Oamenii sunt din ce în ce mai curioși în legătură cu efectele consumului de cafea asupra sănătății, arată o nouă analiză realizată de Institutul pentru Informații Științifice despre Cafea (ISIC), prezentată de Asociația Română a Cafelei (ARC). Căutările referitoare la "beneficiile pentru sănătate ale consumului de cafea" au crescut cu 650% în ultimele 12 luni, iar cele referitoare la "beneficiile cafelei negre" au crescut cu 1.450% în aceeași perioadă, oamenii căutând tot mai multe informații despre efectele uneia dintre cele mai populare băuturi din lume asupra sănătății.

Primele zece subiecte de interes pentru sănătate variază de la aportul de cofeină, la valoarea nutrițională și asocierile dintre cafea și o serie de aspecte de sănătate frecvente. În topul căutărilor se află cele legate de "cafea și cofeină", oamenii fiind interesați să înțeleagă exact câtă cofeină conține o ceașcă de cafea.
Analiza include date globale din ultimele 12 luni (februarie 2021 - februarie 2022) și a fost realizată cu ajutorul unei serii de instrumente de analiză Google, cum ar fi Analytics, Search Console, Trends și Keyword Planner.

ISIC a analizat datele cu scopul de a înțelege mai bine nivelul actual de cunoștințe al publicului și de a răspunde oricăror nevoi de informare cu privire la cercetările științifice și de sănătate legate de cafea și cofeină. Primele zece cele mai căutate subiecte de sănătate sunt:

1. Cafeaua și conținutul de cofeină
2. Cafeaua și nutriția
3. Cafeaua și deshidratarea
4. Cafeaua și decafeinizarea
5. Cafeaua și hipertensiunea arterială
6. Cafeaua și metabolismul
7. Cafeaua și demența
8. Cafea și aromă
9. Nivelurile consumului de cofeină
10. Cafeaua și somnul

Un sondaj pan-european comandat de ISIC a indicat, de asemenea, o schimbare a obiceiurilor ca urmare a pandemiei, 42% dintre consumatorii de cafea chestionați mărindu-și consumul în timpul izolării și al restricțiilor asociate. O treime (32%) au declarat că au tendința de a bea cafea la intervale regulate pentru a întrerupe ziua de acasă sau în momente în care se pot relaxa (30%). De fapt, 35% dintre consumatorii de cafea au declarat că acum apreciază mai mult pauzele de cafea.

Dr. J. W. Langer, medic, conferențiar și jurnalist științific, a comentat aceste tendințe emergente: "O nouă generație de oameni începe acum să aprecieze componentele nutriționale complexe ale băuturii lor de încredere de dimineață și efectele benefice suplimentare pentru sănătate pe care un consum regulat și moderat le poate oferi ca parte a unei diete echilibrate. Un fapt care este susținut de un volum tot mai mare de cercetări științifice."
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) concluzionează că un consum moderat de cofeină, de aproximativ 400 mg de cofeină pe zi, sau echivalentul a până la 5 cești, poate face parte dintr-o dietă sănătoasă și echilibrată și un stil de viață activ.

Cofeina este una dintre componentele cheie ale cafelei, o ceașcă de cafea conținând între 75-100 mg de cofeină. EFSA a concluzionat că s-a stabilit o relație cauză-efect între o porție de 75 mg de cofeină și creșterea atenției (concentrării) și a vigilenței, în special în situații de atenție scăzută. Aceste efecte se pot extinde și la alte situații care necesită vigilență și concentrare, cum ar fi siguranța și performanța în timpul schimburilor de noapte, conducerea pe timp de noapte și gestionarea diferențelor de fus orar.

Din punct de vedere nutrițional, elementul principal al cafelei este apa. De fapt, cafeaua neagră conține mai mult de 95% apă. Deși există un interes semnificativ referitor la asocierea dintre consumul de cafea și deshidratare, cercetările sugerează că un consum moderat de cafea contribuie de fapt la aportul general de lichide și nu duce la deshidratare sau la pierderi semnificative de lichide corporale.
În ceea ce privește nutrienții, cafeaua neagră conține o serie de micronutrienți, în special potasiu, magneziu și niacină, iar în general cafeaua neagră conține doar 1-2 kcal la 100 ml. Este de remarcat faptul că există factori care pot afecta acest lucru, cum ar fi adăugarea de lapte, frișcă sau zahăr la o băutură.

Asocierile dintre consumul de cafea și afecțiuni precum Alzheimer sunt la fel de fascinante. Cercetările sugerează că un consum regulat de cafea pe tot parcursul vieții poate avea un efect protector în ceea ce privește declinul cognitiv și afecțiunile neurodegenerative. Acesta este un domeniu în care cercetările viitoare ne vor ajuta să înțelegem aceste asocieri.
În cele din urmă, tensiunea arterială a fost observată ca un alt domeniu de interes. Deși natura exactă a relației dintre cafea și tensiunea arterială este încă neclară, cercetările în acest domeniu sugerează că, în general, consumul de cafea nu este asociat cu un risc crescut de hipertensiune.
În general, un consum moderat de cafea - de obicei (400 mg), echivalentul a 3-5 cești pe zi, pe baza analizei Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară privind siguranța cafeinei - a fost asociat cu o serie de efecte fiziologice pozitive în literatura științifică și se poate încadra într-o dietă sănătoasă și echilibrată și într-un stil de viață activ.