerul Finanțelor care acum solicită datele de la Agenția pentru Protecția Mediului, de la Administrația Fondului pentru Mediu, de la Garda de Mediu, de la toate instituțiile în care se adună informațiile privind cantitățile de ambalaje de plastic puse pe piață de fiecare producător în parte, dar și informațiile privind cantitățile colectate din piață și transmise la reciclatori, conform responsabilității extinse a producătorilor. Nu vă pot spune acum ce se va întâmpla cu această sumă pe care statul trebuie să o achite, va fi probabil o decizie politică în acest sens. Dar vă pot spune că dacă nu reușim să găsim soluțiile de colectare prin care să trecem de fatidicul rotunjit 20%, probabil această sumă va crește în anii următori.”

În ceea ce privește campaniile de conștientizare în rândul consumatorilor cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor din ambalaje cât și rolul recompenselor pentru compensarea efortului de a colecta separat ambalajele, reprezentantul Ministerului Mediului nu crede că aceste sunt cele mai eficiente soluții pentru creșterea gradului de colectare. ”Conștiința consumatorilor este importantă. Văd că sunt avalanșe de oferte de comunicare în scopul conștientizării consumatorului, dar acestea ar trebui să plece de la o bază comună: să nu facem cetățeanul, consumatorul, responsabil de reciclare. Reciclarea este un proces industrial unde consumatorul nu are nici un fel de implicare. Consumatorul colectează separat, dar nu reciclează. Faptul că returnează 5 PET-uri pentru a lua din magazin alte 5 P0ET-uri nu implică foarte multă conștiință. Mai ales dacă acele PET-uri vor fi purtătoare a unei valori de garanție, în urma implementării SGR.

Incentivarea este necesară, iar SGR-ul așa cum este el conceput, este susținut financiar de toți consumatorii, deoarece pe acea sumă de 0,5 lei/ambalaj se bazează funcționarea sistemului. SGR va funcționa pe banii pe care noi îi lăsăm la casa de marcat și depinde de noi să ne întoarcem și să recuperăm acea sumă de bani sau să cumpărăm alte produse. Fidelizarea pe care acum o fac unii operatori economici prin recompensarea celor care returnează ambalaje este o decizie comercială pe care nu vreau să o comentez, dar care nu contribuie în mod automat la circularitatea materialelor din industria ambalajelor. Dacă îl considerăm în continuare pe consumator că este poluator, atunci suntem pe un traseu greșit. Consumatorul este captiv opțiunilor care i se oferă. Responsabilitatea privind ambalajul este în totalitate a producătorului, iar consumatorul cumpără produsul de care are nevoie, nu ambalajul. Dacă vom gândi spre o circularitate a ambalajelor, așa cum gândește o întreagă Europă, atunci va trebui să reducem această varietate de ambalaje, să folosim ambalaje reutilizabile”, a mai spus Cosmin Teodoru.

Conferința AMBALAJE 360 a adus în același cadru de discuții autorități, producători de ambalaje producătorii de bunuri care folosesc ambalajele, retaileri, organizații care implementează responsabilitatea extinsă a producătorului(OIREP), reciclatori.