Economia românească se află într-un moment de corecție forțată, cu semnale contradictorii — unele dintre ele, pentru prima dată pozitive după ani de deteriorare accelerată. Cifrele din primele cinci luni ale anului 2026, prelucrate de către Frames pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice, arată că deficitul fiscal s-a redus dramatic.

Cheltuielile publice au scăzut, în termeni reali, pentru prima oară din 2020 încoace. Veniturile fiscale continuă să crească, deși mai lent. Iar diferența dintre salariul din sectorul public și cel din privat se comprimă rapid, sub presiunea reformei bugetare impuse de angajamentele față de Comisia Europeană.

„Imaginea de ansamblu este a unui stat care a început, în fine, să cheltuiască mai puțin decât câștigă — dar care are în față un drum lung până la echilibru”, afirmă experții de la compania de consultanță Frames.

Cea mai bună performanță din 2023 încoace 

Cel mai important semnal din primele cinci luni ale lui 2026 vine din evoluția deficitului fiscal. În intervalul ianuarie-mai 2026, deficitul a ajuns la 35,940 miliarde de lei — o scădere de aproape 44% față de aceeași perioadă din 2025, când înregistrase 64,231 miliarde de lei.

Este cel mai scăzut nivel al deficitului acumulat în primele cinci luni dintr-un an, comparativ cu orice perioadă similară din 2023 încoace.

Exprimat ca procent din PIB, trendul este și mai elocvent. Dacă în 2024 și 2025 deficitul fiscal pe primele cinci luni echivala cu 3,4% din PIB, în 2026 a coborât la 1,7% — nivelul cel mai scăzut din 2022 și cel de-al doilea cel mai mic din perioada 2020-2026. Corecția de un an la altul este de 1,7 puncte procentuale, cea mai mare ajustare pozitivă anuală din seria istorică vizibilă.

„Această reducere nu este un accident statistic. Ea vine din două direcții simultane: creșterea mai rapidă a veniturilor față de cheltuieli — un fenomen care apare pentru prima dată sustenabil din 2025 — și, mai ales, din compresia fără precedent a cheltuielilor publice în 2026”, afirmă Adrian Negrescu, managerul think tank-ului economic Frames.

Cel mai semnificativ semnal structural al anului 2026 este reprezentat de indexul anual al cheltuielilor publice care a intrat în teritoriu negativ, la -1% față de aceeași perioadă din 2025.

Este prima scădere anuală a cheltuielilor înregistrată din 2020 încoace și vine după un vârf de +22% în 2024 — an în care cheltuielile au crescut de aproape două ori mai repede decât veniturile.

„Evoluția acestui indicator pe șase ani narează, practic, istoria crizei fiscale românești”, arată analiza Frames.

Între 2020 și 2022, cheltuielile au crescut mai lent decât veniturile — economia funcționa cu un anumit grad de disciplină. Din 2023, cheltuielile au luat-o înaintea veniturilor: +17% față de +12% în 2023, +22% față de +14% în 2024. Abia în 2025 cele două s-au egalat (+12% și +13%), iar în 2026 cheltuielile au intrat în scădere, în timp ce veniturile continuă să crească cu +10%.

În termeni de PIB, cheltuielile publice au scăzut de la 16,9% din PIB în primele cinci luni din 2025, la 15,3% din PIB în primele cinci luni din 2026 — o reducere de 1,6 puncte procentuale. Veniturile, în schimb, au crescut marginal, de la 13,5% la 13,6% din PIB.

Raportul cheltuieli/venituri publice — cel mai direct indicator al echilibrului structural al bugetului — a coborât la 1,13 în 2026, cel mai mic nivel din toată seria 2020-2026.

În termeni simpli: pentru fiecare leu colectat la buget, statul cheltuia 1,13 lei. Față de 1,32 în 2020 și 1,26 în 2025, corecția este considerabilă. Nu înseamnă că bugetul este echilibrat — 1,13 înseamnă că statul cheltuiește în continuare mai mult decât colectează. Dar înseamnă că distanța s-a redus dramatic.

Adrian Negrescu, manager Frames

Potrivit analizei Frames, creșterea veniturilor bugetare este o tendință consistentă pe toți indicatorii urmăriți de MFP.

Impozitul pe venit și contribuțiile pentru muncă au ajuns la 6,0% din PIB în primele cinci luni din 2026 — cel mai mare nivel din seria 2020-2026 și o creștere de un punct procentual față de 5,0% înregistrat în 2020.

Creșterea este graduală, dar fără nicio inversare: 5,0% în 2020, 5,6% în 2021, 5,4% în 2022, 5,2% în 2023, 5,6% în 2024, 5,9% în 2025, 6,0% în 2026. Trendul ascendent reflectă atât creșterea salariilor — care lărgesc baza de impozitare — cât și o mai bună colectare.

TVA-ul colectat a urcat la 2,9% din PIB în 2026, de la 2,6% în 2025 — cel mai mare nivel din serie, față de 1,9% în 2020. Creșterea TVA-ului ca procent din PIB este un semnal mixt: reflectă atât creșterea consumului, cât și inflația ridicată, care umflă valoarea nominală a tranzacțiilor taxate.

„Într-o economie cu inflație de aproape 11%, TVA-ul nominal crește aproape automat”, spun experții.

Cheltuielile cu personalul bugetar au scăzut la 3,3% din PIB în primele cinci luni din 2026 — cel mai mic nivel din serie, față de 4,1% în 2020 și 2021. Este una dintre reducerile structurale cele mai semnificative din tabloul bugetar al anului.

Prima corecție reală după "explozia Ciolacu"

Niciun set de grafice nu spune mai clar povestea fiscală a ultimilor ani decât evoluția salariilor din sectorul public față de cel privat.

Sub Guvernul Ciolacu, indexul anual al salariului mediu din sectorul public a urcat spectaculos: de la niveluri modeste din 2021-2022, la un vârf de aproape 20% creștere anuală în 2024. Sectorul privat a crescut mai lent și mai consistent, fără oscilații dramatice.

Rezultatul acestei politici este evident: diferența absolută dintre salariul mediu din sectorul public și cel din privat a atins un vârf în 2025, revenind la niveluri din 2019 după ce coborâse la minimul seriei în 2023.

„La apogeul din 2025, salariul mediu în sectorul public depășea 7.000 de lei, față de aproximativ 5.500 de lei în sectorul privat”, spun experții de la Frames.

„Sub Guvernul Bolojan, trendul s-a inversat brusc. Indexul salariului mediu în sectorul public a coborât sub zero — în termeni nominali, salariile bugetarilor au scăzut față de aceeași perioadă din 2025. Este o corecție istorică, fără precedent în seria disponibilă”, mai arată analiza.

Implicația este clară: decalajul salarial dintre stat și privat se reduce accelerat.

„Această compresie este inevitabilă și dezirabilă din perspectiva echilibrului bugetar — un stat care plătește angajații cu 55% mai mult decât piața nu poate menține simultan și servicii publice de calitate și deficit controlat. Pe de altă parte, ea pune presiune pe retenția personalului calificat din sectorul public, în special în sănătate și educație, unde alternativa privată sau emigrarea sunt opțiuni reale”, afirmă Negrescu.

Ajustament dureros, dar cu rezultate vizibile

Datele din primele cinci luni ale lui 2026, analizate de Frames, desenează tabloul unui ajustament fiscal de amploare, impus parțial de angajamentele față de Comisia Europeană și parțial de presiunile piețelor financiare asupra costului datoriei publice.

Reducerea deficitului la 1,7% din PIB în ian-mai 2026, față de 3,4% în aceeași perioadă din 2025, este cea mai mare corecție anuală pozitivă a acestui indicator din perioada analizată.

Scăderea cheltuielilor publice la -1% față de 2025 este istorică, după ani de creșteri accelerate. Raportul cheltuieli/venituri publice de 1,13 este cel mai bun din serie.

Dar cifrele pozitive vin cu prețul lor. Salariile bugetarilor scad în termeni nominali. Cheltuielile cu personalul public ating minimul din serie. Consumul guvernamental se contractă. Acestea sunt, toate, semnale că această corecție economică se produce mai ales pe umerii angajaților din sectorul public și ai beneficiarilor de servicii finanțate de stat.

„Întrebarea la care datele din primele cinci luni nu răspund este dacă această corecție este sustenabilă pe termen mediu sau dacă presiunile politice și sociale vor inversa trendul în a doua jumătate a anulu”, arată analiza.

„Pe ansamblu, datele spun că România merge în direcția bună, din perspectiva echilibrului fiscal. Ritmul impus de Nazare la Finanțe este unul corect. Direcția este încurajatoare. Miza este dacă va rezista la presiune. Cert este că scăderea deficitului public reprezintă un argument care va securiza menținerea ratingului României la categoria investițională, în luna iulie. E un argument decisiv care va influența în sens pozitiv decizia agențiilor de rating, dincolo de zgomotul și instabilitatea de pe scena politică”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Toate opiniile exprimate în această analiză Frames au caracter pur informativ și nu reprezintă un instrument asociat investițiilor financiare.

Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize și studii de piață privind economia. În cei peste 20 de ani de existență, Frames a devenit unul dintre jucătorii relevanți în domeniul analizei de business din România, analizele sale adresate investitorilor și publicului larg oferind o perspectivă concretă privind dinamica de business la nivel local și internațional.